Comisia Europeană a publicat în luna noiembrie rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări. Raportul de țară din 2019 în ce privește sănătatea au prezentat principalele probleme cu care se confruntă românii atunci când vine vorba despre sistemul de sănătate.
Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.
Deși a înregistrat o creștere, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE.
”Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socioeconomice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate. Sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă un pachet cuprinzător de servicii – cu toate acestea, aproximativ 11 % din populație rămâne neasigurată și nu are dreptul decât la un pachet minim de servicii”, se arată în raport.
Principalele provocări pentru sistemul de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.
Constatări principale
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE
Deși a crescut din anul 2000, rămâne cu aproape șase ani sub media UE. Nivelurile ridicate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale deceselor evitabile prin cauze tratabile arată că există posibilități de îmbunătățire a abordării factorilor de risc și a eficacității serviciilor de asistență medicală. Speranța de viață la naștere variază substanțial în funcție de gen și nivel de studii. În special, bărbații cu cel mai înalt nivel de studii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât cei cu cel mai scăzut nivel de studii.
Factorii de risc comportamentali sunt răspândiți și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății populației
Alimentația deficitară și lipsa activității fizice sunt preocupări majore. Deși ratele de obezitate la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE, nivelurile excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30 % dintre bărbați fumează (dar procentul la femei este de numai 8 %), iar fumatul regulat în rândul adolescenților se situează, de asemenea, la un nivel ridicat. Consumul de alcool este ridicat, 50 % din bărbați consumând episodic alcool în exces în mod regulat. Nu au existat inițiative recente care să vizeze alcoolul și rămâne de văzut dacă vor fi eficiente noile reglementări privind tutunul introduse în 2016.
România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE
Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge.
Asistența medicală primară și comunitară rămân subdezvoltate
Aceste cheltuieli limitate sunt orientate către spitale și serviciile spitalicești. Se explică astfel motivul pentru care Ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale, agravează situația. Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai eficiente unități din punct de vedere al costurilor și au ca scop îmbunătățirea conexiunilor la nivelul asistenței medicale, precum și cu alte sectoare.
Majoritatea cheltuielilor pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79%), dar ponderea cheltuielilor suportate de pacient (aproximativ 20 %) poate fi substanțială, în special pentru persoanele vulnerabile. Majoritatea cheltuielilor suportate de pacient sunt destinate produselor farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuția neuniformă a unităților medicale și a lucrătorilor din domeniul sănătății reprezintă obstacole în calea accesului la asistență, în special pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale.
Sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă descoperite anumite grupuri de persoane
Lacunele actuale în materie de acoperire a populației în ceea ce privește sistemul de asigurări sociale de sănătate lasă, de asemenea, descoperite anumite grupuri, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (situație care afectează în mod disproporționat populația de etnie romă), persoanele fără venituri, care nu sunt înregistrate pentru a beneficia de prestații sociale, sau persoanele din economia informală, care nu își declară veniturile.
România se confruntă cu deficit de forță de muncă: numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa
Deficitele de forță de muncă din domeniul sănătății se mențin ridicate, numărul medicilor și al asistenților medicali fiind unul dintre cele mai scăzute din Europa. În 2018, guvernul a abordat acest aspect în cadrul unei ordonanțe de urgență, acordând majorări salariale substanțiale și rapide, care au determinat creșterea cu peste 100 % a remunerațiilor medicilor rezidenți din spitalele publice. Această măsură a fost o reacție la proteste și se speră că îmbunătățirea salariilor va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației acestuia.
Sistemul de sănătate din România se confruntă de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță
Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor.
Eficacitate
Multe decese ar putea fi evitate printr-o prevenție mai eficientă și printr-un tratament mai bun. Ratele de mortalitate evitabilă prin prevenție și de mortalitate prin cauze tratabile sunt foarte ridicate în România. Rata mortalității evitabile prin prevenție s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea printre cele mai ridicate din Europa, aspect din care reiese necesitatea unor intervenții eficace în materie de sănătate publică și de prevenție.
Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele. Rata mortalității prin cauze tratabile a fost cea mai ridicată din UE și a fost, de asemenea, determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal. Acest rezultat reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate în ceea ce privește furnizarea unui tratament adecvat și în timp util.
Ciclul „Starea sănătății în UE” urmărește să ofere informații, expertiză și bune practici din domeniul sistemelor de sănătate factorilor de decizie și tuturor celor care contribuie la elaborarea politicilor în domeniul sănătății.
Este gestionat de Comisia Europeană, dar este și rezultatul muncii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate (Observatorul). Împreună, aceste instituții vor să sprijine schimbul de cunoștințe în întreaga UE.
„Starea sănătății în UE” analizează cele mai recente date privind sănătatea și le sintetizează într-o serie de rapoarte concise și clare.
Întregul raport privind situația din România, AICI.
