Traian Băsescu le-a transmis liderilor USL că declaraţiile pe care le-a făcut în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 nu înseamnă scandal sau mahalagism, ci că “românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte”.

“Declaraţiile mele în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 au fost etichetate de liderii USL ca fiind scandal şi mahalagism. Discuţia despre democraţie şi respectarea rezultatului unui referendum nu înseamnă scandal. Invitaţia mea este la un dialog civilizat chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte şi dacă votul lor validat de Curtea Constituţională are valoare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. referendumul este expresia suveranităţii poporului român”, a declarat Traian Băsescu.

Declaratiile de presa ale presedintelui, asa cum sunt redate de Administratia Prezidentiala:

“Contrar obiceiului, o să încerc o explicaţie pentru afirmaţii pe care le-am auzit astăzi, şi anume legat de obiecţiunile mele cu privire la nerespectarea referendumului din noiembrie 2009. Ele au fost etichetate de lideri ai USL ca fiind scandal şi mahalagism. Sper ca dezbaterea publică să nu continue în aceşti termeni, pentru că discuţia despre democraţie, despre respectarea rezultatului unui referendum validat de Curtea Constituţională nu este scandal. Este obligaţia politicienilor să pună în palicare rezultatul referendumului. Deci invitaţia mea este la un dialog, la o dezbatere civilizată, chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Este un dialog care trebuie să se desfăşoare public. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte din punct de vedere constituţional şi trebuie să ştie dacă votul lor, validat de CCR, are valorare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. Altfel nu mai putem discuta nici despre stat de drept, nici despre democraţie, cu atât mai mult cu cât referendumul este expresia, aşa cum este definită în Constituţie, expresia suveranităţii poporului român.”

Basescu participa  la Summitul şefilor de stat din Europa Centrală cu tema „Strategia creşterii pentru redresare după criză”, care are loc la Bratislava, Republica Slovacă, în perioada 12 – 13 iunie a.c.

“Legat de deplasarea la Bratislava vă pot spune că este un summit interesant prin ceea ce reuneşte acolo. Sunt, dacă nu mă înşel, 21 de şefi de stat reprezentând formate regionale sau subregionale diferite. Adică, participă la acest summit Grupul de la Vişegrad, participă Iniţiativa Central-Europeană, participă Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, a cărui preşedinţie o deţinem noi, participă de asemenea Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră şi, nu în ultimul rând, participă viitoarea preşedinţie a UE, Lituania, şi preşedintele Van Rompuy, preşedintele Consiliului European. Temele vor fi diverse şi ele vizează situaţia la zi a UE, a statelor membre şi nemembre ale UE care fac parte din aceste organizaţii.

În ceea ce ne priveşte, cu ocazia acestui summit, vom susţine accelerarea ritmului de implementare a reformelor structurale, ca fiind cheie a creşterii competitivităţii în Uniunea Europeană şi în afara ei, pentru statele care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene. De asemenea, vom susţine nevoia luării măsurilor necesare pentru relansarea creşterii economice durabile, iar România se află într-o astfel de situaţie. După ce a trecut prin criză s-a reechilibrat prin măsuri extrem de dificile pentru populaţie, s-a reechilibrat macroeconomic, iar acum avem nevoie de măsuri de relansare a creşterii economice durabile. De asemenea, vom susţine necesitatea unui echilibru între măsurile de austeritate şi măsurile de creştere economică plecând tot de la realităţile României, că după o perioadă relativ scurtă de măsuri de austeritate, un an şi jumătate – doi ani, este necesară relansarea creşterii economice, iar România are mijloace să o facă, problema este dacă le valorifică şi aici mă refer, în primul rând, la utilizarea fondurilor europene, la facilitarea investiţiilor străine directe. O problemă deosebită pe care o vom ridica va fi cea legată de procentul mare al şomerilor tineri, iar aici, la nivel european, dar şi la nivel regional, trebuie să încercăm să găsim soluţii. Poate nu vor fi soluţii care să rezolve problema şomajului în rândul tineretului, în timp foarte scurt, dar trebuie să avem întâi o perspectivă a stopării creşterii acestui fenomen şi pe urmă a diminuării impactului şomajului în rândul generaţiei tinere. De asemenea, vom susţine nevoia unor proiecte regionale şi a proiectelor transfrontaliere, de tipul celui care zilele acestea va fi inaugurat, podul Calafat – Vidin, dar în regiune, către Balcani de asemenea trebuie să existe proiecte regionale.

Nu în ultimul rând, vom susţine fără rezerve continuarea procesului de extindere în mod deosebit cu Republica Moldova şi ţările din Balcanii de Vest ca singure garanţii de creştere economică, de asigurare a păcii şi a securităţii în regiune. Europa toată nu poate să privească cu maxim optimism la securitate şi pace, atâta timp cât Balcanii de Vest încă sunt în afara Uniunii Europene, atâta timp cât în această regiune încă avem consistente conflicte şi abordări interetnice şi naţionaliste. În această idee, a extinderii, vom susţine necesitatea avansării proceselor democratice în statele care încă nu fac parte din Uniunea Europeană. Un alt obiectiv va fi susţinerea ca Republica Moldova să aibă condiţiile necesare semnării sau parafării acordului de asociere la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. România va susţine nu numai Moldova, ci şi acordul de asociere la Uniunea Europeană a Ucrainei. Sperăm să fie o reuşită, pentru că, deocamdată, Parteneriatul Estic este un succes, iar povestea de succes se numeşte Republica Moldova şi am vrea, ca ţară responsabilă şi promotoare alături de Polonia a Parteneriatului Estic, am vrea ca acest parteneriat al Uniunii Europene să se materializeze prin acordul de asociere a Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Un obiectiv major va fi să ridic problema strategiei Dunării, pentru că toţi vorbim despre strategia Dunării, dar acum este momentul ca statele membre ale Uniunii Europene să avanseze proiectele de finanţare pentru bugetul 2014 – 2020 în mod corelat şi să se reflecte alocări din bugetele repartizate fiecărui stat dunărean în proiectul care să vizeze modernizarea transportului pe Dunăre şi atingerea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând, sper ca statele interesate – şi aici, mă refer, în primul rând, la Bulgaria, România, Ungaria şi alte state – să fie în măsură să semneze împreună o scrisoare, prin care să declare proiectul Nabucco ca fiind un proiect prioritar. Ştiţi probabil că există concurenţa deosebită pentru gazul azer între proiectul Nabucco şi proiectul TAP, care merge mai la sud, către Grecia şi Italia. Va trebui să avem o poziţie fermă, unitară, toate statele membre interesate şi aici nu vizez numai statele pe teritoriul cărora va trece conducta Nabucco, dar vizez şi statele beneficiare, cum ar fi, spre exemplu, Polonia, care poate fi un mare beneficiar al gazelor transportate pe conducta Nabucco. De asemenea, cu ocazia summitului, în intervenţia mea, voi prezenta şi priorităţile preşedinţiei noastre, a României, în perioada 2013 -2 014 la preşedinţia Iniţiativei Sud-Est Europene, SEECP. Plecând şi de la premisa că ultimul summit a fost ratat, summitul de la Ohrid, care trebuia să se desfăşoare acum două săptămâni. Datorită neînţelegerilor legate de Kosovo acest summit a fost ratat şi vă precizez că nu din cauza noastră. România îşi va menţine poziţia exprimată anterior şi premergător summitului de la Ohrid, în care, atât timp cât există un acord între Belgrad şi Priștina ca Kosovo să participe la formule regionale fără însemnele de stat, România nu se va opune. Dar nu mai mult. Cam asta despre summitul de la Bratislava. Vă doresc o zi bună. Ne vedem la întoarcere.”

Sursa: PRESIDENCY.RO
Foto: presidency.ro