Connect with us

Adina Vălean

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cum ar putea Ucraina să modifice rezultatul votului pentru UE

Published

on

Pentru prima dată în două luni de sondaje, Partidul Popularilor Europeni trece în faţa Socialiştilor în sondajele pentru Europarlamentarele din 22-25 mai, schimbare care, în estul Uniunii cel puţin, pare să fie determinată de situaţia din Ucraina. Doi experţi europeni intervievaţi de Gândul ne spun la ce să ne aşteptăm în continuare în această campanie şi care este miza votului de luna viitoare pentru români.

Popularii Europeni (PPE) au crescut semnificativ în cele mai recente sondaje de opinie la nivelul UE, având acum un avans de 13 locuri în faţa Socialiştilor (S&D), conform predicţiilor PollWatch2014, o iniţiativă a think-tank-ului VoteWatch.

Este prima dată în ultimele două luni când Socialiştii nu mai conduc în sondaje. Astfel, dacă în februarie S&D era prognozat să câştige 217 locuri şi PPE 200, acum, Popularii au 222 de europarlamentari în sondaje, în timp ce Socialiştii au 209.

pie

Sursa: PollWatch2014

 

Unul dintre factorii care au determinat o creştere a sprijinului pentru partidele care aparţin PPE a fost situaţia din Ucraina, explică experţii, care avertizează însă că această cursă electorală nu este nici pe departe decisă. Mai mult, analiştii estimează, pe baza a 1.000 de simulări, că există încă 25% şanse ca grupul S&D să fie, totuşi, mai numeros decât PPE în următoarea legislatură.

„În estul Europei, unul dintre motivele care pare să iasă în evidenţă este situaţia din Ucraina. În special în Polonia, Ucraina pare să determine o raliere a populaţiei în jurul partidelor de dreapta, care pun accent pe securitate şi pe o implicare mai activă în vecinătatea estică, precum şi pe întărirea rolului Poloniei în UE şi în NATO”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, un think tank cu sediul la Bruxelles, care face aceste predicţii pentru alegerile europene.

De ce se reafirmă conservatorii

Motivele avansului PPE nu sunt aceleaşi de la ţară la ţară, subliniază expertul: „Spre exemplu, germanii au încredere în guvernul lui Merkel, căruia îi atribuie meritul pentru situaţia economică bună. Pe de altă parte, în Franţa, socialiştii aflaţi la guvernare nu au convins cu soluţiile lor, ceea ce s-a văzut deja în rezultatele de la alegerile locale”.

Dincolo de Franţa, alte state în care socialiştii au scăzut în sondaje sunt Austria, Ungaria, Bulgaria, Polonia şi Grecia.

Extrema dreaptă poate forma un nou grup în PE

Per ansamblu, grupurile centriste (PPE, S&D şi liberalii din ALDE) vor fi mai mici decât în actuala legislatură, pe fondul creşterii extremelor dreaptă şi stângă. Extrema dreaptă a crescut pe valul de antiimigraţionism şi naţionalism, în timp ce extrema stângă, pe fondul mişcării antiausteritate, devenită tema principală a acestei campanii electorale. Mai mult, sondajele indică în acest moment că liderii extremelor drepte din Franţa şi Olanda, Marine le Pen, respectiv Geert Wilders, vor avea suficienţi europdeputaţi din destule state membre (38 din 7 ţări) pentru a forma un nou grup în legislativul UE.

„Vom vedea un Parlament mult mai fragmentat, cu o creştere a dreptei populiste, antieuropene, precum şi a numărului de locuri ale stângii radicale. Unul dintre motive este austeritatea şi problemele de subperformanţă economică în UE, la care se adaugă o preocupare tot mai importantă – mai ales în vestul Europeni – pentru tematici precum libertatea de mişcare”, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Simon Hix, Chairman VoteWatch Europe, profesor la London School of Economics and Political Science şi unul dintre autorii modelului de predicţie pentru alegerile europene din 22-25 mai.

Cele mai notabile creşteri ale partidelor de extremă dreapta s-au înregistrat în Marea Britanie, Olanda, Franţa, Finlanda şi Danemarca. Ceea ce au făcut aceste partide, spune expertul britanic, a fost să combine „în mod ingenios” tematicile antieuropene şi antiimigraţioniste. „Vom vedea, deci, un Parlament al cărui centru va fi mai mic şi va fi mult mai greu ca instituţiile UE să adopte legi, pentru că va fi constant o opoziţie solidă din partea stângii şi a dreptei”, ne-a mai spus Simon Hix.

Un aspect foarte important de luat în calcul, punctează el, este că sprijinul pentru partidele radicale ar putea fi mult mai mare decât o sugerează sondajele: „Este greu să ştim cât de exacte sunt sondajele de opinie. Se întâmplă de multe ori, când există o creştere a sprijinului pentru stânga sau dreapta radicale, această creştere să nu se regăsească şi în sondaje. Oamenii sunt reticenţi în a spune că vor vota cu aceste partide. De exemplu, în Marea Britanie, sondajele de opinie indică faptul că UKIP ar avea 20% din voturi. Sondajele interne ale UKIP îi plasează la 30%. Ar putea fi la fel şi cu Le Pen, în Franţa, ori cu Wilders, în Olanda”.

În 2009, rata de succes a ultimelor predicţii VoteWatch dinaintea alegerilor a fost de 98% (720 din 736) pentru numărul de locuri pe care urma să le câştige fiecare grup politic şi 90% pentru numărul de locuri pe care urmau să le câştige partidele naţionale.

Sursa: PollWatch2014

Sursa: PollWatch2014

Libertatea de mişcare într-un PE cu o mişcare antiimigraţionistă puternică

În contextul în care se preconizează că legislatura 2014-2019 va fi mult mai fragmentată şi, pe alocuri, radicală, cum se va traduce această configuraţie electorală în viaţa de zi cu zi a românilor, de exemplu? „2 milioane de români au plecat în alte state membre până acum, în baza dreptului lor cetăţenesc. Dacă vom vedea o creştere a grupurilor populiste de dreapta şi antieuropene, am putea vedea cum aceste drepturi de care se bucură românii sunt atacate, în urma acestor alegeri europene”, a explicat Simon Hix în interviul pentru gândul.

Există şi mize economice deosebit de importante pentru toţi europenii, inclusiv pentru români. Una dintre este va fi acordul de liber schimb UE-SUA, care, dacă va fi încheiat, va deveni cel mai mare astfel de acord din lume. „Ar putea genera creştere economică, noi investiţii, iar asta îi interesează pe cetăţenii din toată Europa. Un subiect foarte important, care va împărţi în tabere Parlamentul”, ne-a mai spus Hix.

Cine va lua Comisia Europeană?

O altă miză a acestor alegeri nu se află în Parlamentul European, ci în clădirea Berlaymont în care se află sediul Comisiei Europene. Principalele trei familii politice europene, Popularii, Socialiştii şi Liberalii, au câte un candidat la preşedinţia Comisiei: fostul premier luxemburghez şi preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker; actualul preşedinte al PE, Martin Schulz; preşedintele Liberalilor, Guy Verhofstadt. După cum gândul a scris recent, liderii grupurilor politice omonime din PE dau asigurări că preşedintele Comisiei va fi ales numai dintre aceşti trei candidaţi şi în funcţie de rezultatul alegerilor. Candidatul partidului prim clasat va trebui să vină cu o coaliţie şi cu un program politic pentru a fi sprijinit de PE. În caz contrar, al doilea clasat va trece prin acelaşi proces.

Citeşte şi ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Pentru prima dată, următorul preşedinte al Comisiei trebuie să îndeplinească TREI CONDIŢII pentru a fi numit. Corespondenţă Gândul din Strasbourg

Lucrurile nu sunt văzute la fel de simplu şi în afara PE, însă, Consiliul European (liderii statelor membre) nefiind dispus să renunţe atât de uşor la puterile sale de a da un preşedinte de Comisie. Ba mai mult, există în mediul european mai multe scenarii care sugerează că succesorul lui Barroso nici nu va fi unul dintre cei trei candidaţi. Cel mai des invocat nume este cel al actualului premier polonez, Donald Tusk. Dacă Polonia nu va primi şefia Comisiei, se vehiculează că va lua Serviciul de Acţiune Externă (diplomaţia UE), unde Lady Ashton ar putea fi înlocuită de ministrul polonez de Externe, R. Sikorski.

„Există o luptă pentru preşedinţia Comisiei, nu e clar cine va câştiga. E o luptă şi între Parlament şi Consiliu”, a povestit Simon Hix, directorul VoteWatch. „Nu e clar ce se va întâmpla, principalele două grupuri sunt foarte aproape. Dacă unul dintre ele va ieşi drept câştigător detaşat al alegerilor, cred că poate cere preşedinţia Comisiei, dar dacă aceste două grupuri vor termina cursa cu rezultate apropiate, cred că se va forma o mare coaliţie, iar din acel punct nu vom putea şti dacă preşedinte va fi Schulz ori Juncker”, a mai spus britanicul.

Proiectul prin care românii pot alege viitorul preşedinte al Comisiei

Una dintre principalele probleme ale acestor alegeri este dezinteresul electoratului. De la primele alegeri încoace, în 1979, prezenţa la votul european a scăzut de fiecare dată. Din acest motiv, eurodeputaţii, dar şi liderii celorlalte instituţii UE se tem că, în acest ritm, nu vor mai putea invoca niciun fel de legitimitate democratică.

În timp ce statele membre şi Parlamentul se bat pe numirea noului preşedinte al executivului UE, cei de la VoteWatch au lansat un proiect în premieră, menit să contribuie la informarea europenilor cu privire la poziţiile actualilor sau viitorilor deputaţi pe temele care îi interesează şi pe ei, dar şi să stimuleze interesul lor pentru politica şi politicile europene. Electio2014 este o platformă în 24 de limbi, inclusiv în română, care cuprinde 20 de tematici importante, de la economie, la politici sociale, construită dintr-o bază de date de peste 6.000 de voturi din PE. Oamenii îşi pot compara poziţia cu cele ale politicienilor şi, mai mult, pot vota pentru candidatul pe care ei îl doresc la conducerea Comisiei Europene.

„Sunt de acord că nu există un sprijin deosebit în acest moment pentru integrare europeană, nici interes pentru sau înţelegere a Parlamentului European şi a alegerilor europene. În acest context, noi încercăm să le oferim cetăţenilor mai multă informaţie, pentru a-i ajuta să înţeleagă despre ce este vorba în politica europeană, care sunt principalele teme de discuţie în politica din Bruxelles, ce poziţii au partidele şi politicienii din diverse ţări pe aceste teme. Până la urmă, aşa înţeleg oamenii şi politica internă”, a mai explicat Simon Hix, în interviul acordat gândul.

Electio2014 există şi sub forma unor aplicaţii de mobil pentru iOS, Android şi Windows Phone

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu miniștrii economiei și transporturilor din Finlanda

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Adina Vălean, a avut marți întrevederi cu miniștrii finlandezi ai economiei și transporturilor și comunicațiilor, în marja asigurării de către Finlanda a președinției Consiliului UE.

”Astăzi le-am întâlnit pe Katri Kulmuni, ministrul finlandez al economiei și pe Sanna Marin, ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor înaintea audierii lor in Comisia ITRE pe care o conduc. De la 1 iulie Finlanda a preluat Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris eurodeputatul Vălean (PNL, PPE) pe Facebook.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a preluat luni 1 iulie ștafeta de la prima președinție română, a ales deja un mod inedit prin care dorește să își lase amprenta asupra mandatului său la șefia Consiliului, cel de-al treilea de la aderarea țării UE, în anul 1995.

În contextul priorităților specifice – consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă din punct de vedere social, consolidarea poziției UE ca lider global în acțiune climatică și protejarea securității cetățenilor – Finlanda va urmări atingerea uneia dintre aceste priorități, cea privind Europa, ”lider global în acțiune climatică”, prin câteva măsuri neobișnuite. Astfel, finlandezii au anunțat că nu vor oferi cadouri, iar banii economisiți vor fi utilizați pentru a compensa emisiile de la zborurile Helsinki-Bruxelles, care vor fi frecvente în această perioadă datorită reuniunilor politice și la nivel de experți.

O piatră de temelie a mandatului Finlandei va fi condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, o prioritate a Comisiei Europene și o temă discutată la întâlnirea dintre guvernul finlandez și Colegiul Comisiei Europene.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei ITRE din PE, într-un interviu: Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Codruța Kövesi are prima șansa, să fie în România

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Kövesi are prima șansa, din ce în ce mai solidă, să fie în România, țara care nu are nicio agenție europeană, este părerea eurodeputatului PNL, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, exprimată într-un interviu pentru ziare.com, în care a vorbit despre aranjamentele politice privind distribuția funcțiilor de top din instituțiile UE.

Intrebată dacă numirea Laurei Codruța Kövesi este una politică, Adina Vălean a confirmat acest lucru: ,,E politică. Toate numirile în marile funcții sunt politice. Ideea că ar fi doar o numire tehnică nu e valabilă.

Eurodeputatul liberal consideră că acum ar fi momentul potrivit că România, un stat membru din Estul UE, să-și depună candidatura pentru găzduirea Parchetului European cu atât mai mult cu cât candidatura Laurei Codruța Kövesi este sustinută puternic de Parlamentul European.

,,România nu are, de fapt, o agenție europeană, asta e cu adevărat o problemă. Este o înțelegere la nivel european că, atunci când se distribuie agenții europene, trebuie să fie respectat un echilibru geografic și în general trebuie ca toate statele membre să aibă un astfel de punct de interes de politică europena. Interesant pentru noi e să tragem acest Parchet European în România, pentru că sunt state membre cu câteva agenții și noi nu avem niciuna.Asta ar fi interesant, să fie în România, tocmai pentru că nu am avut un estic în altă parte. Și noi, politic, am susținut-o, în Parlamentul European”, explică Adina Vălean care adaugă: ,,Dar problemă României nu stă în resurse umane, ci în voința politica”.

Adina Vălean a mai vorbit și despre negocierile pentru funcțiile de top în instituțiile europene, printre care cea mai controversată numire a fost cea a noului șef al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită: 384 de voturi pentru, cu doar 9 voturi peste cele 374 necesare instalării în funcție, într-un Parlament care numără 751 de membri.

Potrivit lui Vălean, este de înțeles ca cetătenii europeni să fie dezamăgiți pentru eșecul procesului Spitzenkandidat, care a promovat timp de câteva luni bune pană la alegerile europene nume familiare, precum cele al lui Frans Timmermans și Manfred Weber, insă la fel de adevărat este că procesul nu este înscris în Tratat. Astfel, șefa Comisiei ITRE consideră că o catalogare drept nedemocratică sau ilegitimă a rezultatelor negocierilor dintre liderii UE reuniți în Consiliul European, care au propus Parlamentului un pachet de numiri instituționale, este grăbită.

,,Știu că s-a reproșat faptul că aceste negocieri au fost netransparente. Faptul că nu s-a optat, în cele din urmă, pentru a continua procesul de Spitzenkandidat reprezintă un bun argument pentru asta. Pe de altă parte, a transpărut destul de clar felul în care s-au produs aceste negocieri, cu președinți care au fost contra procesului de Spitzenkandidat, pentru simplul fapt că nu au prezența europeană suficient de consistentă, și mă refer la președintele Franței, cu alți lideri europeni, care au constatat că în cazul procesului de Spitzenkandidat nu pot ieși primii la nivel european, deci nu i-ar avantaja. Eu zic că procesul a fost aproape transparent pentru publicul larg: cum s-au opus unii, cum alții au încercat să păstreze regula. Alții au spus că nu e suficient de democratic. Aici, iarăși, eu spun că orice decizie pe care niște șefi de stat și de guvern o iau, și ei reprezintă, totuși, cetățenii, au un mandat democratic în spate, e democratică. Nu m-aș grăbi să spun că deciziile luate de Consiliu sunt nedemocratice și orice decizie din Parlamentul European e democratică. Procesul de Spitzenkandidat nu e înscris în Tratat. Atunci, oricât ne-a displăcut, nu putem spune că s-a încălcat o regulă. Ar fi fost interesant, pentru cetățeni, care știau care erau candidații pentru președinția Comisiei, erau familiarizați cu numele lui Manfred Weber, al lui Frans Timmermans. Faptul că acum a apărut un nume care nu e atât de cunoscut, rămâne, totuși, discutabil și creează o dezamăgire publicului larg”, mai explică eurodeputatul PNL.

Adina Vălean precizează că, în opinia sa și a familiei politice din care face parte, scuza servită de ,,cei care au dinamitat procesul de Spitzenkandidat, adică președintele Macron și vechii liberali, că, dacă nu sunt liste transnaționale, înseamnă că nu e bun sistemul Spitzenkandidat” este slabă.

,,PPE și PNL, în România, cred că ideea listelor transnaționale este o idee proastă, în primul rând pentru că este un lucru necunoscut. Nici în statele federale nu există o listă de candidați la nivel federal. Toate structurile la nivel federal se constituie prin alegerea la nivelul landurilor, statelor, a unor senatori, deputați și așa mai departe. Ideea că eu fac o listă la nivel european cu oameni din toate țările este nefezabila. Așa cum spun și colegi de-ai mei din state mai mici, cum e Malta, pentru o astfel de listă, reprezentativitatea cetățenilor cum va funcționa? E drept că între PPE și PES se da bătălia pentru cele mai multe voturi în Parlamentul European. Or, sistemul de Spitzenkandidat dădea prioritate nominalizării de către cel care a luat cel mai mare număr de voturi”, explică Vălean.

Intrebată dacă există un clivaj Est/Vest în ceea ce privește accesul la funcțiile europene și la influența europeană, Adina Vălean a răspuns:

,,Funcția și influența nu coincid întotdeauna. Funcțiile au un rol de reprezentare. Simplul fapt că împărțim funcții nu înseamnă și influență, faptul că ai căpătat o funcție nu înseamnă și că e importantă. Eu nu am căzut, în general, pradă falselor daruri, pretexte. Pentru că Donald Tusk era din Polonia, înseamnă că Estul era reprezentat? Nu știu în ce măsură oamenii s-au simțit reprezentați de Donald Tusk, greu de spus. Apreciez extraordinar felul în care Tusk și-a desfășurat activitatea, a fost vizibil, a comunicat, și românii știu de Donald Tusk. Estul nu are acum nicio poziție importantă. Vom vedea atunci când se va forma Comisia Europeană în ce măsură portofoliile care se vor aloca vor fi de prestigiu și importanță pentru țările estice”.

În privința numirii unui comisar din partea României și a negocierii unui portofoliu, Adina Vălean este de părere că  ,,ar trebui să fie un proces de consultare între Guvern și președinte. Ar fi bine dacă țintim un portofoliu cu greutate, să existe un demers comun și chiar susținut de președinte și de Guvern”. Aceasta mai spune că ,,trebuie să facem niște propuneri, pentru că președinta CE a și spus că nu va accepta decât o Comisie formată din jumătate femei, jumătate bărbați. Or, asta nu se poate decât dacă fiecare țară va propune și o femeie. Depinde de CV-urile pe care le trimiți, pentru că faptul că ceri un portofoliu, dacă nu e dublat de o credibilitate a CV-ului, nu va merge. Nu trebuie să fie neapărat dintr-un domeniu, dar trebuie să fie niște persoane care au o oarecare greutate”.

Tot în contextul discuției despre comisarii din partea României, Adina Vălean a comentat și numirea lui Ioan Mircea Pașcu drept comisar interimar fără portofoliu, în locul Corinei Crețu, care și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul European.

,,Acum, și domnul Juncker a fost puțin răutăcios. Eu nu cred că, dacă domnul Moscovici sau un comisar al unei țări prestigioase opta pentru un mandat de europarlamentar, țara respectivă stătea fără comisar. Juncker a venit cu această idee și pentru că era vorba despre comisarii din două țări estice. Nu ar mai fi fost această discuție, cred, dacă era vorba de una dintre țările importante, să le spun asa”. Insă Adina Vălean a făcut și următoare precizare: ,,Este adevărat că nu au nimic de lucru, până la finalul mandatului. Aici, domnul Juncker a spus adevărul și știm asta. Apoi, România poate că a vrut să se poarte ca o țara mare, dar faptul că nu i-a răspuns domnului Juncker la această chestiune, insistând să obțină un portofoliu, este o cedare și o pierdere de imagine inacceptabilă. Dacă tot a insistat să trimită pe cineva, România trebuie să insiste să i se dea un portofoliu. Mie îmi pare rău și aici am pierdut, că nu am cerut portofoliu”, spune eurodeputatul PNL.  

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Adina Vălean

Eurodeputatul PNL Adina Vălean, aleasă președintă a Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie din PE: Politicile Comisiei ITRE acoperă exact domeniile de oportunitate pentru dezvoltarea competitivității României

Published

on

© Adina Vălean/Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE) a fost aleasă președintă a Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, după doi ani și jumătate în fruntea Comisiei de Mediu din Parlamentul European, se arată într-o postare pe Facebook. 

,,Sunt bucuroasă să revin la Comisia ITRE, după doi ani și jumătate în fruntea Comisiei de Mediu din Parlament. Am 10 ani de experiență în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și cred că politicile sale acoperă exact domeniile de oportunitate pentru dezvoltarea competitivității europene în general și a României în particular”, scrie eurodeputatul liberal.

Potrivit Adinei Vălean,  ,,în domeniul energiei, România își poate consolida rolul de jucător important pe piața regională și europeană devenind un vector de securitate și competitivitate în piața gazului”.

De asemenea, în domeniul cercetării și al telecomunicațiilor, noul președinte al Comisiei ITRE amintește că România are resurse umane capabile să facă performanță atât pe plan intern, cât și la nivel internațional în contextul digitalizării UE. 

,,Pentru cercetare avem ingineri, it-iști performanți nu numai acasă, ci și pe plan internațional. La fel, în telecomunicații pornim cu un capital uman extraordinar și va trebui să ne găsim nișa în noile domenii precum Inteligența Artificială, noul Cloud european sau integrarea bazelor de date europene în domeniul cercetării și sănătății”, mai scrie Adina Vălean. 

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending