Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă că va decreta stare de urgenţă pe teritoriul României începând de săptămâna viitoare.
“Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în aşa fel încât să prindă, iar pentru a face posibilă această luptă (…) am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare“, a spus şeful statului după depunerea jurământului de învestitură în funcţie a guvernului Ludovic Orban, în urma unei ceremonii care a avut loc în condiții speciale impuse de actuala situație epidemiologică.
Decretul privind starea de urgență trebuie contrasemnat de prim-ministru și încuviințat Parlamentului în termen de cinci zile de la semnarea acestuia. În condițiile în care Parlamentul și-a suspendat activitatea din cauza epidemiei de coronavirus, parlamentarii ar urma să voteze online.
Criza de infecție cu coronavirus a fost declarată pandemie la nivel global, cu peste 150.000 de cazuri și peste 5.000 de decese. În România există 102 de cazuri depistate pozitiv. Decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis survine după ce măsuri similare au fost luate de mai multe țări din regiune, între care Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, dar și state mai afectate de pandemia de coronavirus, precum Spania și Portugalia. Italia, țara europeană cea mai afectată de pandemia de coronavirus și a doua din lume după China, este în carantină totală de la începutul acestei săptămâni.
Iohannis a subliniat că starea de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei generate de coronavirus.
“În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulţi bani domeniului sănătăţii, mai mulţi bani pentru medicamente, mai mulţi bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În acelaşi fel, această situaţie va permite să se realizeze achiziţii într-un timp foarte scurt cu proceduri simplificate punând astfel la dispoziţia Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat Iohannis.
Preşedintele a făcut apel la români să evite contactele care nu sunt absolut necesare şi să se informeze din surse publice.
“Dragi români, autorităţile îşi fac treaba, Guvernul şi-a făcut treaba şi până acum foarte bine, dar singuri nu vom reuşi să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută. Avem nevoie de voi, dragi români! Avem nevoie de voi ca să respectaţi îndrumările, indicaţiile autorităţilor, avem nevoie să respectaţi regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice şi da, avem nevoie să evitaţi contactele care nu sunt absolut necesare – ştiu că acest lucru este puţin mai greu – şi da, avem nevoie să vă informaţi corect, din surse publice, direct de la autorităţi”. a arătat Iohannis.
Declarația integrală a președintelui este disponibilă aici.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare.
Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.
Autoritățile, despre starea de urgență: Vor fi luate doar măsurile necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus
În context, Grupul de Comunicare Strategică a făcut apel la responsabilitate şi a precizat că nu toate măsurile vehiculate în spaţiul public în contextul instaurării stării de urgenţă vor fi luate în mod obligatoriu, ci doar cele necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus.
“Având în vedere enunţarea în spaţiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că nu toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menţionăm faptul că vor fi avute în vedere doar acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legătură cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţă”, se arată în informarea GCS.
Ce înseamnă starea de urgență?
Potrivit Constituţiei României, Articolul 93, intitulat Măsuri excepţionale, preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea. Legislaţia care cuprinde măsurile excepţionale, în cazul stării de urgenţă, este Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Potrivit legilor şi Constituţiei, în România pot fi dispuse, la nivel naţional şi local, măsuri cu caracter excepţional corespunzătoare unor situaţii excepţionale: starea de alertă, situaţia de urgenţă, starea de urgenţă şi starea de asediu.
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local şi judeţean, pentru a avertiza populaţia cu privire la o stare de urgenţă şi pentru a înlătura producerea unei situaţii de urgenţă.
Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale în două situaţii diferite: dacă există unele pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională sau în cazul unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Pe durata stării de urgență, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea prim-ministrului.
Pe timpul stării de urgență, autorităţile militare şi civile au dreptul, potrivit legislației în vigoare:
– Să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
– Să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
– Să efectueze razii;
– Să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
– Să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
– Să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
– Să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
– Să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
– Să închidă frontiera de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență;
e) autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Potrivit Ordonanţei, starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Starea de urgență se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției. În plus, durata serviciului militar obligatoriu sau a concentrării poate fi prelungită până la încetarea stării de asediu sau a stării de urgență, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență.
La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare emit ordonanțe militare care au putere de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 4 din prezenta ordonanță de urgență.
Conducătorii autorităților publice centrale și locale, precum și cei ai altor persoane juridice sunt obligați să aplice în domeniul lor de activitate măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și în actele normative conexe. Persoanele fizice sunt obligate să respecte măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență și dispozițiile prevăzute în actele normative specifice stării instituite.
Pe durata stării de urgență, se pot lua următoarele măsuri:
a) aplicarea de către autoritățile militare a măsurilor prevăzute în planurile aprobate conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire;
b) organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării
c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și a pazei și supravegherii frontierei pe toată lungimea sa.
Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b), autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și populația sunt obligați să aplice și să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.
