Connect with us

POLITICĂ

Băsescu le răspunde lui Ponta şi Antonescu: Invitaţia mea este la un dialog civilizat. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte

Published

on

traian basescuTraian Băsescu le-a transmis liderilor USL că declaraţiile pe care le-a făcut în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 nu înseamnă scandal sau mahalagism, ci că “românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte”.

“Declaraţiile mele în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 au fost etichetate de liderii USL ca fiind scandal şi mahalagism. Discuţia despre democraţie şi respectarea rezultatului unui referendum nu înseamnă scandal. Invitaţia mea este la un dialog civilizat chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte şi dacă votul lor validat de Curtea Constituţională are valoare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. referendumul este expresia suveranităţii poporului român”, a declarat Traian Băsescu.

Declaratiile de presa ale presedintelui, asa cum sunt redate de Administratia Prezidentiala:

“Contrar obiceiului, o să încerc o explicaţie pentru afirmaţii pe care le-am auzit astăzi, şi anume legat de obiecţiunile mele cu privire la nerespectarea referendumului din noiembrie 2009. Ele au fost etichetate de lideri ai USL ca fiind scandal şi mahalagism. Sper ca dezbaterea publică să nu continue în aceşti termeni, pentru că discuţia despre democraţie, despre respectarea rezultatului unui referendum validat de Curtea Constituţională nu este scandal. Este obligaţia politicienilor să pună în palicare rezultatul referendumului. Deci invitaţia mea este la un dialog, la o dezbatere civilizată, chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Este un dialog care trebuie să se desfăşoare public. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte din punct de vedere constituţional şi trebuie să ştie dacă votul lor, validat de CCR, are valorare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. Altfel nu mai putem discuta nici despre stat de drept, nici despre democraţie, cu atât mai mult cu cât referendumul este expresia, aşa cum este definită în Constituţie, expresia suveranităţii poporului român.”

Basescu participa  la Summitul şefilor de stat din Europa Centrală cu tema „Strategia creşterii pentru redresare după criză”, care are loc la Bratislava, Republica Slovacă, în perioada 12 – 13 iunie a.c.

“Legat de deplasarea la Bratislava vă pot spune că este un summit interesant prin ceea ce reuneşte acolo. Sunt, dacă nu mă înşel, 21 de şefi de stat reprezentând formate regionale sau subregionale diferite. Adică, participă la acest summit Grupul de la Vişegrad, participă Iniţiativa Central-Europeană, participă Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, a cărui preşedinţie o deţinem noi, participă de asemenea Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră şi, nu în ultimul rând, participă viitoarea preşedinţie a UE, Lituania, şi preşedintele Van Rompuy, preşedintele Consiliului European. Temele vor fi diverse şi ele vizează situaţia la zi a UE, a statelor membre şi nemembre ale UE care fac parte din aceste organizaţii.

În ceea ce ne priveşte, cu ocazia acestui summit, vom susţine accelerarea ritmului de implementare a reformelor structurale, ca fiind cheie a creşterii competitivităţii în Uniunea Europeană şi în afara ei, pentru statele care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene. De asemenea, vom susţine nevoia luării măsurilor necesare pentru relansarea creşterii economice durabile, iar România se află într-o astfel de situaţie. După ce a trecut prin criză s-a reechilibrat prin măsuri extrem de dificile pentru populaţie, s-a reechilibrat macroeconomic, iar acum avem nevoie de măsuri de relansare a creşterii economice durabile. De asemenea, vom susţine necesitatea unui echilibru între măsurile de austeritate şi măsurile de creştere economică plecând tot de la realităţile României, că după o perioadă relativ scurtă de măsuri de austeritate, un an şi jumătate – doi ani, este necesară relansarea creşterii economice, iar România are mijloace să o facă, problema este dacă le valorifică şi aici mă refer, în primul rând, la utilizarea fondurilor europene, la facilitarea investiţiilor străine directe. O problemă deosebită pe care o vom ridica va fi cea legată de procentul mare al şomerilor tineri, iar aici, la nivel european, dar şi la nivel regional, trebuie să încercăm să găsim soluţii. Poate nu vor fi soluţii care să rezolve problema şomajului în rândul tineretului, în timp foarte scurt, dar trebuie să avem întâi o perspectivă a stopării creşterii acestui fenomen şi pe urmă a diminuării impactului şomajului în rândul generaţiei tinere. De asemenea, vom susţine nevoia unor proiecte regionale şi a proiectelor transfrontaliere, de tipul celui care zilele acestea va fi inaugurat, podul Calafat – Vidin, dar în regiune, către Balcani de asemenea trebuie să existe proiecte regionale.

Nu în ultimul rând, vom susţine fără rezerve continuarea procesului de extindere în mod deosebit cu Republica Moldova şi ţările din Balcanii de Vest ca singure garanţii de creştere economică, de asigurare a păcii şi a securităţii în regiune. Europa toată nu poate să privească cu maxim optimism la securitate şi pace, atâta timp cât Balcanii de Vest încă sunt în afara Uniunii Europene, atâta timp cât în această regiune încă avem consistente conflicte şi abordări interetnice şi naţionaliste. În această idee, a extinderii, vom susţine necesitatea avansării proceselor democratice în statele care încă nu fac parte din Uniunea Europeană. Un alt obiectiv va fi susţinerea ca Republica Moldova să aibă condiţiile necesare semnării sau parafării acordului de asociere la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. România va susţine nu numai Moldova, ci şi acordul de asociere la Uniunea Europeană a Ucrainei. Sperăm să fie o reuşită, pentru că, deocamdată, Parteneriatul Estic este un succes, iar povestea de succes se numeşte Republica Moldova şi am vrea, ca ţară responsabilă şi promotoare alături de Polonia a Parteneriatului Estic, am vrea ca acest parteneriat al Uniunii Europene să se materializeze prin acordul de asociere a Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.

 

Un obiectiv major va fi să ridic problema strategiei Dunării, pentru că toţi vorbim despre strategia Dunării, dar acum este momentul ca statele membre ale Uniunii Europene să avanseze proiectele de finanţare pentru bugetul 2014 – 2020 în mod corelat şi să se reflecte alocări din bugetele repartizate fiecărui stat dunărean în proiectul care să vizeze modernizarea transportului pe Dunăre şi atingerea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând, sper ca statele interesate – şi aici, mă refer, în primul rând, la Bulgaria, România, Ungaria şi alte state – să fie în măsură să semneze împreună o scrisoare, prin care să declare proiectul Nabucco ca fiind un proiect prioritar. Ştiţi probabil că există concurenţa deosebită pentru gazul azer între proiectul Nabucco şi proiectul TAP, care merge mai la sud, către Grecia şi Italia. Va trebui să avem o poziţie fermă, unitară, toate statele membre interesate şi aici nu vizez numai statele pe teritoriul cărora va trece conducta Nabucco, dar vizez şi statele beneficiare, cum ar fi, spre exemplu, Polonia, care poate fi un mare beneficiar al gazelor transportate pe conducta Nabucco. De asemenea, cu ocazia summitului, în intervenţia mea, voi prezenta şi priorităţile preşedinţiei noastre, a României, în perioada 2013 -2 014 la preşedinţia Iniţiativei Sud-Est Europene, SEECP. Plecând şi de la premisa că ultimul summit a fost ratat, summitul de la Ohrid, care trebuia să se desfăşoare acum două săptămâni. Datorită neînţelegerilor legate de Kosovo acest summit a fost ratat şi vă precizez că nu din cauza noastră. România îşi va menţine poziţia exprimată anterior şi premergător summitului de la Ohrid, în care, atât timp cât există un acord între Belgrad şi Priștina ca Kosovo să participe la formule regionale fără însemnele de stat, România nu se va opune. Dar nu mai mult. Cam asta despre summitul de la Bratislava. Vă doresc o zi bună. Ne vedem la întoarcere.”

Sursa: PRESIDENCY.RO
Foto: presidency.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

POLITICĂ

DECLARAȚIA ZILEI la Conferința de la München îi aparține lui Klaus Iohannis: Să ne trimitem militarii în misiuni sub drapelul UE este mai credibil decât într-o coaliție a celor puțini

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis, aflat sâmbătă la cea de-a doua sa participare la Conferința de Securitate de la München, a afirmat că Politica de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene se fundamentează pe credința comună că a trimite militarii țărilor lor membre în misiuni sub drapelul UE este o metodă mai credibilă și eficientă decât într-o coaliție a celor puțini.

Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a susținut președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

#RO2019EU

Soluțiile României pentru ca Europa să rămână un actor global influent: Klaus Iohannis a propus la München un ”angajament european sporit” și evitarea unei ”competiții transatlantice”

Published

on

FOTO: Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a făcut sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, un apel pentru un angajament european sporit, afirmând că sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru Europa probabil cea mai mare provocare.  

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene, transmițând că adaptarea Europei la noile realități își găsește răspunsul în coeziune.

”Securitatea în Europa și Apărarea Europei sunt cu siguranță subiecte esențiale și de actualitate. (…) Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetățenilor noștri europeni. În același timp, sistemul internațional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realități este pentru noi probabil cea mai mare provocare. Care ar fi trebui să fie răspunsul nostru european la aceste provocări? Răspunsul meu este coeziunea, în sensul său cel mai larg”, a spus președintele.

Iohannis a evocat că discuțiile privire la viitorul Europei sunt prioritare pe agenda europeană în timpul actualei Președinții a Consiliului Uniunii Europene, deținută de România, și a subliniat că este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene.  

”Acest mesaj de unitate și de coeziune definește fundamental prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor și pe găsirea unei poziții comune în ceea ce privește modalitățile incluzive de consolidare a Uniunii”, a completat șeful statului.

În contextul în care ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München stă sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și plasarea Europei și a statelor sale membre în eșalonul secund al unei competiții strategice globale între SUA, China și Rusia, președintele Iohannis a făcut un apel pentru un „angajament european sporit.

”Este nevoie, de asemenea, să investim mai mult în coeziunea noastră internă, care, în acest caz, se traduce prin convergență strategică.  Obiectivul principal, după părerea mea, ar trebui să fie un Angajament European Sporit. Sporit – deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European – deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament – deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului față de NATO și de Națiunile Unite Pe aceste linii de acțiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internațională va aduce noi garanții partenerilor noștri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienți și credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea – este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambițioși?”, a explicat Klaus Iohannis, amintind că anul acesta sunt aniversați 70 de ani de existență a NATO și 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securității și apărării.

”Ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat. Ar trebui să obținem acest lucru prin îmbinarea rolului unic, evolutiv și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor și cu capacitatea sa unică de a aduce împreună o mare varietate de instrumente și resurse”, a mai declarat președintele, pledând ca securitatea și apărarea să fie un catalizator pentru diminuarea animozităților temporare de peste Atlantic.

”Nu ne putem permite nici un fel de înțelegere greșită pe subiecte cu asemenea implicații strategice. Trebuie să evităm inițiative care sugerează competiția transatlantică și să ne concentrăm pe construirea unui consens mai puternic pe problemele pe care trebuie să le rezolvăm împreună. Complementaritatea și evitarea dublării între UE și NATO sunt cuvintele cheie ale acestui demers”, a mai susținut Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending