Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bucureștiul va beneficia de un expert special în Unitatea pentru România de la DG Regio. Comisarul Corina Crețu: Sunt proiecte complexe pe care România nu le-a mai implementat

Published

on

Bucureștiul va avea un expert special în Unitatea pentru România de la DG Regio, au anunțat, vineri, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, și primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul unei declarații de presă comune.

FOTO: facebook.com/EUCorinaCretu

„Vreau să aduc o mulțumire specială atât Corinei Crețu, cât și reprezentanților DG Regio și Jaspers pentru faptul că astăzi, în cadrul întrevederii pe care am avut-o, a decis doamna comisar european ca Bucureștiul să beneficieze de un reprezentant special care să țină legătură permanentă cu specialiștii noștri în domeniul tehnic, pentru atragerea de fonduri europene, astfel încât orice nelămurire sau neclaritate să poată fi discutată imediat, pentru a evita blocaje”, a precizat Gabriela Firea, potrivit StirileProTv.

„Din punctul nostru de vedere, este clar că este vorba de proiecte complexe, mari, care au nevoie de asistență — și externă — pentru a fi elaborate, tocmai de aceea am decis ca și pentru București să avem un expert special în Unitatea pentru România de la DG Regio. Sunt proiecte pe care România nu le-a mai implementat. Eu sunt mare adeptă a acestui concept de schimburi de bune practici, iar capacitatea administrativă este mult mai importantă în opinia mea decât banii înșiși. Pentru că, după cum vedeți, avem bani la dispoziție care nu pot fi transmiși, pentru că nu avem proiecte mature, iar în perioada 2014 — 2020, din păcate, în domeniul transporturilor nu avem niciun proiect nou, cel mai avansat proiect — care e și cel mai important — este Sibiu-Pitești, care e în faza studiului de fezabilitate. Restul sunt doar proiecte fazate”, a menționat ea. 

Comisarul este de părere că o bună capacitate administrativă este mai importantă decât banii.

”Eu sunt mare adeptă a acestui schimb de bune practici, iar capacitatea administrativă este mult mai importantă decât banii înşişi. Avem bani la dispoziţie care nu pot fi transmişi, pentru că nu avem proiecte mature, iar în perioada 2014-2020 în domeniul transporturilor nu avem niciun proiect nou, cel mai avansat este cel Sibiu-Piteşti”, a declarat Creţu.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Forumul Economic Mondial de la Davos: Ursula von der Leyen reafirmă că ”Europa va fi primul continent neutru climatic” și face apel pentru o ”geopolitică a intereselor reciproce”

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat, miercuri, de primul său discurs în fața elitei globale prezente la Forumul Economic de la Davos în calitate de șefă a executivului european, reafirmând ambiția că ”Europa va fi primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, vorbind despre ”geopolitica intereselor reciproce” în ce privește politica externă a Uniunii Europene și argmentând în favoarea devizei că Europa ”de a-și modela singură viitorul”. von der Leyen a vorbit și despre o altă premieră pe care UE o implementează – Europe Open Science Cloud -, dar și despre prietenia europeano-britanică dincolo de Brexit.

Pactul Ecologic European este noua strategie de creștere a Europei prin care vom deveni primul continent care va fi neutru din punct de vedere climatic până în 2050”, a spus von der Leyen, într-un discurs contrastant cu cel al președintelui american Donald Trump, care neagă fenomenul schimbărilor climatice, inclusiv în pofida riscurilor anunțate de Forumul Economic Mondial privind criza climatică care influența următorii zece ani la scară globală.

De asemenea, von der Leyen a cerut țărilor lumii să dezvolte condiții de concurență echitabile pentru a ”ne asigura că nu importăm pur și simplu CO2 din altă parte”.

Afirmațiile sale au venit și în contextul în care Comisia von der Leyen a prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro.

În ce privește dimensiunea politicii externe, von der Leyen a menționat eforturile făcute de Uniunea Europeană în direcția apărării europene, subliniind caracterul distinct al acesteia, dar și complementaritatea apărării în cadrul UE cu NATO.

”Este nevoie de foarte puțină putere pentru a rupe un echilibru fragil – dar adevărata putere este atunci când putem reface piesele din nou. Am învățat cât de important este să investim mai mult în stabilitatea pe termen lung”, a spus von der Leyen, descriind necesitatea ”geopoliticii intereselor reciproce”, mai ales în contextul crizei din Orientul Mijlociu sau din Libia. De altfel, șefa executivului european și-a intitulat Comisia sa europeană drept una ”geopolitică”.

În acest context, președintele Comisiei Europene recunoscut că dimensiunea de hard power este importantă, dar ea trebuie dublată de diplomație, soluționare a conflictului și dialog, ca metode de soft power.

De asemenea, șefa executivului european a mai arătat că Europa este primul continent care lansează un spațiu digital certificat și sigur unde cercetătorii își pot stoca datele – Europe Open Science Cloud.

”Suntem primii din lume în acest sens”, a spus ea, precizând că Uniunea Europeană va contura astfel importanța protejării datelor cu caracter personal.

De asemenea, a cerut celorlalți actori globali să dezvolte un cadru pentru inteligență artificial, similar cu cel dezvoltat de Uniunea Europeană cu Regulamentul General pentru Protecția Datelor (GDPR).

Ursula von der Leyen s-a adresat miercuri elitei politico-economice globale de la Davos, după ce marți a avut o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Luni, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consumatorii vor fi mai bine protejați. Noile norme europene, prin care Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor vor fi mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe și mijloace de cooperare, au intrat în vigoare

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin care Bruxelles-ul urmărește să îmbunătățească modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri, informează Executivul european printr-un comunicat.

”UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”, a precizat Vera Jourova, vicepreșdintele pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru Justiție a declarată că ”aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”

120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.

Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda ”clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online.

De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending