Connect with us

JUSTIȚIE

Ambasadorul Olandei: Chestiunea imunității nu ar trebui folosită de parlamentari ca un scut în spatele căruia să se ascundă

Published

on

Ambasadorul Olandei la București, Stella Roner-Grubacic a vorbit despre imunitatea parlamentară despre care spune că nu trebuie folosită ca un scut, scrie Mediafax.

stella ronner grubacicPe tema imunităţii parlamentarilor aş vrea să spun că, evident nu comentăm cazuri individuale, dar ar trebui reamintit că toată lumea este egală în faţa legii şi chestiunea imunităţii ca atare nu ar trebui folosită de către parlamentari ca un scut în spatele căruia să se poate ascunde”, a declarat diplomatul, potrivit sursei citate.

Ambasada Olandei a mai avut și în trecut reacții privind aplicabilitatea legii și a subliniat că acordă o importanță majoră recomandărilor din raportul MCV, condiționând de acesta o posibilă aderare a României la spațiul Schengen. 

În același timp, o reacție a ambasadei SUA la București față de votul din Camera Deputaților de miercuri a venit, precizând că deşi nu comentează cazuri individuale, reducerea corupţiei este esenţială pentru dezvoltarea şi securitatea României.

“Deşi nu comentăm cazuri individuale, un principiu de bază al democraţiei este că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Nu ar trebui să se abuzeze de imunitatea parlamentară pentru a-i proteja pe indivizi de responsabilitate. Investigaţiile în cazurile de corupţie ar trebui să fie lăsate să se desfăşoare, astfel încât justiţia să se poată realiza în mod corespunzător”, se afirmă în poziţia Ambasadei SUA transmisă Agerpres.

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererile DNA de reţinere şi arestare a deputatului PSD Mădălin Voicu, în timp ce în cazul lui Nicolae Păun, cercetat în acelaşi dosar, deputaţii au amânat o decizie privind arestarea preventivă, dar au încuviinţat reţinerea.

.

.

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Florin Cîțu anunță că Guvernul a aprobat un memorandum pentru finalizarea MCV: Încercăm până în luna iunie

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

Este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi, bineînţeles, este vorba despre legislaţia din domeniul Justiţiei. Acest memorandum arată clar un calendar din partea Guvernului, împreună cu Parlamentul, cu coaliţia din Parlament, pentru a rezolva această problemă. (…) Este un lucru foarte important, acest Guvern şi-a asumat şi această coaliţie de guvernare şi-a asumat rezolvarea MCV-ului în baza recomandărilor. Este un calendar ambiţios, încercăm până în iunie“, a declarat Cîţu, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la Troiţa din Piaţa Universităţii în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a depus, luni, la Troiţa din Piaţa Universităţii, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989. Şeful statului a ţinut şi un moment de reculegere.

 

În 1989, România a fost singura ţară fost-comunistă în care trecerea de la totalitarism la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Atunci, demonstranţii s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii şi au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie.

La 20/21 decembrie 1989, Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român (PCR) decide organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Desfăşurarea mitingului a fost transmisă în direct la radio şi televiziune. Discursul lui Nicolae Ceauşescu a fost întrerupt de huiduieli şi fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Mitingul s-a spart, iar pe străzile din jur mii de oameni au manifestat pentru democraţie şi împotriva dictaturii.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, s-au adunat în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii, unde au ridicat o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine au primit dispoziţie să “cureţe zona”. În cursul nopţii, s-a tras asupra demonstranţilor, fiind înregistraţi morţi şi răniţi. De asemenea, numeroşi manifestanţi au fost arestaţi şi duşi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştiului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș4 mins ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru29 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European: Ultimii ani au afectat relația cu SUA. Donald Trump a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu Europa

U.E.2 hours ago

Germania este în favoarea restricțiilor asupra exporturilor de vaccinuri produse în UE: Nu este vorba de UE pe primul loc. Trebuie să ne asigurăm că există o distribuţie echitabilă

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu a pledat, în Parlamentul European, pentru durabilitatea investițiilor prin fondurile europene: Comisia Europeană ar trebui să asiste statele membre

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Lansarea proiectului european Team2Share – Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations”

ENGLISH3 hours ago

Launch of the European Project Team2Share: Integrated Training & Teaching for Learning further aiming Knowledge Sharing Across Generations

U.E.4 hours ago

Giuseppe Conte a demisionat din fruntea guvernului italian

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending