În contextul alegerilor din România, aflate în curs de desfășurare, Comisia și-a intensificat monitorizarea TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (RSD). Această monitorizare este legată de exercitarea competențelor Comisiei în temeiul RSD și nu vizează procesul electoral din România, care ține de competența autorităților române și, în cele din urmă, de cetățenii României, informează instituția într-un comunicat.

„Am ordonat astăzi TikTok să păstreze neatinse toate datele și dovezile legate de alegerile din România, dar și pentru viitoarele alegeri din UE. Acest ordin de păstrare este un pas esențial pentru a-i ajuta pe investigatori să stabilească faptele și să completeze solicitările noastre oficiale de informații prin care solicităm informații în urma declasificării documentelor secrete ieri. Intensificăm, de asemenea, contactele cu autoritățile de reglementare din domeniul digital și cibernetic din întreaga Europă, având în vedere dovezile emergente de activitate neautentică sistematică. Mă angajez să asigur aplicarea riguroasă și riguroasă a Actului legislativ privind serviciile digitale”, a declarat Henna Virkunnen, Vice-președinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Comisia a emis către TikTok un „ordin de păstrare” în temeiul RSD, prin care obligă această platformă să „înghețe” și să păstreze datele legate de riscurile sistemice efective sau previzibile pe care serviciul acesteia le-ar putea prezenta în ceea ce privește procesele electorale și discursul civic din UE. Acest lucru are ca scop păstrarea informațiilor și a dovezilor disponibile, în eventualitatea unei investigații suplimentare a Comisiei privind respectarea de către TikTok a obligațiilor care îi revin în temeiul RSD.

TikTok trebuie să păstreze documentele și informațiile interne privind proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și modul în care abordează riscul de manipulare intenționată prin utilizarea neautentică și coordonată a serviciului său. Comisia dispune păstrarea documentelor și a informațiilor referitoare la orice încălcare sistematică a condițiilor de utilizare ale TikTok care interzic utilizarea elementelor de monetizare pentru promovarea de conținut politic în cadrul acestui serviciu. Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024-31 martie 2025. 

Ordinul urmează informațiilor primite de Comisie în contextul alegerilor în curs din România, inclusiv informațiilor recent declasificate care indică ingerințe străine din partea Rusiei. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la posibilitatea ca TikTok să fi încălcat obligațiile care îi revin în temeiul RSD.

Consolidarea monitorizării și a cooperării

De asemenea, Comisia convoacă o reuniune a Comitetului european pentru coordonatorii serviciilor digitale, în data de 6 decembrie, pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale în privința măsurilor luate până în prezent în acest context și a modalităților de răspuns la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au țintit diaspora română.

În plus, Comisia colectează dovezile puse la dispoziție în cadrul Grupului operativ informal în materie de crize cibernetice, din care fac parte Comisia Europeană, SEAE, Europol și ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică). Grupul operativ este în strânsă legătură cu autoritățile române din domeniul securității cibernetice.

Comisia și-a intensificat colaborarea cu TikTok în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Acest lucru include solicitarea de clarificări, de date și de dovezi prin intermediul unor cereri oficiale, reamintind în același timp cu fermitate obligațiile TikTok de a identifica și de a atenua în mod eficace riscurile legate de alegeri, în conformitate cu orientările privind alegerile emise în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

În paralel, semnatarii Codului de bune practici privind dezinformarea au activat sistemul de reacție rapidă (RRS) pentru alegerile din România. Acest sistem de cooperare prevăzut de cod asigură o cooperare rapidă și eficace în perioadele electorale. El s-a dovedit a fi un instrument util și eficace pentru schimbul de informații între organizațiile societății civile, verificatorii veridicității informațiilor și platformele online cu privire la conținutul cu relevanță temporală care este considerat de acestea că prezintă amenințări la adresa integrității procesului electoral.

Observatorul bulgaro-român (BROD)din cadrul Observatorului european al mass-mediei digitale – care participă, de asemenea, la sistemul de reacție rapidă – monitorizează ecosistemul online din România și a identificat mai multe discursuri și tactici de dezinformare, cum ar fi încălcarea legislației electorale, conținut politic nemarcat (inclusiv prin influențatori) și suspiciunea de comportament neautentic coordonat.

Vineri, 29 noiembrie, Comisia a trimis o cerere de informații către TikTok, solicitând acestei platforme să furnizeze mai multe informații cu privire la modul în care gestionează riscurile de manipulare a informațiilor. În special, Comisia solicită TikTok să furnizeze informații detaliate cu privire la modul în care a analizat și a atenuat riscul de exploatare neautentică sau automatizată a serviciului său și riscurile care decurg din sistemele sale de recomandare.

De asemenea, Comisia solicită informații cu privire la eforturile depuse de TikTok pentru a permite unei game mai largi de părți terțe să efectueze un control public, precum și să aibă acces la date disponibile public pentru a detecta, a identifica și a înțelege riscurile sistemice legate de procesele electorale.  Comisia trimisese deja o cerere inițială de informații către TikTok, la 2 octombrie, în legătură cu proiectarea și funcționarea sistemelor de recomandare ale acestei platforme în ceea ce privește alegerile.

La 29 noiembrie, serviciile Comisiei au organizat o masă rotundă online cu platforme online foarte mari și cu motoare de căutare online foarte mari, cu coordonatorul serviciilor digitale din România, ANCOM, cu autorități de stat relevante și cu organizații ale societății civile, pentru a colecta informații și a asigura pregătirea în vederea alegerilor aflate în curs în România. TikTok, Meta, Google, Microsoft și X s‑au numărat printre participanții la masa rotundă. În decursul acestei reuniuni, serviciile Comisiei au solicitat platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare online foarte mari să prezinte informații referitoare la evaluarea riscurilor și la măsurile de atenuare a riscurilor pe care le-au luat în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie și din 8 decembrie, precum și al alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024.

Germania se alătură Statelor Unite, devenind al doilea aliat NATO și primul stat membru al UE care reacționează la tentativele de influențare a alegerilor prezidențiale din România, subliniind că președintele rus Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO”.

“Raportul autorităților române arată că dezinformarea rusă influențează alegerile prezidențiale din România: Putin vrea să ne dezbine și să submineze unitatea în cadrul UE și NATO. Dar Europa rămâne puternică. Împreună, ne vom proteja democrațiile de amenințările hibride“, a transmis Ministerul de Externe german condus de Annalena Baerbock într-un mesaj pe rețeaua sociala X.

Reports by Romanian authorities that Russian disinformation is influencing the presidential elections in #Romania show: Putin wants to divide us & to undermine the unity within the EU & NATO. But Europe stands strong. Together, we will protect our democracies from hybrid threats.

— GermanForeignOffice (@GermanyDiplo) December 5, 2024

Poziția Germaniei vine după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.

Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.

“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.

Potrivit unor surse CaleaEuropeană.ro, delegația României a părăsit sala reuniunii atunci când ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, și-a susținut discursul la Consiliul Ministerial al OSCE, care reunește cele 57 de țări participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.

A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate, dar și respectul pentru identitatea noastră națională și creștină, a declarat eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu. 

„Partidul Social Democrat și-a arătat încă o dată atașamentul față de dezvoltarea României, promovarea păcii și parcursul euro-atlantic al țării noastre. Am fost mereu încrezător că aceasta este opțiunea corectă pentru români și că istoria ne-ar fi judecat aspru dacă nu făceam această alegere. Atacurile din ultimele zile nu au schimbat încrederea mea și a colegilor mei într-o Românie modernă, puternică, democratică și europeană”, a scris deputatul european, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, decizia exprimată de Marcel Ciolacu de a o susține pe Elena Lasconi este „o respingere fermă a extremismului, a celor care încalcă legea pentru a-și atinge obiectivele, a interferențelor rusești în România care au viciat rezultatul alegerilor, a retoricii naziste, a celor care confundă credința noastră sinceră cu un misticism anti-creștin, a liderilor mesianici și a grupărilor lor infracționale”.

Totodată, Victor Negrescu a precizat că decizia Partidului Social Democrat oferă României o guvernare responsabilă, iar prezența partidului în actul guvernamental asigură echilibrul necesar și protejarea valorilor naționale.

„Facem toate aceste lucruri fără ca cineva să ne impună măsuri antidemocratice, premieri sau decizii aberante. Susținerea Partidului Social Democrat pentru găsirea unei soluții de echilibru nu este un cec în alb dat Elenei Lasconi și nu șterge cu buretele atacurile și agresivitatea la care am fost supuși în ultimii ani de către partidele de dreapta. Cunosc foarte bine aceste lucruri și cât de adânci sunt rănile lăsate de anumite manifestări greu de catalogat”, a adăugat Negrescu.

El a transmis că, de această dată, nu este însă despre partide, nu este despre calcule politice sau pragmatism, subliniind că miza este una uriașă iar riscul la care este expusă România este inimaginabil mai mare.

„Partidul Social Democrat a făcut o alegere responsabilă într-un context politic și economic dificil. Nu a fost o decizie ușoară, dar prin susținerea acordată candidatului democrat sunt absolut sigur că, fără să folosesc cuvinte mari, putem salva România de la un dezastru. Elena Lasconi are multe carențe. Noi, social-democrații am avut un alt candidat pe care l-am susținut, dezavantajat direct de elementele prezentate în raportul CSAT. Însă doamna Lasconi este evident răul cel mai mic și este, astăzi, singura soluție pentru România, democrație, parcursul nostru euroatlantic și păstrarea valorilor creștine. Vă invit să votați pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, sigură pe identitatea sa”, a conchis Victor Negrescu.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român.

„Contraspionajul românesc a obținut date certe care relevă intențiile unor persoane (…) de pe teritoriul României, (…) să afecteze suveranitatea României. În concret (….), stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede pe funcția de Președinte al României”, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.