Connect with us

POLITICĂ

Băsescu le răspunde lui Ponta şi Antonescu: Invitaţia mea este la un dialog civilizat. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte

Published

on

traian basescuTraian Băsescu le-a transmis liderilor USL că declaraţiile pe care le-a făcut în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 nu înseamnă scandal sau mahalagism, ci că “românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte”.

“Declaraţiile mele în legătură cu respectarea rezultatului referendumului din 2009 au fost etichetate de liderii USL ca fiind scandal şi mahalagism. Discuţia despre democraţie şi respectarea rezultatului unui referendum nu înseamnă scandal. Invitaţia mea este la un dialog civilizat chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte şi dacă votul lor validat de Curtea Constituţională are valoare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. referendumul este expresia suveranităţii poporului român”, a declarat Traian Băsescu.

Declaratiile de presa ale presedintelui, asa cum sunt redate de Administratia Prezidentiala:

“Contrar obiceiului, o să încerc o explicaţie pentru afirmaţii pe care le-am auzit astăzi, şi anume legat de obiecţiunile mele cu privire la nerespectarea referendumului din noiembrie 2009. Ele au fost etichetate de lideri ai USL ca fiind scandal şi mahalagism. Sper ca dezbaterea publică să nu continue în aceşti termeni, pentru că discuţia despre democraţie, despre respectarea rezultatului unui referendum validat de Curtea Constituţională nu este scandal. Este obligaţia politicienilor să pună în palicare rezultatul referendumului. Deci invitaţia mea este la un dialog, la o dezbatere civilizată, chiar dacă avem puncte de vedere diferite. Este un dialog care trebuie să se desfăşoare public. Românii trebuie să ştie ce li se pregăteşte din punct de vedere constituţional şi trebuie să ştie dacă votul lor, validat de CCR, are valorare pentru majoritatea parlamentară sau nu. Eu cred că trebuie să aibă. Altfel nu mai putem discuta nici despre stat de drept, nici despre democraţie, cu atât mai mult cu cât referendumul este expresia, aşa cum este definită în Constituţie, expresia suveranităţii poporului român.”

Basescu participa  la Summitul şefilor de stat din Europa Centrală cu tema „Strategia creşterii pentru redresare după criză”, care are loc la Bratislava, Republica Slovacă, în perioada 12 – 13 iunie a.c.

“Legat de deplasarea la Bratislava vă pot spune că este un summit interesant prin ceea ce reuneşte acolo. Sunt, dacă nu mă înşel, 21 de şefi de stat reprezentând formate regionale sau subregionale diferite. Adică, participă la acest summit Grupul de la Vişegrad, participă Iniţiativa Central-Europeană, participă Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, a cărui preşedinţie o deţinem noi, participă de asemenea Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră şi, nu în ultimul rând, participă viitoarea preşedinţie a UE, Lituania, şi preşedintele Van Rompuy, preşedintele Consiliului European. Temele vor fi diverse şi ele vizează situaţia la zi a UE, a statelor membre şi nemembre ale UE care fac parte din aceste organizaţii.

În ceea ce ne priveşte, cu ocazia acestui summit, vom susţine accelerarea ritmului de implementare a reformelor structurale, ca fiind cheie a creşterii competitivităţii în Uniunea Europeană şi în afara ei, pentru statele care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene. De asemenea, vom susţine nevoia luării măsurilor necesare pentru relansarea creşterii economice durabile, iar România se află într-o astfel de situaţie. După ce a trecut prin criză s-a reechilibrat prin măsuri extrem de dificile pentru populaţie, s-a reechilibrat macroeconomic, iar acum avem nevoie de măsuri de relansare a creşterii economice durabile. De asemenea, vom susţine necesitatea unui echilibru între măsurile de austeritate şi măsurile de creştere economică plecând tot de la realităţile României, că după o perioadă relativ scurtă de măsuri de austeritate, un an şi jumătate – doi ani, este necesară relansarea creşterii economice, iar România are mijloace să o facă, problema este dacă le valorifică şi aici mă refer, în primul rând, la utilizarea fondurilor europene, la facilitarea investiţiilor străine directe. O problemă deosebită pe care o vom ridica va fi cea legată de procentul mare al şomerilor tineri, iar aici, la nivel european, dar şi la nivel regional, trebuie să încercăm să găsim soluţii. Poate nu vor fi soluţii care să rezolve problema şomajului în rândul tineretului, în timp foarte scurt, dar trebuie să avem întâi o perspectivă a stopării creşterii acestui fenomen şi pe urmă a diminuării impactului şomajului în rândul generaţiei tinere. De asemenea, vom susţine nevoia unor proiecte regionale şi a proiectelor transfrontaliere, de tipul celui care zilele acestea va fi inaugurat, podul Calafat – Vidin, dar în regiune, către Balcani de asemenea trebuie să existe proiecte regionale.

Nu în ultimul rând, vom susţine fără rezerve continuarea procesului de extindere în mod deosebit cu Republica Moldova şi ţările din Balcanii de Vest ca singure garanţii de creştere economică, de asigurare a păcii şi a securităţii în regiune. Europa toată nu poate să privească cu maxim optimism la securitate şi pace, atâta timp cât Balcanii de Vest încă sunt în afara Uniunii Europene, atâta timp cât în această regiune încă avem consistente conflicte şi abordări interetnice şi naţionaliste. În această idee, a extinderii, vom susţine necesitatea avansării proceselor democratice în statele care încă nu fac parte din Uniunea Europeană. Un alt obiectiv va fi susţinerea ca Republica Moldova să aibă condiţiile necesare semnării sau parafării acordului de asociere la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. România va susţine nu numai Moldova, ci şi acordul de asociere la Uniunea Europeană a Ucrainei. Sperăm să fie o reuşită, pentru că, deocamdată, Parteneriatul Estic este un succes, iar povestea de succes se numeşte Republica Moldova şi am vrea, ca ţară responsabilă şi promotoare alături de Polonia a Parteneriatului Estic, am vrea ca acest parteneriat al Uniunii Europene să se materializeze prin acordul de asociere a Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.

 

Un obiectiv major va fi să ridic problema strategiei Dunării, pentru că toţi vorbim despre strategia Dunării, dar acum este momentul ca statele membre ale Uniunii Europene să avanseze proiectele de finanţare pentru bugetul 2014 – 2020 în mod corelat şi să se reflecte alocări din bugetele repartizate fiecărui stat dunărean în proiectul care să vizeze modernizarea transportului pe Dunăre şi atingerea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând, sper ca statele interesate – şi aici, mă refer, în primul rând, la Bulgaria, România, Ungaria şi alte state – să fie în măsură să semneze împreună o scrisoare, prin care să declare proiectul Nabucco ca fiind un proiect prioritar. Ştiţi probabil că există concurenţa deosebită pentru gazul azer între proiectul Nabucco şi proiectul TAP, care merge mai la sud, către Grecia şi Italia. Va trebui să avem o poziţie fermă, unitară, toate statele membre interesate şi aici nu vizez numai statele pe teritoriul cărora va trece conducta Nabucco, dar vizez şi statele beneficiare, cum ar fi, spre exemplu, Polonia, care poate fi un mare beneficiar al gazelor transportate pe conducta Nabucco. De asemenea, cu ocazia summitului, în intervenţia mea, voi prezenta şi priorităţile preşedinţiei noastre, a României, în perioada 2013 -2 014 la preşedinţia Iniţiativei Sud-Est Europene, SEECP. Plecând şi de la premisa că ultimul summit a fost ratat, summitul de la Ohrid, care trebuia să se desfăşoare acum două săptămâni. Datorită neînţelegerilor legate de Kosovo acest summit a fost ratat şi vă precizez că nu din cauza noastră. România îşi va menţine poziţia exprimată anterior şi premergător summitului de la Ohrid, în care, atât timp cât există un acord între Belgrad şi Priștina ca Kosovo să participe la formule regionale fără însemnele de stat, România nu se va opune. Dar nu mai mult. Cam asta despre summitul de la Bratislava. Vă doresc o zi bună. Ne vedem la întoarcere.”

Sursa: PRESIDENCY.RO
Foto: presidency.ro

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj după incendiul de la celebra catedrală Notre-Dame: Un simbol istoric al culturii europene. România este solidară cu Franța

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, luni seara, pe Twitter, la vestea „dureroasă” că arde catedrala Notre-Dame din Paris, edificiu pe care șeful statului îl numește „un simbol istoric al culturii europene”.  Șeful statului spune că România este solidară cu Franța și îi stă alături.

Un incendiu a izbucnit luni seară la catedrala Notre-Dame din Paris. Nu este clară cauza incendiului, însă oficialii susţin că ar putea avea legătură cu lucrările de renovare. Un istoric francez a declarat că asistăm la prăbușirea unuia dintre „cele mai vizitate monumente istorice din lume”. Una dintre turlele catedralei și acoperișul s-au prăbușit.

Tragicul eveniment a avut loc cu doar câteva zile înainte de Paștele Catolic. 

“Vom reconstrui Notre-Dame”, a promis preşedintele Franței, Emmanuel Macron, după incendiul care a devastat luni catedrala simbol al arhitecturii gotice, suscitând o vie emoţie în Franţa şi în lumea întreagă.

“Ce este mai rău a fost evitat, chiar dacă bătălia încă nu a fost câştigată complet”, a mai declarat şeful statului francez, vizibil emoţionat, în apropierea catedralei devastate, adăugând că “următoarele ore vor fi dificile”.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis deschide conferința internațională ”Întărirea Flancului Estic al NATO”, organizată de think-tank-ul american CEPA la Palatul Cotroceni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va deschide miercuri, 17 aprilie, lucrările conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre” („Strengthening NATO’s Eastern Flank: Challenges and Strategies for Baltic-Black Sea Coherence”), organizate de think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) la Palatul Cotroceni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu prilejul reuniunii, găzduite de Administrația Prezidențială, oficiali, experți, analiști și reprezentanți ai industriei apărării din România, Statele Unite ale Americii și din regiunea Mării Negre vor discuta despre coerența Flancului Estic al NATO, cu accent pe provocările la adresa securității regiunii și modalitățile concrete de contracarare a acestora. Totodată, dezbaterea își propune să evidențieze contribuția și așteptările României cu privire la securitatea pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre.

În cadrul conferinței, vor mai lua cuvântul Matthew Boyse, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului de Afaceri Europene și Eurasiatice al Departamentului de Stat, Peter Doran, președintele CEPA, și general-locotenent Ben Hodges, fost Comandant al forțelor americane din Europa, în prezent expert al CEPA.

Conferința va fi precedată de un seminar organizat de CEPA la nivel de experți pe teme de securitate și apărare, dedicat dezbaterii în profunzime a temelor privind Flancul Estic al NATO, care va avea loc marți, 16 aprilie a.c.

Administrația Prezidențială a mai găzduit alte două evenimente organizate de CEPA – conferința ,,Romania’s Security Leadership in South East Europe” (iunie 2016) și seminarul ,,Reshaping the Security Environment in Southeastern Europe – A View from Bucharest” (aprilie 2018).

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăților europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Generalul Nicolae Ciucă revine la șefia Armatei. Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou procesul cu MApN, care mai are o ultimă cale de atac la ÎCCJ

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou în instanță repunerea în funcție a generalului Nicolae Ciucă pe funcția de Șef al Marelui Stat Major după ce, marți, Curtea de Apel a admis recursul Administrației Prezidențiale și a anulat suspendarea din funcție a generalului Ciucă, scrie Digi24.ro.

Administrația Prezidențiale câștigase și în urmă cu două săptămâni unul din cele trei procese deschise de ministrul Apărării, Gabriels Leș, și acesta a fost obligat să îl repună în funcție pe Șeful Armatei. 

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea.  Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major,  are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Leș pentru Digi24.ro.

Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ÎCCJ, este ultima cale de atac”. 

La 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending