UE trebuie să mai depună eforturi pentru a convinge unii parteneri din G20 să ia atitudine împotriva Rusiei pentru războiul ilegal desfășurat împotriva Ucrainei, afirmă Înaltul Reprezentant Josep Borrell, care atrage atenția, totodată, asupra unei crize a acțiunii multilaterale apărute pe fondul preferinței pentru satisfacerea intereselor naționale.
„S-a convenit pe scară largă că sistemul multilateral se află sub o presiune ca niciodată. Există un deficit de multilateralism, într-un moment în care avem nevoie de el, în principal din cauza intensificării politicii de putere. Și, deși suntem martorii acestei tendințe de câțiva ani, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dus aceste evoluții la un nivel cu totul nou”, scrie într-un articol de opinie șeful diplomației UE, recent întors de la reuniunea miniștrilor de externe din G20, care a avut loc în Indonezia săptămâna trecută. „În termeni abstracți, toată lumea este de acord cu necesitatea multilateralismului și cu apărarea unor principii precum suveranitatea teritorială și neutilizarea forței. Cu toate acestea, acest lucru arată adesea diferit atunci când trebuie să devină concret, cum ar fi în cazul consecințelor războiului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Adevărul dur este că interesele naționale depășesc adesea angajamentele generale față de idealuri mai mari”, adaugă acesta.
Josep Borrell mai explică că, în ciuda condamnărilor politice pe scară largă a agresiunii ruse, multe state din G20 și din comunitatea internațională sunt reticente să ia măsuri punitive împotriva Rusiei din diverse motive.
„În cadrul votului din martie din Adunarea Generală a ONU, 140 de state au condamnat agresiunea rusă și niciun membru al G20, în afară de agresor, nu s-a opus acestei rezoluții. Dar în ceea ce privește modul de a merge mai departe și consecințele războiului, părerile diferă puternic. G7 și țările cu opinii similare sunt unite în ceea ce privește condamnarea și sancționarea Rusiei și în încercarea de a trage regimul la răspundere. Dar alte țări, și putem vorbi aici de majoritatea țărilor din “Sudul global”, au adesea o perspectivă diferită. (…) Unii sunt mai degrabă preocupați de consecințele războiului pentru ei înșiși, decât de cine este responsabil pentru aceste dificultăți și de modul în care se poate pune capăt acestui război; alții se plâng de “standarde duble” sau pur și simplu doresc să își păstreze bunele relații bilaterale cu Rusia. Iar mulți continuă să aibă o atitudine vagă și nu doresc să ia partea cuiva, deoarece acest lucru le-ar pune în pericol interesele geopolitice”, a explicat Josep Borrell.
De asemenea, șeful diplomației UE pune aceste atitudini pe seama propagandei și a dezinformării Kremlinului, menționând că a fost nevoit să le reitereze omologilor din G20 cine poartă responsabilitatea pentru criza energetică și criza alimentară, subliniind că sancțiunile occidentale nu vizează sectorul alimentar.
„În pofida unui acord general cu privire la necesitatea de a rezolva aceste crize gemene (, miniștrii nu au fost de acord cu privire la modul în care să abordeze această chestiune și nici cu privire la cine este responsabil pentru provocările actuale (și viitoare). Am subliniat încă o dată că, în ciuda întregii propagande și a minciunilor venite de la Kremlin, această criză alimentară nu este cauzată de UE sau de sancțiunile internaționale. Nu vizăm sectorul agricol din Rusia, nu interzicem importurile de produse agricole sau de îngrășăminte rusești și nici plata acestor produse. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este cel care agravează în mod dramatic criza alimentară. Rusia a invadat un grânar al lumii, transformând căile de navigație ale Mării Negre într-o zonă de război, blocând în același timp 20 de milioane de tone de cereale în depozitele ucrainene”, mai scrie Josep Borrell.
Astfel, Înaltul Reprezentant este de părere că UE trebuie să mai depună eforturi pentru a convinge unii parteneri din G20 să ia atitudine împotriva Rusiei pentru războiul ilegal desfășurat împotriva Ucrainei.
„Bătălia globală a narațiunilor este în plină desfășurare și, deocamdată, nu suntem învingători. În calitate de UE, trebuie să ne angajăm mai mult pentru a respinge minciunile și propaganda de război rusească. Trebuie să ne continuăm eforturile de a ne convinge partenerii, fiind în același timp sensibili la nevoile acestora”.
