Fregata “Regina Maria” pleacă sâmbătă din portul militar Constanţa pentru a se integra în gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritim Group).

Nava va desfăşura, în perioada 27 octombrie – 7 decembrie, misiuni de supraveghere a traficului naval şi de descurajare a unor potenţiale ameninţări pe flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice, în bazinul estic al Mării Mediterane, informează un comunicat transmis de Forţele Navale Române.

În perioada dislocării în Marea Mediterană, fregata “Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma Naval şi un detaşament de Forţe pentru Operaţii Speciale la bord, va participa la Operaţia NATO “Sea Guardian”, sub conducerea Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum şi la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin “Mavi Balina 20”, organizat de Forţele Navale ale Turciei, în perioada 2 – 9 noiembrie, precizează sursa citată.

Operaţia NATO “Sea Guardian” a fost lansată în anul 2016 ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate, iar România participă la acest efort conjugat al aliaţilor de asigurare a securităţii maritime în Marea Mediterană, anual, din 2017, cu o fregată.

Fregata, cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, este comandată de comandorul Victor Durea şi are planificate escale în porturile Aksaz (Turcia), Souda (Grecia), Alexandria (Egipt), Haifa (Israel), pentru refacerea capacităţii de luptă.

Pregătirea pentru plecarea navei în misiune s-a desfăşurat în conformitate cu măsurile de prevenire a infectării echipajului cu SARS-CoV-2, iar pe parcursul escalelor în porturile menţionate militarii vor rămâne în izolare, la bord. 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

“Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

“Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

“Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

“România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

“Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

“Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Miniștrii apărării din țările NATO au decis joi, în cadrul unei reuniuni în format de videoconferință securizată, crearea unui nou centru spaţial în Germania pentru a proteja sistemele spațiale ale aliaților împotriva potențialelor amenințări, în contextul în care Rusia și China reprezintă provocări majore în acest domeniu.

“NATO este determinat să păstreze avangarda noastră în toate domeniile – terestru, maritim, aerian, cibernetic și spațiu. Anul trecut, am declarat spațiul ca domeniu operațional pentru NATO. Și astăzi am făcut un alt pas important. Miniștrii au fost de acord să înființeze un nou centru spațial NATO la Comandamentul Aerian Aliat din Ramstein, Germania”, a spus Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii ministeriale.

Potrivit lui Stoltenberg, acest centru va ajuta la coordonarea activităților spațiale ale aliaților, va sprijini misiunile și operațiunile NATO din spațiu, inclusiv cu comunicații și imagini prin satelit și va proteja sistemele spațiale aliate prin schimbul de informații despre potențiale amenințări.

De asemenea, aliații au discutat și despre partajarea echitabilă a responsabilităților în contextul celui mai recent document al NATO privind cheltuielile militare ale statelor aliate, care arată că 2020 va fi va fi al șaselea an consecutiv de creștere a cheltuielilor de apărare de către aliații europeni și Canada, cu o creștere reală de 4,3%. În acest context, România este statul membru NATO cu una dintre cele mai spectaculoase creșteri ale bugetului apărării pentru anul 2020, atingând un procent record estimat la 2,38% din PIB pentru cheltuielile militare din acest an, fapt ce o poziționează pe locul al patrulea în rândul aliaților nord-atlantici, după SUA, Grecia și Marea Britanie.

Într-un comunicat separat, Ministerul Apărării Naționale anunță că oficialii aliați, între care și ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, au evaluat stadiul implementării politicilor, măsurilor şi proiectelor de consolidare şi adaptare a posturii aliate de descurajare și apărare, precum și progresele înregistrate pe palierul de asigurare a partajării echitabile a responsabilităților în cadru aliat, efort esențial din perspectiva resurselor şi capabilităților necesare pentru postura colectivă şi desfășurarea în parametrii optimi a misiunilor și operațiilor NATO.

Evaluarea anuală a rezilienței la nivel aliat va urmări stadiul implementării măsurilor şi obiectivelor fundamentale, din perspectiva impactului pandemiei de COVID-19 și a gamei extinse de provocări emergente.

În contextul discuţiilor, ministrul Ciucă a evidenţiat importanţa aplicării conceptelor şi măsurilor adoptate pentru asigurarea adaptării eficiente şi permanente la provocările de securitate actuale şi viitoare. Astfel, a fost evidenţiată necesitatea asigurării unui răspuns aliat coerent pe coordonatele de securitate din regiunea Mării Negre, într-o formulă efectivă omnidirecţională.