Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană a aprobat 26 de proiecte în valoare de 158 de milioane de euro. România, implicată în cinci astfel de proiecte

Published

on

© European External Action Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet de decizii de sprijinire a competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a UE, care dau startul primul program de lucru anual al Fondului european de apărare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, potrivit executivului european, adoptarea FED deschide calea pentru lansarea imediată a 23 de cereri de propuneri pentru o finanțare totală de 1,2 miliarde EUR din partea UE în sprijinul proiectelor de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării în colaborare.

În plus, în cadrul programului precursor al FED, Programul european de dezvoltare a industriei de apărare (EDIDP), au fost selectate pentru finanțare 26 de noi proiecte cu un buget de peste 158 de milioane de euro, România fiind implicată în cinci dintre aceste proiecte. În plus, două proiecte majore de dezvoltare a capacităților au primit  o subvenție de 137 de milioane de euro acordată direct în cadrul EDIDP.

“Fondul european de apărare joacă acum un rol esențial în transformarea cooperării industriale în domeniul apărării în Europa într-o realitate permanentă. Aceasta va stimula competitivitatea UE și va contribui la realizarea ambițiilor noastre tehnologice. Datorită participării semnificative a întreprinderilor de toate dimensiunile și din întreaga UE, fondul oferă oportunități deosebite pentru a promova inovarea și capacitățile de ultimă oră. Faptul că 30 % din finanțare va merge către întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un început foarte promițător”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă adaptată erei digitale.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat că “în 2021, Fondul european de apărare prinde viață”.

“Cu primul program dedicat apărării din istoria UE, cooperarea europeană în domeniul apărării va deveni o normă. Autoritățile publice vor cheltui mai bine împreună, iar întreprinderile – mari sau mici – din toate statele membre vor beneficia, ceea ce va duce la lanțuri valorice industriale europene mai integrate în domeniul apărării. Numai în 2021, FED va finanța până la 1,2 miliarde EUR în proiecte de capacități de apărare de vârf, cum ar fi următoarea generație de avioane de vânătoare, tancuri sau nave, precum și tehnologii de apărare critice, cum ar fi cloud-ul militar, inteligența artificială, semiconductorii, spațiul, măsurile de contracarare cibernetică sau medicală”, a spus el.

Rezultatele finanțărilor în cadrul EDIDP 2020: 26 de proiecte noi și 2 premii directe; România, implicată în cinci dintre acestea

Ultimul ciclu de finanțare EDIDP a avut ca rezultat acordarea de sprijin pentru dezvoltarea unei serii de noi capacități de apărare în domenii atât de diverse și complementare precum securitatea maritimă, cunoașterea situației cibernetice sau lupta terestră și aeriană.

În special, au fost selectate pentru finanțare 26 de proiecte noi cu un buget de peste 158 de milioane EUR, cu un accent major pe capacitățile de supraveghere (atât capacități spațiale, cât și maritime), pe reziliență (detectare chimică, biologică, radiologică și nucleară, sistem aerian fără pilot) și pe capacitățile de vârf (lovituri de precizie, luptă terestră, luptă aeriană).

Din cele 26 de proiecte, România participă la cinci: CYBER4DE, CUIIS, MIRICLE, JEY-CUAS și FIRES.

La primele trei, țara noastră participă prin intermediul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare. La proiectul JEY-CUAS, România participă prin Agenția de cercetare spațială, iar în cadrul FIRES, prin ROMARM.

Ce presupune fiecare proiect în care România este implicată

CYBER4DEProiectul “Cyber Rapid Response Toolbox for Defence Use” (CYBER4D) dezvoltă un instrument de răspuns rapid în domeniul cibernetic pentru gestionarea incidentelor cibernetice în diferite scenarii naționale și internaționale complexe. Proiectul vizează, de asemenea, îmbunătățirea proceselor și practicilor echipelor de răspuns rapid în domeniul cibernetic pentru o asimilare mai rapidă a noilor instrumente și pentru o eficacitate sporită în domeniul operațional. Proiectul are o durată de 30 de luni, cu o valoare totală de 9,68 milioane de euro, din care 9,32 milioane euro reprezintă contribuția maximă a Uniunii Europene. 

CUIISProiectul “Comprehensive Underwater Intervention Information System” (CUIIS) se concentrează pe domeniul intervențiilor subacvatice, tehnologiilor subacvatice de sprijin fizic și recuperare a scafandrilor, prin construirea unui sistem de comandă, control, comunicații și informații (C4I) pentru gestionarea subacvatică, monitorizarea subacvatică, cunoașterea situației, poziționarea, navigație și formarea de echipe cu și fără echipaj uman. Proiectul are o durată de 36 de luni, cu o valoare totală de 5,74 milioane de euro, din care 5,49 milioane euro reprezintă contribuția maximă a Uniunii Europene.

MIRICLE – Proiectul “Mine Risk Clearance for Europe” (MIRICLE) abordează principalele componente ale unui război anti-mine și oferă soluții precum sistem de misiune, o rețea de comunicații, o navă de contramăsuri împotriva minelor (MCM) și roboți, utilizând inteligența artificială pentru sprijinirea procesului decizional. Aceasta va permite îmbunătățiri semnificative pentru a efectua toate misiunile MCM. Proiectul are o durată de 24 de luni cu o valoare totală de 9,8 milioane de euro, din care 8,99 milioane euro reprezintă contribuția maximă a Uniunii Europene.

JEY-CUAS – Proiectul “Joint European sYstem for Countering Unmanned Aerial Systems” (JEY-CUAS) va avansa tehnologiile la nivel de sistem și subsistem pentru a dezvolta o nouă generație de sisteme C-UAS bazate pe un sistem modular și flexibil de tip “plug’n’play” pentru a aborda provocarea emergentă reprezentată de micro și mini dronele utilizate din ce în ce mai mult în scopuri de apărare. Proiectul are o durată de 24 de luni cu o valoare totală de 15 milioane de euro, din care 13,5 milioane euro reprezintă contribuția maximă a Uniunii Europene.

FIRES – Proiectul “Future Indirect fiRes European Solution” (FIRES) are ca scop pregătirea viitoarei generații de artilerie de 155 mm. de proiectile și rachete, integrând concepte avansate, tehnologii promițătoare și inovații în beneficiul cerințelor operaționale. Acesta va maximiza punctele comune și va stimula armonizarea nevoilor și cooperarea transfrontalieră, în beneficiul economiei, precum și al autonomiei strategice europene și al securitatea aprovizionării. Proiectul are o durată de 24 de luni cu o valoare totală de 3,49 milioane de euro, care reprezintă totodată contribuția maximă a Uniunii Europene.

Programul de lucru al FED pentru 2021: o schimbare radicală în ceea ce privește ambiția

În primul an, FED va cofinanța proiecte complexe și de mare anvergură în valoare totală de 1,2 miliarde de euro. Pentru a finanța această desfășurare ambițioasă, bugetul FED din 2021, în valoare de 930 de milioane de euro, a fost completat cu o “suplimentare” de 290 de milioane de euro din bugetul FED din 2022. Acest lucru va permite demararea unor proiecte de dezvoltare a capacităților ambițioase și la scară largă, asigurând în același timp o acoperire tematică largă a altor subiecte promițătoare.

Cu obiectivul de a reduce fragmentarea capacităților de apărare ale UE, de a spori competitivitatea industriei de apărare a UE și interoperabilitatea produselor și tehnologiilor, programul de lucru al FED 2021 va stimula și va sprijini o serie de proiecte de dezvoltare a capacităților și de standardizare.

În primul an, FED va aloca aproximativ 700 de milioane de euro pentru pregătirea platformelor și sistemelor de apărare complexe și de mare anvergură, cum ar fi sistemele de luptă de generație următoare sau flota de vehicule terestre, navele digitale și modulare și apărarea împotriva rachetelor balistice.

Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi dedicate tehnologiilor critice, care vor spori performanța și reziliența echipamentelor de apărare, cum ar fi inteligența artificială și cloud-ul pentru operațiuni militare, semiconductori în domeniul componentelor de infraroșu și radiofrecvență.

FED va spori, de asemenea, sinergiile cu alte politici și programe civile ale UE, în special în domeniul spațial (aproximativ 50 de milioane EUR), al intervenției medicale (aproximativ 70 de milioane EUR) și al tehnologiilor digitale și cibernetice (aproximativ 100 de milioane EUR). Acest lucru urmărește să încurajeze fertilizarea încrucișată, să permită intrarea de noi actori și să reducă dependențele tehnologice.

Fondul va stimula inovarea prin intermediul a peste 120 de milioane de euro alocate tehnologiilor disruptive și a unor cereri deschise specifice pentru IMM-uri. Acesta va promova inovațiile care schimbă regulile jocului, în special în domeniul tehnologiilor cuantice, al producției aditive și al radarelor de tip “over the horizon”, și va atrage IMM-uri și întreprinderi nou înființate promițătoare.

Fondul european de apărare constituie instrumentul emblematic al Uniunii pentru a sprijini cooperarea în domeniul apărării în Europa și reprezintă un pas înainte către autonomia strategică a UE. În timp ce completează eforturile statelor membre, fondul promovează cooperarea între întreprinderile de toate dimensiunile și actorii din domeniul cercetării din întreaga UE. Fondul dispune de un buget de 7,953 miliarde de euro în prețuri curente, din care aproximativ o treime va finanța proiecte de cercetare competitive și colaborative, în special prin granturi, iar două treimi vor completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor de dezvoltare a capacităților de apărare după etapa de cercetare.

Programele precursoare ale FED au fost Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), cu 500 de milioane de euro pentru 2019-2020, și Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării (PADR), care a avut un buget de 90 de milioane de euro pentru 2017-2019. Obiectivul acestora, similar cu cel al Fondului european de apărare, a fost acela de a promova o bază tehnologică și industrială de apărare inovatoare și competitivă și de a contribui la autonomia strategică a UE. PADR a acoperit faza de cercetare a produselor de apărare, inclusiv a tehnologiilor disruptive, în timp ce EDIDP a sprijinit proiecte de colaborare legate de dezvoltare, inclusiv proiectarea și prototiparea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Ca urmare a adoptării propunerii oficiale de a transforma anul 2022 în Anul European al Tineretului, Comisia Europeană invită acum tinerii să își împărtășească așteptările, interesele și ideile cu privire la ceea ce doresc să se realizeze în cadrul acestui an, potrivit comunicatului.

Sondajul lansat astăzi, 22 octombrie, va contribui la clarificarea temelor, a tipurilor de activități, precum și a moștenirii de durată pe care tinerii doresc să o obțină în urma Anului European al Tineretului.

Sondajul rămâne deschis până la 17 noiembrie 2021.

Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun, mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. Prin organizarea unui An european al tineretului, Europa se străduiește să le ofere tinerilor mai multe și mai bune oportunități pentru viitor.

Comisia Europeană informarează că tinerii vor ghida procesul înainte și în timpul Anului, astfel încât să poată beneficia din plin de An.

Ca urmare a anunțului făcut de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat joi propunerea sa oficială de a face din 2022 „Anul European al Tineretului”, potrivit comunicatului oficial. 

Cu ocazia Anului European al Tineretului, Comisia în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, autoritățile regionale și locale, părțile interesate și tinerii înșiși, intenționează:

  • să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai multe sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, putere și încredere în viitor, subliniind modul în care tranziția ecologică și digitală oferă noi perspective și oportunități;
  • să îi încurajeze pe toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbărilor pozitive;
  • să promoveze oportunitățile oferite de politicile UE pentru tineri în vederea sprijinirii dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. Anul European al Tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu a NextGenerationEU în ceea ce privește furnizarea locurilor de muncă, educație și oportunități de formare;
  • să se inspire din acțiunile, viziunea și perspectivele tinerilor pentru a consolida și revigora în continuare proiectul comun al UE, pornind de la Conferința privind Viitorul Europei.

„Pandemia le-a răpit tinerilor multe oportunități – de a se întâlni și de a-și face noi prieteni, de a experimenta și de a explora noi culturi. Deși nu putem să le redăm acel timp înapoi, vrem să desemnăm anul 2022 drept Anul European al Tineretului. De la climă la social și digital, tinerii se află în centrul priorităților noastre politice. Ne angajăm să îi ascultăm, așa cum facem în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, și dorim să lucrăm împreună pentru a modela viitorul Uniunii Europene. O Uniune este mai puternică dacă îmbrățișează aspirațiile tinerilor noștri”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și: EYE 2021 | Propuneri pentru viitorul UE: Tinerii pledează pentru o Europă federală, care să consolideze identitatea europeană

Reamintim că Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European de la Strasbourg că le va oferi tinerilor un nou program, denumit „ALMA”, care le va da posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

Published

on

© Comisia Europeană/Twitter

Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen, subliniază 20 de misiuni diplomatice acreditate la București, printre care Ambasada SUA, Franței, Regatului Unit, dar și Reprezentanța Comisiei Europene în România într-un mesaj dat publicității în preambulul marcării Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

”Violența împotriva femeilor și fetelor există în toate țările și la toate nivelurile societății.  Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ține de drepturile omului să ofere protecție împotriva acestui tip de violență. Aceasta nu reprezintă o chestiune privată. În preajma Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, ce are loc pe data de 25 Noiembrie, în lumea întreagă se desfășoară numeroase inițiative pentru conștientizarea acestei probleme existente la nivel global”, este precizat în mesaj.

În acesta este specificat că ”în România se depun eforturi semnificative de către Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor (VIF), care cuprinde 25 de organizaţii ale societăţii civile implicate în promovarea drepturilor femeilor, protecţia supravieţuitoarelor violenţei de gen şi combaterea discriminării pe criterii de gen”.

Conform acestora, VIF îşi va concentra eforturile de ridicare a gradului de conştientizare asupra unei campanii online – #togetherforwomenssafety – în perioada premergătoare Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor.

Cu acest prilej, reprezentanții ambasadelor au anunțat că se alătură ”Rețelei VIF în condamnarea fermă a tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor”, această cauză devenind și mai importantă în contextul pandemiei.

”Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice cere statelor semnatare să implementeze politici comprehensive și coordonate împotriva acestui tip de violență. Drepturile supraviețuitoarelor trebuie să se regăsească în centrul tuturor măsurilor. Activitatea societății civile trebuie să fie încurajată și susținută”, mai este subliniat în mesaj.

Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției

Printre aceste drepturi se regăsește și egalitatea de șanse, evocată și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care consideră că ”omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității.” 

Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană

Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.

Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.

O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.

De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.

În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.

Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.

De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.

Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.

Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.

Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:

  • încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
  • eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
  • asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
  • eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
  • eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.

Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac2 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, un nou apel către români: Mergeți și vă vaccinați. În vestul Europei, pandemia a fost domolită prin vaccinare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu: Fitch reconfirmă ratingul României la ”BBB minus”, cu perspectivă negativă

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

NATO12 hours ago

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

NATO13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending