Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta miercuri Parlamentului European (PE) repartizarea portofoliilor în viitorul executiv european, în care este de așteptat să nu-şi atingă obiectivul de a avea egalitate de gen, după ce inițial 17 din cele 27 de state membre ale Uniunii au propus bărbați pentru posturile de comisar şi nu s-au conformat cererii sale de a propune un bărbat şi o femeie.

La invitaţia Parlamentului European, Ursula von der Leyen se va întâlni miercuri dimineaţă cu uşile închise cu preşedinta acestei instituţii, Roberta Metsola, şi cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European pentru a le prezenta viitoarea sa echipă de comisari europeni, dominată în mare parte de propuneri din partea Partidului Popular European, cea mai mare forță politică din Parlament și din care provine von der Leyen, fapt care a provocat și nemulțumiri în rândul celorlalte familii politice, îndeosebi în rândul Socialiștilor Europeni.

“Acest schimb de opinii la Conferinţa preşedinţilor va deschide calea pentru iniţierea procesului de audiere odată ce Parlamentul European va primi întreaga documentaţie necesară”, a precizat purtătoarea de cuvânt a legislativului de la Bruxelles și Strasbourg, Delphine Colard, potrivit EFE, informează Agerpres.

În acest timp, Von der Leyen “continuă să lucreze” la componenţa noului executiv comunitar şi va anunţa structura acestuia când procesul “se va fi încheiat”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, arată aceeași sursă.

“Competenţa şi experienţa” candidaţilor vor fi luate în considerare în repartizarea responsabilităţilor pe portofolii şi pentru a asigura “echilibrele”, în special cele “geografice şi de gen”, a completat acelaşi purtător de cuvânt.

von der Leyen le-a cerut guvernelor celor 27 de state membre ale UE să-i trimită ca propunere de comisar european doi candidaţi, un bărbat şi o femeie, dintre care ea să aleagă în aşa fel încât în viitoarea sa Comisie Europeană să obţină egalitatea de gen.

Dar numai Bulgaria i-a trimis concomitent o astfel de propunere cu două nume şi în cele din urmă reprezentarea feminină în viitorul executiv european va cuprinde 10 femei, inclusiv Ursula Von der Leyen şi fostul premier al Estoniei, Kaja Kallas, care va conduce diplomaţia Uniunii Europene din postura de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, alături de 16 bărbaţi.

Este încă aşteptată o nouă propunere de comisar din partea Sloveniei, care vineri şi-a retras candidatul bărbat în urma insistenţelor şefei Comisiei de a căuta egalitatea de gen.

Potrivit EFE, Ursula Von der Leyen va încerca probabil să compenseze dezechilibrul de gen atribuind portofolii mai importante femeilor comisar. Printre portofoliile cele mai râvnite sunt economia, concurenţa, industria şi apărarea.

Cum ar putea arăta Comisia von der Leyen 2?

După ce publicația germană Die Welt a relatat că pozițiile cheie de vicepreședinți executivi în Comisia Europeană vor fi împărțite celor trei mari familii politice (PPE, S&D și Renew Europe) și, în premieră, unui reprezentant din partea unui partid conservator și populist de dreapta, în persoana italianului Raffaele Fitto, Politico Europe cum ar putea arăta arhitectura viitoarei Comisii, cu domenii precum competitivitatea, apărarea și extinderea fiind văzute drept priorități esențiale pentru Ursula von der Leyen în următorii cinci ani, în timp ce portofofiile banilor UE – cum ar fi economia, bugetul, coeziunea sau serviciile financiare – sunt, de asemenea, dorite de capitalele naționale. România, prin propunerea Roxanei Mînzatu, ar putea primi portofoliul locurilor de muncă, drepturilor sociale și locuințelor.

Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen va numi ca vicepreşedinţi executivi pe italianul Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune, economice și redresare post-pandemie), pe actualul comisar pentru piață internă, francezul Thierry Breton (vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică), pe actualul vicepreședinte pentru economie, letonul Valdis Dombroviskis (vicepreședinte executiv responsabil de extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe comisarul propus de Spania, Teresa Ribera Rodriguez (vicepreședinte executiv pentru tranziţie climatică și digitală).

Breton este un înalt funcționar apropiat președintelui francez Emmanuel Macron și provine din familia politică liberală Renew Europe, Dombrovskis este afiliat Partidului Popular European din care face parte și von der Leyen, fiind unul dintre cei mai vechi comisari în căutarea unui al patrulea mandat, Ribera este membră a Partidului Socialiștilor Europeni, iar Fitto provine din rândul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Pozițiile de vicepreședinți cu influență vor fi întregite de fostul prim-ministru al Estoniei, Kaja Kallas. Aleasă Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate de liderii statelor membre, Kallas (Renew Europe) va ocupa și o poziție de vicepreședinte în cadrul Comisiei, conform tratatelor.

Un post de vicepreședinte va primi și slovacul social-democrat Maros Sefcovic, aflat în fața celui de-al cincilea mandat de comisar european în care va fi responsabil pentru administrație, implementare, simplificare și relații interinstituționale.

Portofoliile din cadrul Comisiei ar putea fi distribuite astfel:

Austria (Magnus Brunner, PPE – servicii financiare)

Belgia (Hadja Lahbib, Renew Europe – afaceri interne)

Bulgaria (Ekaterina Zaharieva, PPE – gestionarea crizelor și ajutor umanitar)

Cehia (Josef Sikela – energie)

Cipru (Costas Kadis, PPE – Mediterana)

Danemarca (Dan Jorgensen, PES – politică climatică internațională)

Finlanda (Henna Virkkunen, PPE – tehnologie)

Grecia (Apostolos Tzitzikostas, PPE – transport)

Irlanda (Michael McGrath, PPE – inovare)

Lituania (Andrius Kubilius, PPE – securitate, industria apărării și spațiu)

Luxemburg (Christophe Hansen, PPE – agricultură)

Malta (Glenn Micallef, PES – egalitate, tineri și echitate inter-generațională)

Olanda (Wopke Hoekstra, PPE – comerț și securitate economică)

Polonia (Piotr Serafin, PPE – buget)

Portugalia (Maria Luis Albuquerque, PPE – pescuit)

România (Roxana Mînzatu, PES – locuri de muncă, drepturi sociale și locuințe)

Slovenia (? – sănătate)

Suedia (Jessika Roswall, PPE – piață internă).

Odată ce preşedinta Comisiei îşi va face publică lista de comisari, aceştia vor fi examinaţi de comisiile Parlamentului European în audieri menite să le testeze cunoştinţele şi priorităţile în viitoarea legislatură, urmând de asemenea să le studieze CV-urile şi să le evalueze meritele care-i recomandă pentru postul de comisar european, inclusiv angajamentul lor faţă de politicile şi abordările Bruxellesului, precum şi eventualele incompatibilităţi. Au existat în trecut cazuri în care în urma acestor audieri cei propuşi pentru posturi de comisar european au fost înlocuiţi.

După încheierea procesului de audiere, Parlamentul European se va pronunţa prin vot pentru a aproba Comisia Europeană în ansamblu. Aceasta ar urma să-şi intre în atribuţii în jurul datei de 1 decembrie.

Eurodeputatul Gabriela Firea a votat în cadrul Comsiei FEMM a Parlamentului European propunerea de majorare a bugetului Uniunii Europene pentru 2025 pentru a sprijini mai eficient programele dedicate femeilor care se confruntă cu probleme de fertilitate și care au nevoie de tratamente medicale moderne și de calitate.

„Susțin de la Bruxelles creșterea bugetului pentru programele care sprijină sănătatea, drepturile femeilor și care promovează egalitatea de șanse. Este esențial ca în bugetul de anul viitor să avem mai multe fonduri pentru a dezvolta programele de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului, cu o atenție specială asupra bolilor care afectează în mod predominant femeile, cum ar fi endometrioza și fibroamele uterine”, a transmis aceasta într-un mesaj pe pagina de Facebook.

De asemenea, europarlamentarul român a votat pentru alocarea a 5% din bugetul total al Uniunii pentru programe care combat toate formele de violență bazată pe gen – de la violența domestică, până la violența cibernetică: „Este inacceptabil că în 2024 una din trei femei din Uniunea Europeană este în continuare victimă a violenței și abuzurilor!”

Citiți și: ”Vot important în Comisia CULT a PE”, anunță eurodeputatul Gabriela Firea: Am votat să alocăm în bugetul UE 2025 peste 2,9 miliarde de euro pentru programe eficiente pentru educația tinerilor

Siegfried Mureșan, primul eurodeputat român desemnat negociator-șef pentru bugetul multianual al UE, a solicitat 61 de milioane de euro în plus în bugetul european pentru 2025 pentru vecinătatea estică, în special pentru Republica Moldova.

”Am depus un amendament la proiectul de buget al Uniunii Europene pentru anul 2025 în care am solicitat o creștere cu 61 de milioane de euro a alocărilor pentru Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova”, a menționat Mureșan într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că ”Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să se modernizeze și să se reformeze în cadrul procesului de aderare”.

Citiți și: Siegfried Mureșan și-a depus oficial candidatura pentru un nou mandat în Parlamentul European: Voi continua să apăr valorile europene, să reprezint interesele românilor și să sprijin integrarea europeană a R. Moldova

”În același timp, Republica Moldova se confruntă cu amenințări constante de securitate din partea Federației Ruse. De aceea, trebuie să ne asigurăm că Moldova și întreagă Vecinătate estică beneficiază de sprijin adecvat pentru a combate aceste amenințări fiindcă siguranța noastră, în interiorul Uniunii Europene, depinde de cât de sigure sunt țările din vecinătatea noastră”, a explicat eurodeputatul.

Amintim că executivul european a propus la 19 iunie un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. 

Ulterior, la 17 iulie, Consiliul a ajuns la un acord asupra poziției sale privind proiectul de buget al UE pentru 2025 care se ridică la un cuantum de 191,53 miliarde de euro al angajamentelor și de 146,21 miliarde de euro al plăților, fără a include creditele prevăzute pentru instrumente speciale din afara CFM.

Anul acesta, termenul legal pentru a se ajunge la un acord cu privire la bugetul anual este 18 noiembrie 2024, ora 24.00.