Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a participat pe 13 octombrie la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), sesiunea justiție, desfășurată la Luxemburg. Discuțiile au vizat viitorul agenției europene Eurojust, evoluțiile privind statul de drept și participarea politică în democrațiile europene, informează un comunicat oficial.

Ministrul Radu Marinescu a salutat inițiativa președinției daneze a Consiliului UE de a analiza noi modalități prin care Eurojust poate sprijini mai eficient statele membre în combaterea infracțiunilor grave cu caracter transfrontalier. Ministrul a subliniat că autoritățile române sunt pregătite să contribuie activ la modernizarea acestei agenții-cheie pentru spațiul de libertate, securitate și justiție. 

„În actualul context internațional, în care criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea și economia europeană, este esențial ca Eurojust să își dezvolte întregul potențial în lupta împotriva infracțiunilor grave”, a declarat ministrul. 

La dejunul de lucru dedicat statului de drept, oficialul român a arătat că România dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea violenței, urii și discriminării, inclusiv împotriva celor implicați în viața politică. Totodată, el a pledat pentru un echilibru între protejarea politicienilor de atacuri personale și garantarea libertății de exprimare, rolul instanțelor fiind esențial în aprecierea acestor limite. 

În marja reuniunii, ministrul Marinescu a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său austriac, Ana Sporrer. Discuțiile au vizat digitalizarea sistemului judiciar și combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor. 

Oficialul român a evidențiat că digitalizarea justiției reprezintă o prioritate, cu accent pe utilizarea inteligenței artificiale pentru creșeterea transparenței și eficienței procedurilor judiciare. În privința protecției victimelor violenței, ministrul justiției a reafirmat sprijinul României de a combate ferm orice formă de abuz, prin măsuri de prevenție, sprijin și protecție. 

Cei doi miniștri au convenit să continue cooperarea strânsă dintre România și Austria în domeniul justiției și să promoveze, împreună, valorile democratice și respectarea drepturilor fundamentale. 

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind poziția pe care UE o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE-Ucraina (în configurația comercială) în ceea ce privește reducerea sau eliminarea taxelor vamale pentru o serie de produse agroalimentare, cum ar fi produsele lactate, fructele și legumele proaspete, carnea și preparatele din carne.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceasta urmează acordului preliminar privind revizuirea zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) UE-Ucraina, la care au ajuns Comisia Europeană și Ucraina la 30 iunie 2025, cu scopul de a stabili un cadru comercial pe termen lung, previzibil și reciproc, în contextul mai larg al procesului de aderare a Ucrainei.

„Decizia de astăzi reafirmă sprijinul ferm și multidimensional al UE pentru Ucraina, după trei ani de agresiune militară neprovocată și nejustificată din partea Rusiei. Ajutăm Ucraina din punct de vedere militar și financiar, dar trebuie să o ajutăm și prin promovarea liberalizării comerțului. Atât UE, cât și Ucraina vor beneficia de eliminarea taxelor vamale, ceea ce va conduce la o stabilitate economică durabilă, la relații comerciale durabile și la o integrare mai profundă a Ucrainei în Uniune”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez pentru afaceri externe.

Poziția UE convenită astăzi va spori fluxurile comerciale între UE și Ucraina, asigurând în același timp că accesul Ucrainei pe piață este condiționat de alinierea treptată la standardele de producție ale UE în materie de bunăstare a animalelor, pesticide și medicamente veterinare.

În plus, aceasta ține seama de nevoile specifice ale anumitor sectoare agricole din UE prin instituirea unui mecanism de salvgardare robust pe care fiecare parte îl poate activa în cazul perturbării pieței.

De asemenea, poziția asigură că accesul pe piață al produselor cele mai sensibile, precum zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea, rămâne mai limitat și mai gradual.

Liberalizarea completă va fi luată în considerare numai pentru anumite produse nesensibile, precum laptele și produsele lactate.

După adoptarea deciziei de către Consiliu, Comitetul de asociere UE-Ucraina, reunit în configurația comercială, va adopta decizia în cadrul procesului de revizuire prevăzut la articolul 29 alineatul (4) din Acordul de asociere UE-Ucraina.

Scopul procesului de revizuire este de a accelera și de a extinde domeniul de aplicare al eliminării taxelor vamale în comerțul dintre UE și Ucraina.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat ieri la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Luxemburg, în cadrul căreia principalele discuții s-au axat pe viitorul buget al Uniunii Europene și propunerea Comisiei Europene de actualizare a sistemului de resurse proprii al UE.

În cadrul reuniunii, subiectul central a fost reprezentat de actualizarea sistemului de resurse proprii al bugetului UE, care reprezintă aproximativ 90% din veniturile bugetare comunitare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, Comisia Europeană a propus cinci noi resurse proprii:

• sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii,
• mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon,
• aplicarea unei cote de apel uniforme la greutatea echipamentelor electrice și electronice din fiecare stat membru care nu este colectată anual,
• resursă proprie pentru accizele din tutun,
• resursă corporativă pentru Europa.

Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că finanțarea bugetului UE trebuie să se bazeze pe principiile echității, eficienței, transparenței și simplității. În calitatea sa de stat net beneficiar de fonduri europene, România consideră esențială o distribuție echitabilă a contribuției financiare aferentă resurselor proprii, ținând cont de nivelul de dezvoltare economică al fiecărui stat membru.

„Susținem un buget european sustenabil și realist, capabil să sprijine prioritățile Uniunii și să aducă beneficii tangibile cetățenilor. Este esențial ca tranziția verde să nu genereze costuri disproporționate pentru statele aflate încă în proces de redresare economică”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

România a exprimat totodată rezerve privind unele propuneri ale Comisiei, precum introducerea resurselor bazate pe deșeurile electronice sau reducerea costurilor de colectare pentru resursele tradiționale (taxe vamale).

Referitor la simplificarea procesului legislativ european, România a subliniat nevoia de reducere a poverii administrative și birocratice, în special pentru întreprinderile mici și administrațiile publice.

Ministrul Nazare a subliniat că evaluările de impact trebuie să reflecte mai bine specificul statelor membre cu economii emergente și să includă analize diferențiate, pentru a asigura decizii bazate pe dovezi și adaptate realităților naționale.

România a sprijinit inițiativele europene de direcționare a economiilor către investiții productive și a reafirmat susținerea pentru asistența financiară și sancțiunile impuse Rusiei.

Totodată, a menținut rezerve față de noile accize la tutun, menționând ca noile niveluri minime propuse sunt excesive. În acest sens, poziționarea României a susținut o abordare graduală și flexibilă pentru a proteja stabilitatea pieței și veniturile bugetare.

„La reuniunea ECOFIN de la Luxemburg am subliniat încă o dată că România își dorește să fie un partener activ și respectat la masa deciziilor europene. Avem datoria să ne susținem ferm interesele, cu argumente solide și cu o înțelegere realistă a contextului european, dar și să ne respectăm angajamentele asumate”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.