Connect with us

SĂNĂTATE

ARPIM invită toate partidele politice parlamentare să elaboreze Pactul Inovației în Sănătate: România poate avea un sistem de sănătate rezilient

Published

on

© ARPIM

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) lansează astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

 

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


Obiectivul final al acestei colaborări este elaborarea unui pact pentru inovație pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcții de acțiune concrete care să ducă la creșterea calității vieții pacienților români și la accesul rapid, echitabil și sustenabil la inovație. Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan și să ne unim cu toții, factori de decizie, partide politice, asociații de pacienți, experți, medici, industrie, pentru a îmbunătăți rapid sistemul de sănătate”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.


Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa. Dacă ne uităm la alte state, în multe cazuri rolul industriei farmaceutice de partener și contributor strategic este pe deplin recunoscut. Vedem această tendință la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre.

Un alt exemplu este cel al Franței, acolo unde a fost înființat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanții autorităților. În plus, de curând în Franța a fost semnat un acord cadru pe 5 ani (2021-2026), acord ce recunoaște rolul și contribuția industriei farmaceutice la creșterea competitivității și la stabilitatea economică prin investițiile constante făcute atât în cercetare cât și în economie.

Acordul are obiectivul de a facilita accesul la inovație pornind de la lecțiile pandemiei și de a oferi stabilitate și predictibilitate modului de calcul a prețurilor la medicamente.

1. Acces optim și echitabil la inovație al pacienților români

Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 – care arată cât așteaptă pacienții ca să aibă acces la terapii inovatoare arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament. Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.

Citiți și: Românii așteaptă mai mult de doi ani pentru a beneficia de medicamente de ultimă generație. Accesul întârziat înseamnă zile pierdute de viață

Principalele cauze ale întârzierilor sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare, proceduri birocratice (lipsa unor termene clare de publicare a Hotărârii de Guvern privind actualizarea listei medicamentelor compensate și a protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de rambursare și inexistenta unui traseu al pacientului cu termene clare de timp, precum și diagnosticarea tardivă (în special pentru oncologie și bolile rare).

SOLUȚII PROPUSE:

  • Reducerea etapizată, de la 883 zile la 365 zile, a timpului de așteptare de la obținerea autorizației de punere pe piață a unui medicament până la accesul efectiv al pacienților români la medicamente;
  • Îmbunătățirea termenelor, coerenței și fluxului rambursării prevăzute în procesul legislativ, astfel încât să confere claritate și predictibilitate în scopul stabilirii planului de tratament pentru pacient pe termen scurt, mediu și lung;
  • Asigurarea unei politici coerente și sustenabile privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman;
  • Extinderea, adaptarea și actualizarea cadrului legal de derulare a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, prin diversificarea tipurilor de contracte și prin introducerea schemelor de acces facilitat.
  • Îmbunătățirea accesului românilor la vaccinuri;
  • Înființarea unui Fond de Inovație pentru Medicamente;
  • Stimularea studiilor bazate pe date din viața reală;
  • Susținerea unor mecanisme de rambursare specifice, rapide care sa asigure accesul la scară largă a pacienților la terapii preventive.

© ARPIM

2. Stimularea cercetării-dezvoltării industriei farmaceutice inovatoare

Raportul „The Pharmaceutical Industry in Figures” („Industria farmaceutică în cifre”), publicat de EFPIA în iunie 2021 arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit studiului „2020 EU Industrial R&D Investment”, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010.

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR.

Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR, dacă ne-am apropia de top. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din țări cu investiții majore în domeniu.

Inovarea este puternic susținută și de pacienți. Potrivit celui mai recent eurobarometru, românii consideră că medicina și asistența medicală beneficiază de cele mai multe schimbări pozitive aduse de inovație și cercetare.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Industria farmaceutică inovatoare trebuie să fie un partener strategic pentru sistemul de sănătate, creșterea atractivității mediului de operare pentru acest sector va duce la securizarea investițiilor pe termen mediu și lung și la diminuarea riscului de dispariție a medicamentelor de pe piața din România.
  • Stimularea investițiilor în studii clinice, ce au un potențial real de peste 800 mil. Euro anual, pentru sistemul de sănătate din România;
  • Stimularea investiției în programe de suport pentru pacienți (ce au ca obiectiv educarea sau informarea pacientului), precum și facilitarea accesului la medicație și investigații medicale;
  • Stimularea înființării și autorizării centrelor de excelență și inovare și a colaborărilor între mediul academic, spitale și industria farmaceutică inovatoare.
  • Promovarea încheierii de acorduri și parteneriate ale industriei farmaceutice, cu autorități și actori relevanți, pentru dezvoltarea și implementarea celor mai bune soluții care răspund nevoilor identificate și facilitează accesul optim la inovația medicală.

3. Un sistem de sănătate rezilient și transparent, în beneficiul pacienților români

În prezent, există o dezvoltare inegală a soluțiilor de digitalizare și e-Health în țările UE și din Europa Centrală și de Est, potrivit unui raport realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA).

Digitalizarea poate genera economii substanțiale de costuri prin reducerea costului serviciilor – Polityka estimează că soluțiile e-Health ar putea reduce cheltuielile cu sănătatea în majoritatea țărilor europene cu ~ 5%. Exemple de digitalizare:

  • Telemedicina (consultații medicale la distanță) care reduce nevoia de călătorie și probabilitatea unor programări ratate, economisind timpul medicului și pacientului.
  • Sisteme și înregistrări electronice de sănătate care îmbunătățesc acuratețea și disponibilitatea înregistrărilor medicale, permițând o gestionare mai bună și mai eficientă a pacientului.
  • Dispozitive de monitorizare la distanță și biosenzori pentru a îmbunătăți supravegherea bolii și, în consecință, rezultatele sănătății.
  • Analiza datelor și inteligență artificială pentru a identifica pacienții cu risc ridicat și a oferi tratamente specifice.

Impactul COVID-19 a sporit gradul de conștientizare a limitărilor sistemelor de asistență medicală și a necesității unor noi abordări digitale pentru furnizarea asistenței medicale.

SOLUȚII PROPUSE:

  1. Implementarea unor proiecte pilot privind traseul clinic al pacienților oncologici, al pacienților cu boli cardiovasculare sau  diabet zaharat;
  2. Digitalizarea sistemului de sănătate;
  3. Publicarea transparentă a unui set de date relevant cu privire la valorile și volumele  totale de medicamente eliberate din farmaciile cu circuit deschis și închis; durata efectivă de așteptare până la compensarea medicamentelor inovatoare; datele de cost și epidemiologice din sistemul de sănătate public și privat.

4. Finanțarea adecvată și predictibilă a sistemului de sănătate și a medicamentelor inovatoare și vaccinurilor

Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 de euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc in Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat pentru anul 2018. Deficiențele privind finanțarea duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români, România având ratele cele mai mari de mortalitate din cauze prevenibile și tratabile și de mortalitate infantilă.

Citiți și: Speranța de viață în România, printre cele mai scăzute din UE. Raportul Comisiei Europene prezintă principalele probleme din sistemul de sănătate românesc

Guvernele din Europa Centrală și de Est cheltuiesc mai puțin pentru sistemele lor de sănătate decât UE5, majoritatea alocând mai puțin de 7% din PIB pentru sănătate, consecința fiind obținerea unor performanțe mai slabe. În medie, cheltuieli publice cu sănătatea/cap de locuitor din țările CEE au fost cu 26.000 de euro mai mici între 2000 și 2017, comparativ țările UE5. Cheltuielile cu medicamentele și vaccinurile fiind și ele mult reduse față de țările dezvoltate.

Rezultatele privind sănătatea în țările din CEE s-au îmbunătățit semnificativ în timp, dar sunt în continuare mult în urma UE5, în privința speranței de viață, ratelor de mortalitate susceptibile, mortalitatea prin boli cardiovasculare și ratelor de supraviețuire după un diagnostic de cancer.

La ratele actuale de îmbunătățire a acestor indicatori pentru sănătate, ar fi în continuare nevoie de încă mulți ani pentru ca țările din CEE să atingă mediile actuale ale UE5.

SOLUȚII PROPUSE:

  • Abordare proactivă a estimării bugetare și bugetare multianuală, predictibilă și în acord cu nevoile actuale ale pacienților;
  • Transparentizarea cheltuielilor bugetare și urmărirea impactului acestora prin indicatori de rezultat;
  • Ajustarea predictibilă și anuală a bugetului de medicamente;
  • Îmbunătățirea proceselor de achiziții în spitalele;
  • Îmbunătățirea proceselor de achiziții publice centralizate organizate de Ministerul Sănătății;

Noul mandat al Comisiei Europene are ca maximă prioritate să creeze o Uniune Europeană a sănătății, prin reforme, strategii și programe noi în sectorul sănătății, dar nu în ultimul rând, prin finanțări record pentru sănătate. Este important de menționat faptul că politică de sănătate este o politică în care Uniunea Europeană nu are puteri mai mari decât statele membre. UE nu poate lua deciziile în locul statelor cu privire la problemele în materie de sănătate și nu se poate implica direct în reziliența sistemelor de sănătate fără permisiunea statelor membre. Astfel, o Uniune a Sănătății nu poate fi obținută fără ajutorul statelor membre, iar speranța de viață din România nu poate fi îmbunătățită fără reforma sistemului sanitar și fără recuperarea decalajelor în materie de inovare și digitalizare.


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

Published

on

© Print screen live video

Ministrul sănătății, Alexandrul Rafila, participă astăzi la prima sa reuniune EPSCO, iar cu acest prilej a reiterat importanța promovării multilateralismului de către Uniunea Europeană în contextul prevenirii și gestionării crizelor sanitare.

„Cred că este extrem de important ca la nivelul UE să existe în mod evident o structură care să coordoneze capacitatea de intervenție și de răspuns la amenințări în ceea ce privește sănătatea publică. Cu siguranță vom sprijini o astfel de structură, dar trebuie să existe echilibru just între o astfel de structură și rolul statelor membre în a modula capacitatea de răspuns, pentru că nu trebuie în niciun caz ignorate competențele naționale în ceea ce privește răspunsul la această pandemie”, a transmis Alexandru Rafila în discursul său.

Oficialul român a transmis omologilor săi europeni că România va susține o structură la nivelul UE care să coordoneze capacitatea de intervenție și de răspuns la amenințări în ceea ce privește sănătatea publică, doar că această structură nu trebuie să submineze competențele naționale, nu trebuie să afecteze reziliența internă a statelor membre și cel mai mai important, trebuie să aibă în vedere colaborarea cu alte organizații internaționale. 

Mai mult, credem că trebuie să existe o strânsă colaborare și cu alte organizații din afara Uniunii Europene, pentru că aceste amenințări de sănătate publică nu se opresc la granițele UE și se pot întâmpla la nivel regional sau chiar la nivel global și este importantă colaborarea unei astfel de structuri cu biroul regional OMS pentru Europa sau chiar cu OMS. Nu putem să avem un răspuns suficient de eficient dacă ne vom rezuma exclusiv la UE. Înțelegem urgența și nevoie de a putea să oferim statelor membre resursele necesare într-un mod organizat și coerent, dar acest lucru trebuie făcut în concordanță cu principiile care asigură și reziliență internă a fiecăruia dintre statele membre”, a conchis ministrul român în intervenția sa.

Reamintim că Prof. dr. Alexandru Rafila este expert OMS, NATO şi al Comisiei Europene.

A deţinut funcţia de membru în Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (2014-2017) şi a reprezentat România în comitetul director al ECDC (2009-2014). Recent a fost ales de către OMS să reprezinte România în comitetul de conducere al acestei organizaţii.

Continue Reading

SĂNĂTATE

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

Published

on

© Alexandru Rafila

Miniștrii sănătății ai statelor membre UE se reunesc mâine în cadrul Consiliului EPSCO (Ocuparea forței de muncă, Politică socilaă, Sănătate și Consumatori) pentru a discuta despre noua tulpină COVID-19, dar și despre consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, noul ministru al sănătății Alexandru Rafila, va participa pentru prima dată la o reuniune EPSCO, potrivit informării Ministerului Sănătății.

Potrivit agendei oficiale, miniștrii vor lua act, de asemenea, de progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea și îmbunătățirea rezilienței Uniunii Europene a Sănătății, care reprezintă prioritatea președinției slovene în domeniul sănătății.

Pe lângă informarea miniștrilor cu privire la acordurile politice la care s-a ajuns în legătură cu mandatele consolidate ale Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Slovenia va conduce discuția privind Regulamentul Consiliului privind cadrul de urgență referitor la contramăsurile medicale.

Citiți și: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor

De asemenea, se așteaptă ca Consiliul să aprobe concluzii privind consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, concentrându-se pe punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente, îmbunătățirea accesibilității și a disponibilității medicamentelor, combaterea cancerului și rolul UE în domeniul sănătății la nivel mondial.

În cadrul discuției privind COVID-19, miniștrii vor fi informați cu privire la varianta Omicron și vor discuta, de asemenea, despre achiziția comună de produse terapeutice pentru tratamentul pacienților cu COVID-19, dozele de rapel și vaccinarea copiilor și adolescenților.

„În timp ce ne confruntăm cu un nou val și cu noi variante ale virusului, trebuie să privim spre viitor și să ne pregătim pentru el. Avem nevoie de o Uniune Europeană a Sănătății mai rezilientă, cu o mai bună cunoaștere a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și un răspuns mai uniform al UE, astfel încât să putem proteja sănătatea cetățenilor noștri în viitor”, a transmis ministrul Sloveniei pentru sănătate, Janes Poklukar.

Comisia Europeană va informa miniștrii cu privire la stadiul actual al strategiei farmaceutice pentru Europa și la inițiativele și propunerile legislative actuale și viitoare.

Citiți și: Comisarul european pentru sănătate: Strategia farmaceutică pentru Europa pune în centru nevoile pacienților

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

Published

on

©www.antibiotice.ro

Compania Antibiotice Iași a câștigat licitația organizată de Ministerul Sănătății din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile (destinate spitalelor) folosite inclusiv în tratamentul suprainfecțiilor bacteriene asociate Covid-19.

“Ne bucurăm că astăzi, de 1 decembrie, Antibiotice – un brand românesc cu o istorie de peste 65 de ani poate face cunoscută această realizare. Este o dovadă în plus că și în țaran noastră se poate face performanță, că România are viitor! Contractul recent încheiat are o valoare de 11 mil de euro, ceea ce ne permite consolidarea în perspectivă a afacerii, cât și reconfirmarea statutului de producător de medicamente acceptat de una dintre cele mai mari piețe reglementate din Europa de Vest”, a declarat Ioan Nani, director general Antibiotice.

Potrivit unui comunicat al companiei, Contractul se va derula pe durata a 2 ani, iar primele livrări vor fi onorate începând cu luna

ianuarie 2022, fără a pune în pericol asigurarea medicamentelor injectabile betalactamice pentru toate spitalele din România. Accesarea pieței Regatului Unit face parte din strategia de expansiune teritorială a Antibiotice și se înscrie în Planul de Organizare și Dezvoltare Strategică al companiei pe termen lung. De asemenea, în perspectiva anilor viitori, pentru dezvoltarea portofoliului cu produse adaptate terapeuticii actuale, Antibiotice are în derulare proiecte în țări precum Brazilia, Australia și țări din Europa de Nord (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) care vor permite dezvoltarea prezenței companiei în aceste piețe și vor determina vânzări importante.

În ultimii ani, Antibiotice a câștigat licitații importante pentru medicamente antiinfecțioase în Statele Unite ale Americii, unde asigură o bună parte din consumul din această piață, Europa de Vest, Asia de SE precum și licitația organizată de Comisia Europeană (2020) prin care se asigură țărilor membre stocurile necesare cu antibiotice betalactamice în pandemie.

Acest lucru reprezintă o recunoaștere a calității medicamentelor fabricate în România, la Antibiotice Iași.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 mins ago

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: Liderul SUA avertizează Rusia cu “sancțiuni economice puternice și măsuri de altă natură în cazul unei escaladări militare”

POLITICĂ5 hours ago

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

ROMÂNIA6 hours ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH7 hours ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA7 hours ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.7 hours ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.7 hours ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending