Numeroase organizații mass-media franceze îi îndeamnă pe alegători să-l voteze pe preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, pentru un nou mandat la Palatul Elysee, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care are loc duminică, într-o reeditare a finalei prezidențiale din 2017 dintre Macron și candidata extremei drepte Marine Le Pen. Într-un material amplu, agenția Reuters prezintă viziunile celor doi contracandidați, explicând de ce alegerea dintre Macron și Le Pen contează pentru Franța, pentru UE și pentru Occident, mai ales că alegerile se desfășoară în contextul în care Franța asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Observatorii din toată lumea urmăresc îndeaproape dacă eforturile concertate din ultimii ani ale rivalei lui Emmanuel Macron, lidera extremei drepte Marine Le Pen, de a-şi îmbunătăţi imaginea şi de a atrage electoratul se vor putea traduce printr-o schimbare politică majoră, ce ar fi resimţită în întreaga lume, notează dpa, potrivit Agerpres.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, francezii au de ales între Le Pen – cea care vrea ca UE să devină o asociere cooperativă laxă între state suverane – și Macron – eurofilul înflăcărat care va continua să încerce să dezvolte ceea ce numește “autonomia strategică” a Europei în ceea ce privește apărarea, tehnologia, agricultura și energia și să reducă astfel dependența UE de alte puteri, întărind totodată și relația franco-germană.
În timp ce Le Pen este criticată pentru afinitatea față de Vladimir Putin și aceasta vrea să retragă Franța din comanda integrată a alianței militare transatlantice NATO, reprezentând o provocare pentru arhitectura de securitate a Occidentului post-Război Rece, Macron s-a repliat după ce a numit alianța NATO ca fiind “în moarte cerebrală” în 2019, spunând că invazia Rusiei în Ucraina a “reînviat” alianța transatlantică de securitate.
Preşedintele în funcţie s-a plasat pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, obţinând 27,85% din voturi, urmat de pe Marine Le Pen, cu 23,15%, conform rezultatelor finale. Aproape 48 de milioane sunt așteptați la urne.
Majoritatea sondajelor îl dau câștigător pe actualul șef al statului francez, cele mai optimiste scenarii arătând un scor de 55% la 45% pentru Macron, spre deosebire de turul secund al scrutinului din mai 2017, când liderul de la Paris a obținut 66% din sufragii, iar Le Pen 34%, după cum relatează Politico Europe.
Cotidianul Le Parisien lansează întrebarea dacă, în contextul războiului din Ucraina, “este potrivit să votezi pentru un candidat populist care, având în vedere dorinţa sa de a întoarce pagina trecutului, ar intensifica această criză”.
O victorie pentru Marine Le Pen ar însemna opusul unităţii naţionale de care este nevoie acum, consideră Le Parisien, adăugând că acest lucru ar face din Franţa un partener în care nu se poate avea încredere.
Ziarele conservatoare Le Monde şi Le Figaro îi avertizează pe alegători să nu se complacă în faţa avansului lui Macron. “Este un singur mod de a o împiedica pe candida extremei drepte Marine Le Pen să vină la putere duminică: votaţi pentru adversarul ei, Emmanuel Macron”, scrie Le Monde, menţionând că acest îndemn este aplicabil indiferent de greşelile lui Macron şi “responsabilitatea” acestuia pentru ascensiunea extremei drepte politice în Franţa.
“Nici abţinerea de vot nu ar fi deloc utilă pentru a salva ţara de la ce poate fi mai rău”, subliniază Le Monde.
Rata de participare la scrutinul din 10 aprilie a fost de 73.69%, ceea ce înseamnă un absenteism de 26,31% dintre alegători, cel mai ridicat pentru un prim tur al prezidenţialelor după nivelul consemnat în 2002, de 28,4%.
Imediat după prezentarea rezultatelor din primul tur, Emmanuel Macron a lansat un avertisment că “nimic nu este jucat” și că finala prezidențială contra lui Marine Le Pen va fi “decisivă pentru Franța și Europa”.
De asemenea, Macron a fost considerat mai convingător decât candidata de extremă dreapta Marine Le Pen în dezbaterea televizată de miercuri seara, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
