Connect with us

INTERNAȚIONAL

Atlantic Council: Trei scenarii despre perspectivele americane asupra Europei. Cum ar fi influențate interesele SUA de o Uniune Europeană puternică și cât îi mai pasă Washington-ului de Europa

Published

on

Statele Unite și Europa Occidentală au devenit după cel de-al Doilea Război Mondial aliați tradiționali, intrând în epoca Războiului Rece pe poziții valorice similare și înțelegând importanța cooperării democratice și balansării împotriva amenințării sovietice și comuniste pentru prezervarea păcii cu greu câștigate. Mai mult decât atât, americanii nu au revenit la un izolaționism postbelic, relațiile bilaterale dintre SUA și statele europene cunoscând evoluții pozitive. 

eu usaLondra și-a consolidat raporturile cu Washington, americanii au pus umărul la reconstrucția postbelică a Europei prin faimosul plan Marshall, doctrinele președinților americani, fie că vorbim de Truman sau Eisenhower, cuprindeau acțiuni asumate pentru securitatea Europei divizate de Cortina de Fier, iar SUA și Canada și-au unit eforturile cu 10 state europene pentru a pune bazele celei mai mari alianțe de apărare colectivă – NATO. De asemenea, colapsul Uniunii Sovietice și finalul Războiului Rece au condus la extinderea parteneriatului tradițional transatlantic, dând formă unui adevărat binom SUA-Europa, în care centrul și estul bătrânului au parcurs drumul integrării în Uniunea Europeană și în NATO.

Evenimentele de la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului prezent – Primăvara Arabă, criza economică globală, exportul tot mai prolific al terorismului dinspre Orientul Mijlociu spre Europa, anexarea ilegală a Crimeii și instabilitatea generată de Rusia la granița estică a UE și NATO ș.a – au repus în chestiune viitorul relației transatlantice.

În acest context, Atlantic Council propune trei posibile scenarii pentru relația SUA-Europa și cât de favorabile sunt acestea intereselor americane.

1) Europa obține tot ceea ce își dorește

Aceasta ar presupune o economie robustă, securitate, un flux legal de migranți, evoluție armonioasă a noilor partide politice și un spirit solidar în Uniunea Europeană. Europa se percepe, în acest scenariu, drept un model de guvernanță globală, iar relația cu Rusia se transformă. Procesul de aderare al statelor la UE își urmează cursul, iar Balcanii sunt o regiune în plină pace. NATO își va fi atins obiectivul în Afganistan, iar poziția Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a câștigat respect și reputație

Majoritatea elementelor acestui scenariu vin în sprijinul intereselor americane. O Europă plină de energie poate fi un partener pentru Statele Unite în abordarea sarcinilor comune. Dar aici intervin și avantaje. Europa poate la fel de bine să aibă o perspectivă semnificativ diferită de cea a Washington-ului asupra provocărilor și modalităților de abordare a acestora. O astfel de Uniune Europeană precum cea prefigurată mai sus și-ar putea dori impunerea propriei viziuni asupra relațiilor internaționale. Condiția existenței unei Europe precum cea descrisă ar fi o ajustare substanțială a atitudinii americane, care ar conduce în direcția unui mediu transatlantic în notă discordantă.

2) Europa este blocată

Acest al doilea scenariu prevede o economie caracterizată de lentoare care a declanșat practici de solicitare a sprijinului necondiționat al aliatului transatlantic. Lipsa locurilor de muncă creează o stare irascibilă în Europa, în vreme ce estul continentului nu se simte în siguranță. Europa Occidentală suferă de pe urma amenințării teroriste. Cu toate acestea, migranții continuă să vină spre Europa, iar asimilarea lor rămâne o problemă socială. Neîncrederea pătrunde în proiectul european, iar credibilitatea publică în Uniunea Europeană este la cel mai scăzut nivel.

EU-and-US-flag-etoroMai mult, politicile interne sunt afectate de preferințele electorale pentru noile partide, care au apărut parcă de nicăieri, atrăgând sprijin consistent din partea votanților care nu se mai regăsesc în politica partidelor mainstream. Guvernele își pierd legitimitatea în ochii electoratului, iar guvernanța a devenit o problemă. 

Extinderea UE s-a sistat, lăsând pe dinafară state și societăți deziluzionate. Relațiile cu Rusia sunt instabile, date fiind semnalele din ce în ce mai indignate dinspre Moscova. Războiul din Afganistan a lăsat în urmă o amărăciune prin care statele europene membre NATO au ajuns la concluzia că Alianța nu mai trebuie implicată în ostilități îndepărtate teritoriului său.

Un astfel de scenariu asupra unui status quo mai apocaliptic ar fi problematic pentru Statele Unite. Washington s-ar afla în poziția unui actor lipsit de partenerul tradițional militar, diplomatic și economic. Dată fiind interconexiunea puternică dintre Statele Unite și Europa, Washington ar fi obligat să își păzească și mai puternic interesele în Europa. Cu toate acestea, publicul american ar putea să nu privească cu ochi buni perspectiva devotării, din nou, a resurselor americane pentru a ajuta Europe. Deci, cu cât eșecurile europene sunt mai mari, cu atât mai puternică va fi pentru Statele Unite provocarea de a ajuta Europa să rămână împreună ca un partener global viabil.

3) Un amestec între primele două scenarii

O astfel de desfășurare a realității ar servi mult mai bine intereselor americane. Situația actuală arată o listă de probleme care intimidează: o economie slăbită, amenințări de securitate care emană dinspre Rusia, o avalanșă de migranți, o Uniune în pericol de destrămare, ascensiunea europopulismului, terorism intern și un cancelar german slăbit.

Este esențial pentru interesele americane ca Europa să rămână în poziția unui partener vital pentru SUA pentru a se adresa provocărilor globale și europene. Pulsul este în continuare bun, deși Europa pare cuprinsă de febra faptului că Washington-ului nu îi mai pasă. Cu toate acestea, Statele Unite încă par dispuse să își sprijine partenerii și aliații europeni acolo unde poate.

Totodată, oricât de mult Statele Unite ar susține o Europă comună, liberă, prosperă și aflată în pace, asta nu presupune că Washington va oferi sprijin absolut pentru Uniunea Europeană, care este edificiul politic, social și economic pe care europenii în mod laborios l-au construit.

Atlantic Council subliniază că majoritatea problemelor pe care Uniunea Europeană le experimentează pot fi soluționate doar de către europeni, însă există și câteva în care un rol activ al SUA este necesar: referendumul din Marea Britanie privind viitorul său în Uniunea Europeană; raporturile de securitate cu Rusia și procesul de la Minsk (Germania, Franța, Rusia și Ucraina) necesită o puternică implicare americană; leadership-ul SUA în NATO este esențial pentru construirea unei poziții militare în apărarea flancului estic.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Premieră la Vatican: Papa Francisc a numit șase femei în funcţii-cheie pentru supravegherea finanțelor Vaticanului

Published

on

Papa Francisc a numit şase femei, printre care Ruth Kelly, fost ministru britanic, în funcţii importante ale Consiliului Economic, aceasta fiind prima dată când femeile au roluri atât de importante în conducerea bisericii catolice. Numirile apar într-un context financiar delicat pentru Vatican, scrie The Guardian, informează Digi24.

Pentru prima dată, Suveranul Pontif a numit şase femei în funcţii importante din Consiliul Economic, pentru supravegherea finanţelor Vaticanului. Instituţia este echivalentul Ministerului de Finanţe din alte state.

Numirile marchează cel mai semnificativ pas al Papei pentru a-şi îndeplini promisiunea de a pune femei în poziţii de conducere.

Este pentru prima dată când femeile au roluri atât de importante în conducerea bisericii catolice, 

Până acum, Consiliul Economic era format exclusiv din bărbaţi şi conţinea 15 membri, opt episcopi şi şapte laici.

„Faptul că e vorba de şase femei este o schimbare destul de mare. Aceste femei fac parte dintr-un grup care supraveghează toate activităţile financiare ale Vaticanului, deci, evident, acesta este un grup destul de important“, a spus Joshua McElwee, corespondentul Vaticanului, pentru National Reporter.

Toate cele şase femei alese de Papa Francisc, care fac parte din cei şapte laici, sunt originare din Europa şi au CV-uri impresionante, deţinând o experienţă financiară vastă.

Două din noile membre ale Consiliului sunt Ruth Kelly, fost ministru britanic, şi Leslie Ferrar, fosta trezorieră a prinţului Charles al Marii Britanii. Alte două economiste de top sunt din Germania, Charlotte Kreuter-Kirchhof şi Marija Kolak, iar celelalte două, din Spania, Maria Concepción Osácar Garaicoechea şi Eva Castillo Sanz. Singurul bărbat laic rămas în consiliu este Alberto Minali, fost director general la compania de asigurări italiană Generali.

Numirile apar într-un context financiar delicat pentru Vatican, statul confruntându-se cu un deficit bugetar agravat de pandemia de coronavirus, în ultima perioadă fiind o scădere dramatică a vizitatorilor în Muzeele Vaticanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serviciile de informații ale SUA: China și-a intensificat eforturile de influență pentru ca Donald Trump să nu fie reales, iar Rusia încearcă să-l denigreze pe Joe Biden

Published

on

© Photo Collage (Flickr/ Facebook)

China ar prefera ca Donald Trump să nu fie reales în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie şi şi-a ”intensificat eforturile de influenţă” înainte de alegeri, au apreciat vineri serviciile de informaţii americane, relatează AFP.

Iranul încearcă, de asemenea, să-l ”slăbească pe preşedintele Trump”, în timp ce Rusia foloseşte ”mai multe pârghii în special pentru a-l denigra” pe rivalul democrat Joe Biden, potrivit lui William Evanina, directorul al Centrului Naţional pentru Contra-Informaţii şi Securitate (NCSC), informează Agerpres.

Acest înalt resonsabil, care supraveghează monitorizarea interferenţelor străine în viaţa politică americană, a emis un comunicat pentru a face bilanţul ameninţării înainte cu mai puţin de trei luni de scrutin.

”Pare dificil pentru adversarii noştri să se amestece sau să manipuleze rezultatele la scară largă”, a spus el la început, în timp ce şi-a exprimat ”îngrijorarea” cu privire la campaniile de influenţă duse, potrivit lui, sub acoperirea Chinei, a Rusiei şi Iranului.

”Considerăm că China preferă ca preşedintele Trump – considerat ca imprevizibil de Beijing – să nu câştige un al doilea mandat. China şi-a intensificat eforturile pentru a influenţa mediul politic” înaintea votului, a declarat Evanina, în timp ce opoziţia dintre Beijing şi Washington se amplifică în fiecare zi.

Alegerile prezidențiale din SUA vor avea loc la 3 noiembrie, iar președintelui Donald Trump i se opune fostul vicepreședinte din perioada 2009-2017 Joe Biden.

Eforturile Rusiei de a-l slăbi pe democratul Joe Biden fiind pe fondul suspiciunilor și rapoartelor anterioare care au arătat că Moscova a operat campanii sofisticate pentru a o discredita pe democrata Hillary Clinton, considerată principala favorită, în competiția cu Donald Trump din urmă cu patru ani. Mai mult, în perioada în care a fost vicepreședinte, Biden a fost extrem de implicat în eforturile SUA de soluționare a conflictului din Ucraina început prin anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă.

În ce privește China, Beijingul este îngrijorat de comportamentul schimbător al președintelui Donald Trump, care a declanșat o amplă politică de competiție între mari puteri, acuzând Partidul Comunist Chinez de subminare a intereselor SUA.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării: România va fi prima țară de pe flancul estic al NATO care va opera sistemele de rachete Patriot și HIMARS

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Două dintre cele mai moderne sisteme operate de armata americană, Himars şi Patriot, vor intra în dotarea forţelor armate române, în curând, a declarat, vineri, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, după întâlnirea conducerii MApN cu şeful Forţelor Terestre ale SUA.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, s-au întâlnit, vineri, la sediul MApN, cu şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA, generalul James C. McConville, şi şeful Forţelor Terestre ale Armatei SUA dislocate în Europa, general-locotenent Christopher G. Cavoli.

Pe parcursul convorbirilor oficialii români şi americani au discutat despre parteneriatul strategic dintre țara noastră și SUA în domeniul apărării, despre perspectivele de intensificare a cooperării în domeniul militar cât și despre reconfigurarea forţelor militare americane din Europa, în sprijinul consolidării posturii de descurajare şi asigurării Aliaţilor de pe Flancul Estic al NATO, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 

În context, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a amintit că la nivelul SMAp se realizează proiecţii tactice şi strategice pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi eficientă, care să permită realizarea unui grad ridicat de interoperabilitate cu aliaţii.

“Suntem încrezători în planurile noastre ambiţioase de modernizare la nivelul tuturor categoriilor de forţe şi în investiţiile viitoare destinate creării unui pachet de forţe sustenabil, capabil să permită desfăşurarea tuturor misiunilor ce ne revin. În perioada imediat următoare, vor intra în dotarea forţelor armate ale României două dintre cele mai moderne sisteme operate și de armata americană –  HIMARS şi PATRIOT, țara noastră fiind primul stat aliat de pe flancul estic care va deține aceste sisteme”, a mai spus generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Citiți și Șeful Forțelor Terestre ale Armatei SUA: Planurile de a disloca mai mulți soldați americani în România și la Marea Neagră, o dovadă a angajamentului pentru o Europă puternică

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending