România are “maturitatea și expertiza” pentru a fi cu adevărat parte din procesul de decizie al Uniunii Europene într-un moment în care aceasta negociază viitorul buget multianual 2028-2034, a afirmat vineri președintele Nicușor Dan, atrăgând atenția cu privire la “disparitățile” care pot conduce la o creștere a decalajelor între statele membre și pot genera ” o frustrare și la tensiuni sociale care ne duc în zona de pericol de securitate”.
Șeful statului a făcut aceste precizări într-un discurs susținut în deschiderea evenimentului „High-Level Conference Cohesion2027+”, organizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care participă vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene, Raffaele Fitto și Roxana Mînzatu.
“Mult timp concetățenii noștri ne-au acuzat că suntem un fel de remorcă a Uniunii Europene, și eu cred că România are în momentul ăsta maturitatea și expertiza pentru a fi cu adevărat parte din procesul de decizie. Și o facem într-un moment foarte important în care decidem cumva strategia, direcția Uniunii Europene – deci a României – 2028-2034″, a spus președintele, în deschiderea intervenției sale.
El a subliniat că Uniunea Europeană se confruntă simultan cu două provocări majore.
“Sunt două cuvinte pe care o să le auzim mult timp de acum încolo — economie și securitate“, a explicat șeful statului, precizând că “economia pentru că competiția globală a devenit mult mai intensă, și securitate pentru că, de asemenea, am văzut că ordinea internațională bazată pe reguli este pusă în discuție”.
În privința economiei, președintele a pledat pentru consolidarea pieței unice ca soluție pentru reziliența și competitivitatea europeană.
“Cine este mic, este mai puțin competitiv decât cine este mare. Și, din cauza asta, Europa a suferit, economia europeană și deci noi toți am suferit foarte mult pentru că suntem încă fragmentați”, a spus el, adăugând că „este interesul nostru al tuturor ca piața unică să devine, să fie consolidată și, prin asta, economia Europei să fie mai competitivă, deci și a noastră”.
Nicușor Dan a tratat pe larg și tema inovării, evidențiind nevoia de echilibru între ambițiile europene și realitățile diferitelor state membre.
“Suferim la capitolul competitivitate și din cauză că nu suntem suficient de performanți la capitolul inovare”, a afirmat el. În același timp, a arătat că viitoarele programe europene trebuie calibrate cu atenție, pentru a nu perpetua decalajele: „Cadrul Financiar Multianual vorbește foarte mult de această zonă de cercetare, dezvoltare, inovare, doar că — și ăsta este mesajul meu — trebuie să avem grijă la disparități”.
Președintele a avertizat că “dacă competiția o să fie una care nu ține cont de contextul de dezvoltare al membrilor Uniunii Europene, o să avem o competiție care va fi câștigată de cei mai buni și o să vedem o creștere a decalajului între țările mai dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate”.
“Asta va duce, bineînțeles, la o frustrare și la tensiuni sociale care ne duc în zona de pericol de securitate”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a insistat că “în zona de cercetare, dezvoltare, inovare, trebuie să avem grijă la condițiile specifice pe care fiecare din țări le are, și obiectivul nostru este să facem ca economia din zona europeană să progreseze în fiecare din țările membre”.
Referindu-se la dimensiunea de securitate, Nicușor Dan a salutat atenția pe care instituțiile europene o acordă flancului estic, menționând explicit că “necesitatea este mai prezentă în Flancul Estic, și salut preocuparea Comisiei pentru Flancul Estic”.
În acest context strategic, președintele a reafirmat sprijinul României pentru extinderea Uniunii Europene în vecinătatea estică și în Balcanii de Vest.
Potrivit acestuia, “extinderea Uniunii Europene, și în Moldova, și în Ucraina, și în Balcanii de Vest, nu este un act de caritate, este o investiție în securitate, și România va susține acest lucru”.
Conferința la nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune: “Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, desfășurată la București, consolidează demersurile României pentru o viitoare Politică de Coeziune puternică, care să rămână principala politică de investiții structurale pe termen lung a UE, în sprijinul unei dezvoltări armonioase și eliminării decalajelor de dezvoltare, a transmis și Guvernul într-un comunicat.
Conferința are loc într-un moment definitoriu pentru Uniunea Europeană, în contextul discuțiilor politice privind cadrul financiar multianual post-2027.
