Connect with us

Adina Vălean

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ar putea Ucraina să modifice rezultatul votului pentru UE

Published

on

Pentru prima dată în două luni de sondaje, Partidul Popularilor Europeni trece în faţa Socialiştilor în sondajele pentru Europarlamentarele din 22-25 mai, schimbare care, în estul Uniunii cel puţin, pare să fie determinată de situaţia din Ucraina. Doi experţi europeni intervievaţi de Gândul ne spun la ce să ne aşteptăm în continuare în această campanie şi care este miza votului de luna viitoare pentru români.

Popularii Europeni (PPE) au crescut semnificativ în cele mai recente sondaje de opinie la nivelul UE, având acum un avans de 13 locuri în faţa Socialiştilor (S&D), conform predicţiilor PollWatch2014, o iniţiativă a think-tank-ului VoteWatch.

Este prima dată în ultimele două luni când Socialiştii nu mai conduc în sondaje. Astfel, dacă în februarie S&D era prognozat să câştige 217 locuri şi PPE 200, acum, Popularii au 222 de europarlamentari în sondaje, în timp ce Socialiştii au 209.

pie

Sursa: PollWatch2014

 

Unul dintre factorii care au determinat o creştere a sprijinului pentru partidele care aparţin PPE a fost situaţia din Ucraina, explică experţii, care avertizează însă că această cursă electorală nu este nici pe departe decisă. Mai mult, analiştii estimează, pe baza a 1.000 de simulări, că există încă 25% şanse ca grupul S&D să fie, totuşi, mai numeros decât PPE în următoarea legislatură.

„În estul Europei, unul dintre motivele care pare să iasă în evidenţă este situaţia din Ucraina. În special în Polonia, Ucraina pare să determine o raliere a populaţiei în jurul partidelor de dreapta, care pun accent pe securitate şi pe o implicare mai activă în vecinătatea estică, precum şi pe întărirea rolului Poloniei în UE şi în NATO”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, un think tank cu sediul la Bruxelles, care face aceste predicţii pentru alegerile europene.

De ce se reafirmă conservatorii

Motivele avansului PPE nu sunt aceleaşi de la ţară la ţară, subliniază expertul: „Spre exemplu, germanii au încredere în guvernul lui Merkel, căruia îi atribuie meritul pentru situaţia economică bună. Pe de altă parte, în Franţa, socialiştii aflaţi la guvernare nu au convins cu soluţiile lor, ceea ce s-a văzut deja în rezultatele de la alegerile locale”.

Dincolo de Franţa, alte state în care socialiştii au scăzut în sondaje sunt Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Grecia.

Extrema dreaptă poate forma un nou grup în PE

Per ansamblu, grupurile centriste (PPE, S&D şi liberalii din ALDE) vor fi mai mici decât în actuala legislatură, pe fondul creşterii extremelor dreaptă şi stângă. Extrema dreaptă a crescut pe valul de antiimigraţionism şi naţionalism, în timp ce extrema stângă, pe fondul mişcării antiausteritate, devenită tema principală a acestei campanii electorale. Mai mult, sondajele indică în acest moment că liderii extremelor drepte din Franţa şi Olanda, Marine le Pen, respectiv Geert Wilders, vor avea suficienţi europdeputaţi din destule state membre (38 din 7 ţări) pentru a forma un nou grup în legislativul UE.

„Vom vedea un Parlament mult mai fragmentat, cu o creştere a dreptei populiste, antieuropene, precum şi a numărului de locuri ale stângii radicale. Unul dintre motive este austeritatea şi problemele de subperformanţă economică în UE, la care se adaugă o preocupare tot mai importantă – mai ales în vestul Europeni – pentru tematici precum libertatea de mişcare”, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Simon Hix, Chairman VoteWatch Europe, profesor la London School of Economics and Political Science şi unul dintre autorii modelului de predicţie pentru alegerile europene din 22-25 mai.

Cele mai notabile creşteri ale partidelor de extremă dreapta s-au înregistrat în Marea Britanie, Olanda, Franţa, Finlanda şi Danemarca. Ceea ce au făcut aceste partide, spune expertul britanic, a fost să combine „în mod ingenios” tematicile antieuropene şi antiimigraţioniste. „Vom vedea, deci, un Parlament al cărui centru va fi mai mic şi va fi mult mai greu ca instituţiile UE să adopte legi, pentru că va fi constant o opoziţie solidă din partea stângii şi a dreptei”, ne-a mai spus Simon Hix.

Un aspect foarte important de luat în calcul, punctează el, este că sprijinul pentru partidele radicale ar putea fi mult mai mare decât o sugerează sondajele: „Este greu să ştim cât de exacte sunt sondajele de opinie. Se întâmplă de multe ori, când există o creştere a sprijinului pentru stânga sau dreapta radicale, această creştere să nu se regăsească şi în sondaje. Oamenii sunt reticenţi în a spune că vor vota cu aceste partide. De exemplu, în Marea Britanie, sondajele de opinie indică faptul că UKIP ar avea 20% din voturi. Sondajele interne ale UKIP îi plasează la 30%. Ar putea fi la fel şi cu Le Pen, în Franţa, ori cu Wilders, în Olanda”.

În 2009, rata de succes a ultimelor predicţii VoteWatch dinaintea alegerilor a fost de 98% (720 din 736) pentru numărul de locuri pe care urma să le câştige fiecare grup politic şi 90% pentru numărul de locuri pe care urmau să le câştige partidele naţionale.

Sursa: PollWatch2014

Sursa: PollWatch2014

Libertatea de mişcare într-un PE cu o mişcare antiimigraţionistă puternică

În contextul în care se preconizează că legislatura 2014-2019 va fi mult mai fragmentată şi, pe alocuri, radicală, cum se va traduce această configuraţie electorală în viaţa de zi cu zi a românilor, de exemplu? „2 milioane de români au plecat în alte state membre până acum, în baza dreptului lor cetăţenesc. Dacă vom vedea o creştere a grupurilor populiste de dreapta şi antieuropene, am putea vedea cum aceste drepturi de care se bucură românii sunt atacate, în urma acestor alegeri europene”, a explicat Simon Hix în interviul pentru gândul.

Există şi mize economice deosebit de importante pentru toţi europenii, inclusiv pentru români. Una dintre este va fi acordul de liber schimb UE-SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din lume. „Ar putea genera creştere economică, noi investiţii, iar asta îi interesează pe cetăţenii din toată Europa. Un subiect foarte important, care va împărţi în tabere Parlamentul”, ne-a mai spus Hix.

Cine va lua Comisia Europeană?

O altă miză a acestor alegeri nu se află în Parlamentul European, ci în clădirea Berlaymont în care se află sediul Comisiei Europene. Principalele trei familii politice europene, Popularii, Socialiştii şi Liberalii, au câte un candidat la preşedinţia Comisiei: fostul premier luxemburghez şi preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker; actualul preşedinte al PE, Martin Schulz; preşedintele Liberalilor, Guy Verhofstadt. După cum gândul a scris recent, liderii grupurilor politice omonime din PE dau asigurări că preşedintele Comisiei va fi ales numai dintre aceşti trei candidaţi şi în funcţie de rezultatul alegerilor. Candidatul partidului prim clasat va trebui să vină cu o coaliţie şi cu un program politic pentru a fi sprijinit de PE. În caz contrar, al doilea clasat va trece prin acelaşi proces.

Citeşte şi ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Pentru prima dată, următorul preşedinte al Comisiei trebuie să îndeplinească TREI CONDIŢII pentru a fi numit. Corespondenţă Gândul din Strasbourg

Lucrurile nu sunt văzute la fel de simplu şi în afara PE, însă, Consiliul European (liderii statelor membre) nefiind dispus să renunţe atât de uşor la puterile sale de a da un preşedinte de Comisie. Ba mai mult, există în mediul european mai multe scenarii care sugerează că succesorul lui Barroso nici nu va fi unul dintre cei trei candidaţi. Cel mai des invocat nume este cel al actualului premier polonez, Donald Tusk. Dacă Polonia nu va primi şefia Comisiei, se vehiculează că va lua Serviciul de Acţiune Externă (diplomaţia UE), unde Lady Ashton ar putea fi înlocuită de ministrul polonez de Externe, R. Sikorski.

„Există o luptă pentru preşedinţia Comisiei, nu e clar cine va câştiga. E o luptă şi între Parlament şi Consiliu”, a povestit Simon Hix, directorul VoteWatch. „Nu e clar ce se va întâmpla, principalele două grupuri sunt foarte aproape. Dacă unul dintre ele va ieşi drept câştigător detaşat al alegerilor, cred că poate cere preşedinţia Comisiei, dar dacă aceste două grupuri vor termina cursa cu rezultate apropiate, cred că se va forma o mare coaliţie, iar din acel punct nu vom putea şti dacă preşedinte va fi Schulz ori Juncker”, a mai spus britanicul.

Proiectul prin care românii pot alege viitorul preşedinte al Comisiei

Una dintre principalele probleme ale acestor alegeri este dezinteresul electoratului. De la primele alegeri încoace, în 1979, prezenţa la votul european a scăzut de fiecare dată. Din acest motiv, eurodeputaţii, dar şi liderii celorlalte instituţii UE se tem că, în acest ritm, nu vor mai putea invoca niciun fel de legitimitate democratică.

În timp ce statele membre şi Parlamentul se bat pe numirea noului preşedinte al executivului UE, cei de la VoteWatch au lansat un proiect în premieră, menit să contribuie la informarea europenilor cu privire la poziţiile actualilor sau viitorilor deputaţi pe temele care îi interesează şi pe ei, dar şi să stimuleze interesul lor pentru politica şi politicile europene. Electio2014 este o platformă în 24 de limbi, inclusiv în română, care cuprinde 20 de tematici importante, de la economie, la politici sociale, construită dintr-o bază de date de peste 6.000 de voturi din PE. Oamenii îşi pot compara poziţia cu cele ale politicienilor şi, mai mult, pot vota pentru candidatul pe care ei îl doresc la conducerea Comisiei Europene.

„Sunt de acord că nu există un sprijin deosebit în acest moment pentru integrare europeană, nici interes pentru sau înţelegere a Parlamentului European şi a alegerilor europene. În acest context, noi încercăm să le oferim cetăţenilor mai multă informaţie, pentru a-i ajuta să înţeleagă despre ce este vorba în politica europeană, care sunt principalele teme de discuţie în politica din Bruxelles, ce poziţii au partidele şi politicienii din diverse ţări pe aceste teme. Până la urmă, aşa înţeleg oamenii şi politica internă”, a mai explicat Simon Hix, în interviul acordat gândul.

Electio2014 există şi sub forma unor aplicaţii de mobil pentru iOS, Android şi Windows Phone

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Adina Vălean

Directorul General al Comisiei Europene felicită implicarea eurodeputatului Adina Vălean în programul LIFE: „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România” 

Published

on

FOTO: Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean, (PNL, PPE) participă în calitate de președintă a Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranța alimentară din Parlamentul European,  la Reuniunea informală a miniștrilor de mediu din UE, ce are loc la Palatul Parlamentului în București. 

În dimineața zilei de 21 mai, deputatul liberal s-a întâlnit cu Directorul General al Comisiei Europene, Daniel Calleja Crespo, și au discutat despre importanța programului LIFE. Oficialul Comisiei Europene a transmis un mesaj românilor prin care îi invită să se implice în acest program, deoarece „oferă multe oportunități” și totodată „LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei.”

„Este foarte important ca toate statele membre să participe în programul LIFE. LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei. Mulțumită leadership-ului dumneavostră în Parlamentul European, vom sprijini și mai mult acest program. Avem nevoie de proiecte, avem nevoie de tineri să lucreze pentru natură și mediu. Există soluții pentru crizele ecologice, există proiecte privind deșeurile care au ca scop protejarea mediului înconjurător.”, a spus Directorul General al Comisiei Europene.

În încheiere, Daniel Calleja Crespo a sublinitat faptul că „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România.” 

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Lansat în 1992, programul LIFE este singurul fond pe care UE îl consacră integral obiectivelor privind mediul și clima. Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată –, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Citiți și: Președintele Comisiei pentru Mediu din PE, Adina Vălean: Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse pentru creșterea ratei de succes

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Adina Vălean candidează pentru un nou mandat în viitoarea legislatură a Parlamentului European, ocupând locul 5 pe lista PNL.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinte al Comisiei pentru Mediu din PE, participă la reuniunea informală a miniștrilor de Mediu din Uniunea Europeană, desfășurată la București

Published

on

©Adina Vălean/ Facebook

Europarlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, participă luni și marți la reuniunea informală a miniștrilor de mediu din Uniunea Europeană, care se desfășoară la Palatul Parlamentului și care va fi găzduit și co-prezidat de viceprim-ministrul, ministrul Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu împreună cu ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.

La reuniunea informală vor participa miniștri pentru mediu din statele membre UE, statele AELS și statele candidate la aderarea UE, comisarul european pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit – Karmenu Vella, reprezentanți ai Secretariatului General al Consiliului, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu și Secretarul General al Biroului European de Mediu, potrivit unui comunicat al Președinției României la Consiliul UE. 

Luni, 20 mai 2019, în prima sesiune a Consiliului informal de mediu, va avea loc o dezbatere privind schimbările climatice – Soluții inovative și rolul cetățenilor în asigurarea unui viitor cu emisii reduse de carbon: cum să fructificăm mai bine oportunitățile legate de stilul de viață, economie circulară, planificare spațială, etc.

În a doua sesiune de lucru se va aborda tematica biodiversității – „Rezultatele IPBES asupra Evaluării Globale ale Biodiversității și Serviciilor Ecosistemelor: Implicații pentru cadrul global și al Uniunii Europene pentru biodiversitate post 2020”

Marți, 21 mai 2019, va avea loc cea de-a treia sesiune de lucru a reuniunii pe tema managementului resurselor de apă – controlul poluării apei cu plastice/microplastice din râuri către mări.

Care vor fi temele abordate?

Schimbări climatice

Prima sesiune de lucru a Consiliului Informal de Mediu, ce are loc în 20 mai 2019, este dedicată domeniului schimbărilor climatice. Dezbaterile se axează pe soluțiile inovative și pe rolul cetățeanului în viitorul cu emisii scăzute de carbon: cum să valorifice mai bine oportunitățile legate de stilul de viață, circularitate, planificare spațială. Acțiunea cetățenilor trebuie recunoscută și integrată într-o economie neutră din punct de vedere climatic. Utilizarea tuturor opțiunilor disponibile, inclusiv a soluțiilor auxiliare, poate diversifica variantele de reducere ale emisiilor de carbon.

Cetățenilor europeni li se cere o participare puternică și implicare în acțiunile pentru o decarbonizare de lungă durată. Aceasta presupune o mai bună informare a cetățenilor în legătură cu impactul acțiunilor lor, care să conducă la un comportament mai conștient în ceea ce privește clima și la un sentiment sporit de responsabilitate individuală. Opțiunile consumatorilor, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea, locuințele și consumul de alimente, care reduc consumul de energie sau utilizarea anumitor produse și servicii cu un volum mare de carbon pot contribui direct la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. O societate neutră din punct de vedere climatic va beneficia de mai multă circularitate. Aceste schimbări vor trebui să treacă dincolo de activitățile de reciclare și să aibă o abordare sistemică autentică.

Biodiversitate

Cea de-a doua sesiune de lucru a Consiliului Informal de Mediu va fi dedicată domeniului biodiversității. Dezbaterile vor începe cu rezultatele evaluării globale a Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea și serviciile ecosistemelor (IPBES): implicațiile pentru UE și cadrul global privind biodiversitatea după 2020, urmate de mesajele principale din Rezumatul pentru factorii de decizie (SPM) din Evaluarea globală a serviciilor biodiversității și a ecosistemelor. SPM propune obiective și direcții de guvernare pentru sustenabilitate și posibile acțiuni și căi de realizare a acestora.

Prezentarea aspectelor menționate mai sus va fi urmată de cea referitoare la legătura dintre rapoartele IPBES, cadrul global privind biodiversitatea după 2020 si cadrul strategic până în 2030 al IPBES. Acest cadru urmărește să avanseze realizarea obiectivului general al IPBES, acela de a consolida interfața științifică-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemelor pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității, bunăstarea umană pe termen lung și dezvoltarea durabilă.

Managementul apelor

În cea de-a doua zi a Consiliului Informal de Mediu va avea loc sesiunea a III-a a lucrărilor privind managementul resurselor de apă și controlul poluării apei cu plastice/microplastice din râuri către mări. Efectele plasticului și microplasticului asupra ecosistemelor acvatice sunt generate de persistența, deteriorarea, acumularea și toxicitatea potențială. Plasticul și microplasticul au fost identificate în apă, pe fundul mării, în zonele de mare adâncime și în biotă. Pentru apele de suprafață există câteva studii realizate pe râuri mari și lacuri. Soarta acestor produse este analizată în special în ecosistemele marine ca urmare a impactului negativ pe care aceste substanțe o au asupra biotei.

Experimentele de laborator au demonstrat ingestia și bioacumularea acestor reziduuri de către vertebratele și nevertebratele marine (pești, mamifere), precum și de organismele de apă dulce. În vederea combaterii problemelor referitoare la producția, comercializarea, utilizarea și reciclarea plasticului este necesară regândirea și îmbunătățirea funcționării acestei rețele, ceea ce implică o cooperare mai bună între toți factori implicați: producători, reciclatori, comercianți, consumatori și factori de decizie.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul Adina Vălean, la lansarea programului politic al PNL pentru europarlamentare: Romania are toate resursele să devină un important producător european de energie

Published

on

România are toate resursele necesare pentru a deveni un important producător european de energie, a afirmat, luni, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, la evenimentul de lansare a programului politic al PNL pentru alegerile europene.

”Profesioniști în Parlamentul European este numele programului politic pentru alegerile europene, prezentat în această seară la București de către Partidul Național Liberal. In calitate de candidat am vorbit de două dintre marile teme ale acestui program politic: energie și mediu. Cred că Romania are toate resursele să devină un important producător european de energie. Și mai cred că un mediu sănătos înseamnă sănătate pentru oameni. Doar două dintre ideile pe care le-am expus în prezentarea mea. România votează noul Parlament European pe 26 mai. Vă aștept la vot!”, a scris Vălean, pe pagina sa de Facebook.

 

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. Adina Vălean candidează, în 2019, pentru un nou mandat în Parlamentul European din partea PNL.

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului Adina Vălean puteți regăsi aici.

Citiți și PNL și-a lansat programul politic pentru europarlamentare. Liberalii promit ridicarea MCV, aderarea României la Schengen și adoptarea monedei euro

Partidul Național Liberal și-a lansat luni seară programul politic privind alegerile europarlamentare, printre măsuri regăsindu-se atât aspecte ce țin de activitatea membrilor Parlamentului European, cât și angajamente și promisiuni politice în contextul unei ulterioare preluări a guvernării politice de la București.

Prima dintre propunerile concrete ale liberalilor se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică europeană din care PNL face parte – PPE.

Propunerile concrete le care liberalii le-au avansat în programul lor sunt: 1) PNL va milita pentru ca România să adere cât mai curând la Spaţiul Schengen; 2) PNL va acţiona pentru aderarea României la Zona Euro; 3) PNL va obţine cel puţin la fel de multe fonduri europene pentru România în Bugetul Uniunii Europene 2021-2027 prin comparaţie cu perioada 2014-2020 şi va simplifica absorbţia lor; 4) PNL va sprijini un nivel al plăţilor directe la hectar pentru agricultorii români la nivelul mediu din Uniunea Europeană; 5) PNL va solicita şi va obţine fonduri europene pentru construcţia sau finalizarea lucrărilor la autostrada Piteşti – Sibiu, autostrada Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, drumul expres Craiova – Piteşti şi şoseaua de centură a Municipiului Bucureşti; 6) PNL va solicita dublarea fondurilor europene pentru cadastrarea proprietăţilor din România. 7) PNL va propune reabilitarea tuturor clădirilor rezidenţiale încadrate în clasa seismică I; 8) PNL va sprijini reabilitarea termică, din bugetul Uniunii Europene 2021-2027, a 500.000 de apartamente din România; 9) PNL va propune un program de investiţii pentru a conecta toate oraşele României la reţeaua de distribuţie a gazelor până în 2024; 10) PNL va sprijini construcţia şi dotarea până în 2024 a trei spitale regionale la standarde europene.  

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending