Connect with us

U.E.

Bulgarii doresc organizarea unui referendum privind aderarea la zona euro

Published

on

Peste 220 de mii de bulgari au semnat o petiție în favoarea organizării unui referendum pentru aderarea sau nu la zona euro, în contextul în care Bulgaria a depus cererea de aderarea la uniunea bancară, primul pas spre statutul de membru. Petiţia fost iniţiată de către partidul extraparlamentar Renaştere, un oponent al aderării la zona euro. Nici socialiştii bulgari nu sunt prea convinşi de renunţarea la leva, anunță Adevărul.ro.

După cum a anunţat preşedintele partidului, Kostadin Kostadinov, printre cei care au cerut organizarea referendumului se află şi 35 de mii de emigranţi din Uniunea Europeană, Canada şi Statele Unite ale Americii. În Bulgaria, organizarea unui referendum devine obligatorie la baza semnăturilor a peste 400 mii de alegători. Dacă numărul acestora este între 200 şi 400 de mii, decizia finală aparţine Parlamentului.

Kostadinov consideră că scopul neanunţat al guvernanţilor este ca, prin aderare la zona euro, să deblocheze rezerva Consiliului Monetar, în valoare de 44,5 miliarde leva, peste 23 miliarde de euro. Acum, aceşti bani garantează funcţionarea stabilă a Consiliului, care a fixat, din februarie 1997, cursul monedei naţionale – leva – din marcă germană, iar apoi din euro, care nu permite deficite bugetare şi tipărirea de bani fără acoperire. După intrarea în zona euro, Executivul va putea cheltui miliardele, aşa cum a cheltuit peste 1,5 miliarde euro, rezerva Casei Naţionale de Sănătate – a spus Kostadinov. Oponenţii zonei euro consideră că, la momentul aderării, leva va putea fi devalorizată de la actualul nivel, de 2, până la 3 leva pentru un euro.

Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ”Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Scrie publicaţia bulgară Standard.

”Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim“, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. ”Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.

Bulgaria a depus la 18 iulie cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, a anunțat ministrul de Finanțe, Vladislav Goranov.

Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, constituie primul pas spre statutul de membru. Țările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele Uniunii Europene puterea de a superviza băncile importante și aceea de a gestiona soluționarea băncilor care au probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puțin doi ani.

Ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi transmisă ”în câteva ore”.

Autoritățile de la Sofia și-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperare cu BCE, astfel încât în luna iulie 2019, perioadă în care România își va finaliza mandatul la președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, să poată să adere la uniunea bancară și apoi la zona euro.

Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calității activelor și teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-și da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea să se prelungescă pe o durată mai lungă de timp, în funcție de progresele pe care statul balcanic reușește să le atingă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

Published

on

© European Union 2020

Franţa va intra din nou într-un “lockdown” naţional începând de vineri pentru a limita răspândirea noului coronavirus, a anunţat miercuri preşedintele Emmanuel Macron într-un discurs către naţiune, relatează Reuters, dpa şi AFP.

“Am decis că trebuie să reintrăm începând de vineri în izolarea care a stopat virusul. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul naţional”, a declarat şeful statului într-o alocuţiune televizată, informează Agerpres, după ce Franţa a raportat marţi 523 noi decese de noul coronavirus într-o singură zi, cel mai ridicat bilanţ zilnic din aprilie.

Noile măsuri pe care le-a anunţat, şi care vor intra în vigoare de vineri, înseamnă că oamenii vor trebui să rămână în locuinţe cu excepţia achiziţionării de bunuri esenţiale, deplasărilor la medic sau orei zilnice de mişcare în aer liber. Oamenii vor avea nevoie de declaraţii pe proprie răspundere pentru a ieşi din locuinţe.

Noul “lockdown” va fi valabil cel puţin până la 1 decembrie. Macron a precizat însă că dacă în două săptămâni situaţia sanitară se va îmbunătăţi atunci guvernul va evalua posibilitatea de a redeschide anumite magazine considerate neesenţiale.

Oamenilor li se va permite în continuare să meargă la serviciu dacă angajatorul va considera că este imposibil să lucreze de acasă şi, o diferenţă faţă de precedenta izolare din martie, cele mai multe şcoli vor rămâne deschise.

Barurile, restaurantele şi magazinele neesenţiale vor fi închise în Franţa începând de vineri în cadrul noului “lockdown”, a precizat Macron.

“Virusul circulă cu o viteză pe care nici cele mai pesimiste estimări nu au anticipat-o. Ca toţi vecinii noştri, suntem depăşiţi de creşterea bruscă a răspândirii virusului”, a declarat Macron în discursul său.

“Suntem cu toţii în aceeaşi situaţie: depăşiţi de un al doilea val despre care ştim că va fi mai greu, mai letal decât primul”, a adăugat el.

Franţa riscă să înregistreze “cel puţin 400.000 de decese suplimentare” în următoarele câteva luni dacă nu se face nimic împotriva epidemiei de COVID-19, în ideea de a obţine o imunitate colectivă, a mai afirmat miercuri Emmanuel Macron.

“Niciodată Franţa nu va adopta această strategie” care ar însemna “trierea pacienţilor”, persoanele în vârstă fiind principalele victime ale pandemiei, a adăugat şeful statului în alocuţiunea sa televizată.

În ultimele 24 de ore, Franța a înregistrat peste 36.000 de noi cazuri de COVID-19, ajungând la 1.235.132 de cazuri în total și fiind cea mai afectată țară din UE.

Anterior, și cancelarul german Angela Merkel a convenit împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile.

Măsurile anunțate de Macron și Merkel intervin cu o zi înainte de o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

Published

on

© European Union, 2020

Cancelarul german Angela Merkel a convenit miercuri împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile, potrivit agenţiilor Reuters, DPA şi EFE.

Numărul noilor infectări s-a dublat într-o săptămână. Trebuie să acţionăm acum’‘, a spus şefa guvernului de la Berlin, potrivit Agerpres, avertizând că situaţia este ”foarte serioasă” şi că Germania se confruntă cu o transmitere comunitară a virusului, în cazul a trei sferturi dintre noile persoane infectate neputându-se descoperi de la cine a fost contractat virusul.

Sistemul nostru sanitar astăzi încă poate face faţă acestei provocări, dar în ritmul actual al infectărilor va ajunge la limitele capacităţilor sale în câteva săptămâni”, a mai atenţionat Merkel.

Noile restricţii, aplicabile din 2 noiembrie, prevăd de asemenea limitarea reuniunilor la maxim 10 persoane din două gospodării diferite.

Restaurantele, barurile, teatrele, cinematografele, sălile de fitness şi bazinele de înot vor fi închise, iar concertele anulate.

De asemenea, populaţia este îndemnată să evite călătoriile neesenţiale. Înnoptările în hoteluri vor fi permise doar pentru călătoriile în scop profesional necesare, călătoriile în scop turistic fiind interzise.

Obiectivul acestor măsuri severe – nu însă la fel de restrictive ca în primăvară, când au fost închise magazinele neesenţiale şi şcolile – este, potrivit lui Merkel, să limiteze cât mai mult efectele economice şi să permită menţinerea şcolilor şi grădiniţelor deschise.

Cancelarul a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

În ultimele 24 de ore, Germania a înregistrat 14.964 de noi cazuri de COVID-19 şi 85 de decese, menţinând în continuare rata infectărilor şi a deceselor sub cea a multora dintre ţările vecine.

Măsurile anunțate de Merkel intervin cu o zi înainte de o videoconferință a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, cu privire la îndemnul preşedintelui Comisiei Europene ca statele UE să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, că ţările membre iau astfel de măsuri în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi că niciuna nu aşteaptă “ceva de undeva”.

“Am constatat că doamna preşedinte (a Comisiei Europene – n.r.) ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăzneţe. Aceste măsuri îndrăzneţe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru în funcţie de evoluţia pandemiei. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva. Noi analizăm datele şi luăm măsurile care sunt propuse de experţii recunoscuţi în domeniu. Este însă adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri-deschideri de graniţe, facilitarea transportului de mărfuri, întrajutorarea între sistemele sanitare”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Președintele a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a lansat miercuri noi măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19, iar șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a facut apel la statele membre la “acțiuni curajoase” care vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență.

El a precizat că pentru a se găsi soluţiile cele mai eficiente şi în timp util, la ultimul Consiliu European s-a convenit ca între aceste şedinţe să aibă loc reuniuni informale în sistem videoconferinţă. De altfel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

“O astfel de întâlnire va avea loc chiar mâine seară şi înainte de acea videoconferinţă voi face o scurtă declaraţie ca să înţeleagă lumea de ce ne vedem între consilii în videoconferinţă. Deci, tocmai pentru a încerca să ne punem de acord în privinţa măsurilor pe care le ia fiecare stat membru”, a arătat Iohannis.

Există semnale, potrivit preşedintelui, că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor va exista un vaccin anti-COVID-19.

“Astăzi a declarat preşedintele Consiliului European că până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor vor fi disponibile până la patru feluri de vaccin. În aceeaşi zi, preşedintele Comisiei Europene a declarat că înainte de aprilie 2021 nu crede că va fi disponibil un vaccin în cantităţi relevante. Informaţiile încă nu sunt foarte certe, dar eu cred că putem să sperăm într-un vaccin în lunile următoare”, a spus Iohannis.

Livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, a declarat, miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a avertizat că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă” şi le-a cerut statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele. 

 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.8 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D12 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending