Connect with us

BUSINESS

Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

Published

on

500_Euro_BanknotenConsiliul Directorilor Executivi al Grupului Banca Mondială (BM) a aprobat un împrumut pentru sprijin bugetar în valoare de 750 milioane euro pentru România, destinat modernizării finanţelor publice şi îmbunătăţirii funcţionării pieţelor cheie, parte a noii strategii de parteneriat cu statul român, potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale.

Consiliul Directorilor Executivi al Grupului Banca Mondială a discutat azi o Strategie de Parteneriat cu Ţară (CPS) pentru România în 2014-2017. Noua strategie este cadrul de cooperare dintre Bancă şi Guvernul României în următorii patru ani. Tot azi, Consiliul a aprobat un împrumut pentru sprijin bugetar (DPL) în valoare de 750 milioane EUR, prima operațiune dintr-o serie de astfel de împrumuturi incluse în noua CPS.

Seria de împrumuturi a Băncii sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, toate acestea fiind esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat. Seria DPL se bazează pe împrumuturile anterioare pentru sprijin bugetar acordate României şi vine în completarea programelor în curs de desfăşurare cu Uniunea Europeană (UE) şi cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Noua strategie susţine convergența României către nivelul de venit din UE, punând accentul pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor mai săraci 40 la sută din populaţie, asigurându-se în acelaşi timp egalitatea între sexe. Strategia se axează pe trei piloni principali: (i) crearea unui guvern modern de secol 21, (ii) susţinerea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, şi (iii) creşterea nivelului de incluziune socială. CPS este rezultatul consultărilor extinse cu o mulțime de actori interesați reprezentând Guvernul, Comisia Europeană şi instituţiile internaţionale, sectorul privat, mediul academic, grupuri de experţi, societatea civilă, şi reprezentanţi ai unor autorități publice locale şi ai unor locuitori din România.

România şi Grupul Banca Mondială dezvoltă un parteneriat deja solid şi fructuos”, a afirmat dna. Mamta Murthi, Director al Băncii Mondiale pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice.

“România este în prezent mai bine pregătită decât în 2008 să absoarbă volatilităţile regionale şi mondiale, iar stabilitatea sa macroeconomică permite atingerea obiectivului de creștere economică de peste 3,5% pe termen mediu.  În același timp, asigurarea convergenţei cu Uniunea Europeană necesită investiţii în infrastructură, îmbunătățire utilizării fondurilor europene și sprijinirea sectorului privat. Acestea sunt provocări pe care le recunoaștem și sperăm că asistența financiară și tehnică din partea grupului Banca Mondială să contribuie la atingerea acestor obiective.” a afirmat Liviu Voinea, ministru delegat pentru budget și guvernator pentru România al Grupului Banca Mondială.

Preocuparea noastră pentru următorul orizont de timp este ca România să îşi continue tendinţa de creștere economică și implementarea reformelor structurale. Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini acest deziderat, inclusiv prin noul parteneriat de ţară, ale cărui obiective reflectă şi dorinţa noastră de a oferi mediului de afaceri predictibilitate şi un sector public mai eficient. De-a lungul timpului, România a dezvoltat un parteneriat solid cu Banca Mondială, care a permis intervenţii în diverse sectoare ale economiei şi sperăm ca în viitor să contribuie la implementarea unui pachet de reforme structurale, inclusiv în domeniul finanţelor publice. Ştiu că mediul de afaceri aşteaptă măsuri prin care să dovedim că înţelegem sistemul fiscal ca pe o pârghie de creştere şi de dezvoltare economică, nu doar ca pe un instrument care aduce venituri la buget. Politicile fiscale pe care le voi aplica vor duce la realizarea unui sistem fiscal, mai eficient, mai predictibil și mai transparent.” a afirmat Ioana Petrescu, ministru al finanţelor publice.

Conform noii strategii, Banca va acorda împrumuturi şi va furniza servicii de asistență tehnică. Divizia Băncii pentru sectorul privat, IFC, va colabora cu intermediarii financiari pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii, pentru a furniza împrumuturi pentru populaţia sub-deservită şi cofinanţare pentru programe ale UE dacă este cazul. IFC va ajuta la creşterea competitivității României în producţia de bunuri primare, procesarea alimentelor şi băuturilor, şi comerţul cu amănuntul şi va veni în completarea activităţilor Băncii în domenii ca infrastructura, inclusiv prin parteneriate public-privat cu accent pe eficienţă energetică, inovaţie şi noi tehnologii, în special pentru exportatori. MIGA, inactivă în Romania din 2004, doreşte în prezent să furnizeze garanţii pentru întreprinderile de stat cheie din sectorul energetic pentru a susţine extinderea interconexiunilor lor locale şi regionale.

“Sunt optimistă în ceea ce priveşte viitorul României şi, dacă procesul de reformă este aprofundat şi susţinut, sunt convinsă că o convergenţă cu venitul mediu la nivelul Uniunii Europene va reveni la un ritm similar cu cel anterior crizei economice şi va aduce beneficii tuturor cetăţenilor României.” a afirmat Elisabetta Capannelli, manager pe țară al Băncii Mondiale pentru România.

 

 

 

.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending