Connect with us

INTERNAȚIONAL

Atlantic Council: Trei scenarii despre perspectivele americane asupra Europei. Cum ar fi influențate interesele SUA de o Uniune Europeană puternică și cât îi mai pasă Washington-ului de Europa

Published

on

Statele Unite și Europa Occidentală au devenit după cel de-al Doilea Război Mondial aliați tradiționali, intrând în epoca Războiului Rece pe poziții valorice similare și înțelegând importanța cooperării democratice și balansării împotriva amenințării sovietice și comuniste pentru prezervarea păcii cu greu câștigate. Mai mult decât atât, americanii nu au revenit la un izolaționism postbelic, relațiile bilaterale dintre SUA și statele europene cunoscând evoluții pozitive. 

eu usaLondra și-a consolidat raporturile cu Washington, americanii au pus umărul la reconstrucția postbelică a Europei prin faimosul plan Marshall, doctrinele președinților americani, fie că vorbim de Truman sau Eisenhower, cuprindeau acțiuni asumate pentru securitatea Europei divizate de Cortina de Fier, iar SUA și Canada și-au unit eforturile cu 10 state europene pentru a pune bazele celei mai mari alianțe de apărare colectivă – NATO. De asemenea, colapsul Uniunii Sovietice și finalul Războiului Rece au condus la extinderea parteneriatului tradițional transatlantic, dând formă unui adevărat binom SUA-Europa, în care centrul și estul bătrânului au parcurs drumul integrării în Uniunea Europeană și în NATO.

Evenimentele de la începutul celui de-al doilea deceniu al secolului prezent – Primăvara Arabă, criza economică globală, exportul tot mai prolific al terorismului dinspre Orientul Mijlociu spre Europa, anexarea ilegală a Crimeii și instabilitatea generată de Rusia la granița estică a UE și NATO ș.a – au repus în chestiune viitorul relației transatlantice.

În acest context, Atlantic Council propune trei posibile scenarii pentru relația SUA-Europa și cât de favorabile sunt acestea intereselor americane.

1) Europa obține tot ceea ce își dorește

Aceasta ar presupune o economie robustă, securitate, un flux legal de migranți, evoluție armonioasă a noilor partide politice și un spirit solidar în Uniunea Europeană. Europa se percepe, în acest scenariu, drept un model de guvernanță globală, iar relația cu Rusia se transformă. Procesul de aderare al statelor la UE își urmează cursul, iar Balcanii sunt o regiune în plină pace. NATO își va fi atins obiectivul în Afganistan, iar poziția Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a câștigat respect și reputație

Majoritatea elementelor acestui scenariu vin în sprijinul intereselor americane. O Europă plină de energie poate fi un partener pentru Statele Unite în abordarea sarcinilor comune. Dar aici intervin și avantaje. Europa poate la fel de bine să aibă o perspectivă semnificativ diferită de cea a Washington-ului asupra provocărilor și modalităților de abordare a acestora. O astfel de Uniune Europeană precum cea prefigurată mai sus și-ar putea dori impunerea propriei viziuni asupra relațiilor internaționale. Condiția existenței unei Europe precum cea descrisă ar fi o ajustare substanțială a atitudinii americane, care ar conduce în direcția unui mediu transatlantic în notă discordantă.

2) Europa este blocată

Acest al doilea scenariu prevede o economie caracterizată de lentoare care a declanșat practici de solicitare a sprijinului necondiționat al aliatului transatlantic. Lipsa locurilor de muncă creează o stare irascibilă în Europa, în vreme ce estul continentului nu se simte în siguranță. Europa Occidentală suferă de pe urma amenințării teroriste. Cu toate acestea, migranții continuă să vină spre Europa, iar asimilarea lor rămâne o problemă socială. Neîncrederea pătrunde în proiectul european, iar credibilitatea publică în Uniunea Europeană este la cel mai scăzut nivel.

EU-and-US-flag-etoroMai mult, politicile interne sunt afectate de preferințele electorale pentru noile partide, care au apărut parcă de nicăieri, atrăgând sprijin consistent din partea votanților care nu se mai regăsesc în politica partidelor mainstream. Guvernele își pierd legitimitatea în ochii electoratului, iar guvernanța a devenit o problemă. 

Extinderea UE s-a sistat, lăsând pe dinafară state și societăți deziluzionate. Relațiile cu Rusia sunt instabile, date fiind semnalele din ce în ce mai indignate dinspre Moscova. Războiul din Afganistan a lăsat în urmă o amărăciune prin care statele europene membre NATO au ajuns la concluzia că Alianța nu mai trebuie implicată în ostilități îndepărtate teritoriului său.

Un astfel de scenariu asupra unui status quo mai apocaliptic ar fi problematic pentru Statele Unite. Washington s-ar afla în poziția unui actor lipsit de partenerul tradițional militar, diplomatic și economic. Dată fiind interconexiunea puternică dintre Statele Unite și Europa, Washington ar fi obligat să își păzească și mai puternic interesele în Europa. Cu toate acestea, publicul american ar putea să nu privească cu ochi buni perspectiva devotării, din nou, a resurselor americane pentru a ajuta Europe. Deci, cu cât eșecurile europene sunt mai mari, cu atât mai puternică va fi pentru Statele Unite provocarea de a ajuta Europa să rămână împreună ca un partener global viabil.

3) Un amestec între primele două scenarii

O astfel de desfășurare a realității ar servi mult mai bine intereselor americane. Situația actuală arată o listă de probleme care intimidează: o economie slăbită, amenințări de securitate care emană dinspre Rusia, o avalanșă de migranți, o Uniune în pericol de destrămare, ascensiunea europopulismului, terorism intern și un cancelar german slăbit.

Este esențial pentru interesele americane ca Europa să rămână în poziția unui partener vital pentru SUA pentru a se adresa provocărilor globale și europene. Pulsul este în continuare bun, deși Europa pare cuprinsă de febra faptului că Washington-ului nu îi mai pasă. Cu toate acestea, Statele Unite încă par dispuse să își sprijine partenerii și aliații europeni acolo unde poate.

Totodată, oricât de mult Statele Unite ar susține o Europă comună, liberă, prosperă și aflată în pace, asta nu presupune că Washington va oferi sprijin absolut pentru Uniunea Europeană, care este edificiul politic, social și economic pe care europenii în mod laborios l-au construit.

Atlantic Council subliniază că majoritatea problemelor pe care Uniunea Europeană le experimentează pot fi soluționate doar de către europeni, însă există și câteva în care un rol activ al SUA este necesar: referendumul din Marea Britanie privind viitorul său în Uniunea Europeană; raporturile de securitate cu Rusia și procesul de la Minsk (Germania, Franța, Rusia și Ucraina) necesită o puternică implicare americană; leadership-ul SUA în NATO este esențial pentru construirea unei poziții militare în apărarea flancului estic.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă mâine la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, defășurată la Bruxelles

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa duminică la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), desfășurată la Bruxelles, unde va susține o intervenție și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism şi discriminare, dar şi a modalităţilor concrete de contracarare a acestor tendinţe.

Conform unui comunicat al MAE, evenimentul este organizat de Preşedinţia luxemburgheză a organizaţiei şi are drept obiectiv principal adoptarea unui mesaj politic semnificativ prin care să fie reafirmate principiile Declaraţiei de la Stockholm, documentul fondator al IHRA din anul 2000.

Ministrul român al afacerilor externe va susține o intervenție în deschiderea evenimentului și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism și discriminare, precum și despre modalitățile concrete de contracarare a acestor tendințe. Reuniunea ministerială se va încheia prin semnarea unei Declarații ministeriale.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) este o organizație internațională cu sediul la Berlin, care numără 31 de state membre, 11 state observator și 7 parteneri internaționali permanenți.

IHRA a fost fondată în anul 1998 și își desfășoară activitatea pe baza Declarației de la Stockholm, acționând în scopul consolidării memoriei, cercetării și educației despre Holocaust.

România a deținut în perioada martie 2016 – martie 2017 Președinția-în-exercițiu a IHRA. Cele trei priorități ale României au fost consolidarea educației despre Holocaust, încurajarea cercetării academice și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discriminării.

Cel mai semnificativ rezultat obținut de Alianță pe durata Președinției României a constat în adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului, în cadrul reuniunii plenare a organizației de la București, din luna mai 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Pentru prima dată, o femeie a preluat conducerea Gărzii Civile din Spania

Published

on

© Guardia Civil/ Twitter

Pentru prima dată, în fruntea Gărzii Civile din Spania a fost numită o femeie, a anunțat vineri într-un comunicat guvernul premierul socialist Pedo Sanchez, potrivit AFP și EFE, citate de Agerpres.

Astfel, Maria Gamez, în vârstă de 50 de ani, care ocupa postul de subprefect al provinciei Malaga, din Andaluzia, a devenit prima femeie care preia conducerea acestui corp de poliție cu statut militar.

Aceasta este fiica cea a mică a unui paznic de far care are 11 copii, a absolvit Dreptul, reușind să își termine studiile datorită unui binefăcător anonim. Maria Gamez a calificat numirea sa drept o onoare pe care și-a asumat-o cu ”resposanbilitate și recunoștință”.

Înfințată în 1844, Garda Civilă spaniolă are peste 80.000 de membri în întreaga Spanie şi depinde atât de Ministerul de Interne cât şi de cel al Apărării, iar între atribuţiile sale se numără atât securitatea civică, ordinea publică şi reglementarea traficului rutier, cât şi combaterea terorismului şi traficului de droguri, paza frontierelor şi conservarea naturii.

Pedro Sanchez, care a ajuns la conducerea guvernului în iunie 2018, a făcut din feminism un principiu de bază al Executivului său, primul Cabinet numărând mai multe femei decât bărbați. Cel de-al doilea, instalat luni, respectă echilibrul de gen, având 11 femei și 11 bărbați.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending