Connect with us

Adina Vălean

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ar putea Ucraina să modifice rezultatul votului pentru UE

Published

on

Pentru prima dată în două luni de sondaje, Partidul Popularilor Europeni trece în faţa Socialiştilor în sondajele pentru Europarlamentarele din 22-25 mai, schimbare care, în estul Uniunii cel puţin, pare să fie determinată de situaţia din Ucraina. Doi experţi europeni intervievaţi de Gândul ne spun la ce să ne aşteptăm în continuare în această campanie şi care este miza votului de luna viitoare pentru români.

Popularii Europeni (PPE) au crescut semnificativ în cele mai recente sondaje de opinie la nivelul UE, având acum un avans de 13 locuri în faţa Socialiştilor (S&D), conform predicţiilor PollWatch2014, o iniţiativă a think-tank-ului VoteWatch.

Este prima dată în ultimele două luni când Socialiştii nu mai conduc în sondaje. Astfel, dacă în februarie S&D era prognozat să câştige 217 locuri şi PPE 200, acum, Popularii au 222 de europarlamentari în sondaje, în timp ce Socialiştii au 209.

pie

Sursa: PollWatch2014

 

Unul dintre factorii care au determinat o creştere a sprijinului pentru partidele care aparţin PPE a fost situaţia din Ucraina, explică experţii, care avertizează însă că această cursă electorală nu este nici pe departe decisă. Mai mult, analiştii estimează, pe baza a 1.000 de simulări, că există încă 25% şanse ca grupul S&D să fie, totuşi, mai numeros decât PPE în următoarea legislatură.

„În estul Europei, unul dintre motivele care pare să iasă în evidenţă este situaţia din Ucraina. În special în Polonia, Ucraina pare să determine o raliere a populaţiei în jurul partidelor de dreapta, care pun accent pe securitate şi pe o implicare mai activă în vecinătatea estică, precum şi pe întărirea rolului Poloniei în UE şi în NATO”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, un think tank cu sediul la Bruxelles, care face aceste predicţii pentru alegerile europene.

De ce se reafirmă conservatorii

Motivele avansului PPE nu sunt aceleaşi de la ţară la ţară, subliniază expertul: „Spre exemplu, germanii au încredere în guvernul lui Merkel, căruia îi atribuie meritul pentru situaţia economică bună. Pe de altă parte, în Franţa, socialiştii aflaţi la guvernare nu au convins cu soluţiile lor, ceea ce s-a văzut deja în rezultatele de la alegerile locale”.

Dincolo de Franţa, alte state în care socialiştii au scăzut în sondaje sunt Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Grecia.

Extrema dreaptă poate forma un nou grup în PE

Per ansamblu, grupurile centriste (PPE, S&D şi liberalii din ALDE) vor fi mai mici decât în actuala legislatură, pe fondul creşterii extremelor dreaptă şi stângă. Extrema dreaptă a crescut pe valul de antiimigraţionism şi naţionalism, în timp ce extrema stângă, pe fondul mişcării antiausteritate, devenită tema principală a acestei campanii electorale. Mai mult, sondajele indică în acest moment că liderii extremelor drepte din Franţa şi Olanda, Marine le Pen, respectiv Geert Wilders, vor avea suficienţi europdeputaţi din destule state membre (38 din 7 ţări) pentru a forma un nou grup în legislativul UE.

„Vom vedea un Parlament mult mai fragmentat, cu o creştere a dreptei populiste, antieuropene, precum şi a numărului de locuri ale stângii radicale. Unul dintre motive este austeritatea şi problemele de subperformanţă economică în UE, la care se adaugă o preocupare tot mai importantă – mai ales în vestul Europeni – pentru tematici precum libertatea de mişcare”, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Simon Hix, Chairman VoteWatch Europe, profesor la London School of Economics and Political Science şi unul dintre autorii modelului de predicţie pentru alegerile europene din 22-25 mai.

Cele mai notabile creşteri ale partidelor de extremă dreapta s-au înregistrat în Marea Britanie, Olanda, Franţa, Finlanda şi Danemarca. Ceea ce au făcut aceste partide, spune expertul britanic, a fost să combine „în mod ingenios” tematicile antieuropene şi antiimigraţioniste. „Vom vedea, deci, un Parlament al cărui centru va fi mai mic şi va fi mult mai greu ca instituţiile UE să adopte legi, pentru că va fi constant o opoziţie solidă din partea stângii şi a dreptei”, ne-a mai spus Simon Hix.

Un aspect foarte important de luat în calcul, punctează el, este că sprijinul pentru partidele radicale ar putea fi mult mai mare decât o sugerează sondajele: „Este greu să ştim cât de exacte sunt sondajele de opinie. Se întâmplă de multe ori, când există o creştere a sprijinului pentru stânga sau dreapta radicale, această creştere să nu se regăsească şi în sondaje. Oamenii sunt reticenţi în a spune că vor vota cu aceste partide. De exemplu, în Marea Britanie, sondajele de opinie indică faptul că UKIP ar avea 20% din voturi. Sondajele interne ale UKIP îi plasează la 30%. Ar putea fi la fel şi cu Le Pen, în Franţa, ori cu Wilders, în Olanda”.

În 2009, rata de succes a ultimelor predicţii VoteWatch dinaintea alegerilor a fost de 98% (720 din 736) pentru numărul de locuri pe care urma să le câştige fiecare grup politic şi 90% pentru numărul de locuri pe care urmau să le câştige partidele naţionale.

Sursa: PollWatch2014

Sursa: PollWatch2014

Libertatea de mişcare într-un PE cu o mişcare antiimigraţionistă puternică

În contextul în care se preconizează că legislatura 2014-2019 va fi mult mai fragmentată şi, pe alocuri, radicală, cum se va traduce această configuraţie electorală în viaţa de zi cu zi a românilor, de exemplu? „2 milioane de români au plecat în alte state membre până acum, în baza dreptului lor cetăţenesc. Dacă vom vedea o creştere a grupurilor populiste de dreapta şi antieuropene, am putea vedea cum aceste drepturi de care se bucură românii sunt atacate, în urma acestor alegeri europene”, a explicat Simon Hix în interviul pentru gândul.

Există şi mize economice deosebit de importante pentru toţi europenii, inclusiv pentru români. Una dintre este va fi acordul de liber schimb UE-SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din lume. „Ar putea genera creştere economică, noi investiţii, iar asta îi interesează pe cetăţenii din toată Europa. Un subiect foarte important, care va împărţi în tabere Parlamentul”, ne-a mai spus Hix.

Cine va lua Comisia Europeană?

O altă miză a acestor alegeri nu se află în Parlamentul European, ci în clădirea Berlaymont în care se află sediul Comisiei Europene. Principalele trei familii politice europene, Popularii, Socialiştii şi Liberalii, au câte un candidat la preşedinţia Comisiei: fostul premier luxemburghez şi preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker; actualul preşedinte al PE, Martin Schulz; preşedintele Liberalilor, Guy Verhofstadt. După cum gândul a scris recent, liderii grupurilor politice omonime din PE dau asigurări că preşedintele Comisiei va fi ales numai dintre aceşti trei candidaţi şi în funcţie de rezultatul alegerilor. Candidatul partidului prim clasat va trebui să vină cu o coaliţie şi cu un program politic pentru a fi sprijinit de PE. În caz contrar, al doilea clasat va trece prin acelaşi proces.

Citeşte şi ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Pentru prima dată, următorul preşedinte al Comisiei trebuie să îndeplinească TREI CONDIŢII pentru a fi numit. Corespondenţă Gândul din Strasbourg

Lucrurile nu sunt văzute la fel de simplu şi în afara PE, însă, Consiliul European (liderii statelor membre) nefiind dispus să renunţe atât de uşor la puterile sale de a da un preşedinte de Comisie. Ba mai mult, există în mediul european mai multe scenarii care sugerează că succesorul lui Barroso nici nu va fi unul dintre cei trei candidaţi. Cel mai des invocat nume este cel al actualului premier polonez, Donald Tusk. Dacă Polonia nu va primi şefia Comisiei, se vehiculează că va lua Serviciul de Acţiune Externă (diplomaţia UE), unde Lady Ashton ar putea fi înlocuită de ministrul polonez de Externe, R. Sikorski.

„Există o luptă pentru preşedinţia Comisiei, nu e clar cine va câştiga. E o luptă şi între Parlament şi Consiliu”, a povestit Simon Hix, directorul VoteWatch. „Nu e clar ce se va întâmpla, principalele două grupuri sunt foarte aproape. Dacă unul dintre ele va ieşi drept câştigător detaşat al alegerilor, cred că poate cere preşedinţia Comisiei, dar dacă aceste două grupuri vor termina cursa cu rezultate apropiate, cred că se va forma o mare coaliţie, iar din acel punct nu vom putea şti dacă preşedinte va fi Schulz ori Juncker”, a mai spus britanicul.

Proiectul prin care românii pot alege viitorul preşedinte al Comisiei

Una dintre principalele probleme ale acestor alegeri este dezinteresul electoratului. De la primele alegeri încoace, în 1979, prezenţa la votul european a scăzut de fiecare dată. Din acest motiv, eurodeputaţii, dar şi liderii celorlalte instituţii UE se tem că, în acest ritm, nu vor mai putea invoca niciun fel de legitimitate democratică.

În timp ce statele membre şi Parlamentul se bat pe numirea noului preşedinte al executivului UE, cei de la VoteWatch au lansat un proiect în premieră, menit să contribuie la informarea europenilor cu privire la poziţiile actualilor sau viitorilor deputaţi pe temele care îi interesează şi pe ei, dar şi să stimuleze interesul lor pentru politica şi politicile europene. Electio2014 este o platformă în 24 de limbi, inclusiv în română, care cuprinde 20 de tematici importante, de la economie, la politici sociale, construită dintr-o bază de date de peste 6.000 de voturi din PE. Oamenii îşi pot compara poziţia cu cele ale politicienilor şi, mai mult, pot vota pentru candidatul pe care ei îl doresc la conducerea Comisiei Europene.

„Sunt de acord că nu există un sprijin deosebit în acest moment pentru integrare europeană, nici interes pentru sau înţelegere a Parlamentului European şi a alegerilor europene. În acest context, noi încercăm să le oferim cetăţenilor mai multă informaţie, pentru a-i ajuta să înţeleagă despre ce este vorba în politica europeană, care sunt principalele teme de discuţie în politica din Bruxelles, ce poziţii au partidele şi politicienii din diverse ţări pe aceste teme. Până la urmă, aşa înţeleg oamenii şi politica internă”, a mai explicat Simon Hix, în interviul acordat gândul.

Electio2014 există şi sub forma unor aplicaţii de mobil pentru iOS, Android şi Windows Phone

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu din PE: O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil

Published

on

O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică și Siguranță Alimentară (ENVI) a Parlamentului European.

Eurodeputatul român a mai spus că ”pachete legislative adoptate deja, precum pachetul pe deșeuri și economia circulară, sau pachete în curs de adoptare, precum Clean Mobility privind transportul (emisiile de CO2 ale autoturismelor au fost revizuite deja, iar emisiile de CO2 ale camioanelor vor fi reglementate pentru întâia oară) fac din Uniunea Europeană principalul actor global în domeniul dezvoltării durabile și în combaterea schimbărilor climatice”.

”Cred în puterea exemplului așa că primul pas este să ne asigurăm că toți cetățenii țărilor membre înțeleg beneficiile, dar și îndatoririle ce le revin conform noilor pachete legislative. Trebuie, însă, să ne asigurăm că implementarea acestei legislații devine un succes economic pentru că altfel, ceilalți mari poluatori globali nu vor urma exemplul Uniunii Europene. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să găsim mijloacele prin care să atragem toate părțile interesate în sprijinirea acestui demers. O bună comunicare a lor este esențială pentru o aplicare uniformă și eficientă”, a completat europarlamentarul român.

Amintim faptul că Executivul european a anunțat la finalul lunii trecute lansarea unei document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030 care face parte din angajamentul Uniunii Europene de a acționa în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, dar și cele consfințite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Documentul amintit mai sus se concentrează pe principiile fundamentale ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă.

Documentul se concentrează, de asemenea, asupra factorilor de sprijinire cu efecte pozitive în mai multe sectoare care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

Acesta prezintă trei scenarii care stimulează dezbaterea privind modul de îndeplinire în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă, și anume: o strategie globală a UE privind ODD care să orienteze toate acțiunile UE și ale statelor membre; integrarea permanentă de către Comisie a ODD în toate politicile relevante ale UE, fără a impune statelor membre măsuri obligatorii; un accent sporit pe acțiunile externe, consolidând, în același timp, actualul nivel de ambiție în materie de durabilitate la nivelul UE.

Amintim faptul că la data de 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat un set de 17 obiective de dezvoltare durabilă ce îmbracă numele de ”Agenda 2030”, care urmărește eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți, ca parte a unei noi agende pentru dezvoltare durabilă.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul Adina Vălean, ambasador 112, salută Ziua Europeană a numărului unic de urgență 112

Published

on

Ambasador al numărului european de urgență 112, eurodeputatul Adina Vălean, a salutat luni Ziua Europeană 112, o zi marcată din anul 2008 de toate instituțiile Uniunii Europene prin promovarea acestui serviciu printre cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene.

“În calitatea mea de Ambasador 112, am avut întotdeauna inițiative care să îmbunătățească serviciile de urgență în România și în Europa. Din 2007 până acum am văzut multe schimbări importante, mai ales la nivelul de cooperare între serviciile de urgență ale statelor membre. În 2009 am inclus într-un amendament obligația ca operatorii de telecomunicații să trimită SMS către clienții lor, informându-i despre 112 atunci când trec frontierele, am făcut mai apoi campanii pentru ca toți operatorii din turism să-și informeze clienții despre numărul unic de urgență” a declarat Adina Vălean, președinta Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European și Ambasador 112.

Potrivit eurodeputatului, aproximativ 50% din cetățenii europeni nu au cunoștință despre numărul unic de urgență 112.

Asociația europeană a numărului european de urgență 112 va lansa o campanie de comunicare #HumansOf112 care va pune accentul pe oamenii care muncesc în servicii de urgență, de la cei care opereaza pe teren la cei din call centers, de la paramedici la pompieri.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE): Accesul la apă potabilă, o chestiune asupra căreia nu există consens la nivel european

Published

on

Accesul la apă potabilă este o chestiune asupra căreia nu există încă consens la nivel european, unde avem țări cu resurse limitate de apă, dar și state bogate în resurse apă, dar care nu o folosesc în mod judicios, a afirmat eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Noi avem în momentul de faţă în lucru două dosare, cel privind accesul la apă, adică reanalizarea directivei ca urmare a unei iniţiative cetăţeneşti, două milioane de semnături şi cel privind reutilizarea apei reziduale”, a spus Vălean într-un interviu pentru Radio România Actualități în care a avertizat că apa este o resursă naturală, la care ar trebui să aibă acces toți cetățenii, dar pe de altă parte, ea este privită ca o marfă, pe o piață distinctă.

”Există totuşi un întreg lanţ economic în jurul apei: de la producător, transportator, cel care o depozitează ş.a.m.d. şi toţi să se implice într-un fel sau altul atât pentru a păstra calitatea apei, cât şi pentru a putea livra în cele mai bune condiţii şi în cele mai mici locuri. (…) Nu există un acord la nivel european, sunt de altfel şi situaţii foarte diferite, pentru că, dacă ne gândim, de pildă, la ţări care au, să spunem, un deficit sau la care apa este o resursă mai puţin bogată cum e România – dacă ne gândim la Spania, la Grecia – aceste ţări au dezvoltat deja în timp sisteme de utilizare a apei, de acces la apă, pe când în ţări cum e România, care asta este o bogăţie, noi nu ne-am pus problema cum să o folosim într-un mod cât mai judicios”, a mai spus Vălean.

De altfel, dosarele „apa potabilă” și “reutilizarea apei uzate” sunt priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit declarațiilor susținute de ministrul de resort, Ioan Deneș, la prezentarea priorităților mandatului României în acest domeniu în cele șase luni în care prezidează formațiunile Consiliului.

Anul trecut, Comisia Europeană a propus noi norme pentru stimularea şi facilitarea reutilizării apei în UE pentru irigarea agricolă, noile norme fiind construite pentru ajuta fermierii să utilizeze cât mai bine apele uzate nealimentare, reducând deficitul de apă şi protejând în acelaşi timp mediul şi consumatorii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending