Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare au adoptat ieri Raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea Fondului Monetar European (FME), cu rolul de a proteja Uniunea Europeană (UE) de o eventuală criză economică și financiară.

Poziția cuprinde și amendamentul europarlamentarului Siegfried Mureșan (PNL, PPE) prin care cere ca la FME să poată participa și statele membre ale Uniunii Europene care încă nu fac parte din zona euro, dar și-au asumat aderarea la zona euro în tratatul de aderare, cum este cazul României, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Înființarea Fondului Monetar European a fost propusă inițial cu scopul de a proteja statele din zona euro de o eventuală nouă criză economică și financiară, cum a fost cazul celei din Grecia. Din momentul în care s-a pus în discuție acest fond am spus foarte clar că el trebuie să fie deschis și statelor UE care nu sunt membre ale zonei euro, dar și-au asumat aderarea la moneda unică, așa cum este cazul României. Astfel, prin adoptarea amendamentului meu, poziția oficială a Parlamentului European este ca România și celelalte țări care se află în aceeași situație să poată contribui la acest fond și să poată beneficia de acest fond alături de statele din zona euro”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, raportor al Grupului PPE pe raportul preliminar al Parlamentului European privind înființarea FME.

”Rolul FME este de a aproba împrumuturi de urgență, dar, în schimb, statele trebuie să adopte programe de reformă economică pentru a evita intrarea în criză și pentru a reveni la creșterea economică. Cu toate acestea, nici Uniunea Europeană, niciun alt instrument fiscal sau bugetar nu poate înlocui responsabilitatea pe care o au statelor membre la nivel național asupra disciplinei fiscal-bugetare”, a mai spus Mureșan.

Raportul preliminar adoptat ieri este poziția politică oficială a Parlamentului European (PE) privind înființarea FME. Raportul urmează a fi adoptat formal și în plenul PE. Ulterior, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene urmează să ajungă la un consens privind cadrul legal al FME, ținând cont și de poziția politică a PE. După ce Consiliul ajunge la un acord în unanimitate, Parlamentul European va trebui să adopte sau să respingă decizia Consiliului.

UE introduce norme noi care oferă întreprinderilor un mediu al platformelor online mai transparent, mai echitabil și mai previzibil, precum și un sistem eficient de solicitare de măsuri reparatorii. Reprezentanții permanenți ai statelor membre reuniți ieri în cadrul Coreperului au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 13 februarie cu privire la un proiect de regulament care abordează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul acestora, potrivit unui comunicat.

Platformele online reprezintă facilitatori esențiali ai comerțului digital. În prezent, pentru a se adresa clienților lor, peste un milion de întreprinderi din UE efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online și se estimează că aproximativ 60 % din consumul privat și 30 % din consumul public de bunuri și servicii legate de economia digitală în ansamblul ei se tranzacționează prin intermediari online.

,,Aceste noi norme vor crea previzibilitate, care este necesară pentru întreprinderile din UE dacă doresc să beneficieze pe deplin de economia platformelor. Acesta este un pas foarte important către finalizarea pieței unice digitale a UE. Transparența este esențială.”, a declarat  Niculae BĂDĂLĂU, ministrul român al economiei

În ciuda faptului că economia platformelor online le-ar putea facilita considerabil accesul eficient pe piețe (transfrontaliere), întreprinderile europene nu pot exploata pe deplin acest potențial din cauza existenței unor practici comerciale potențial dăunătoare și a lipsei unor mecanisme eficace în materie de măsuri reparatorii în Uniune. În același timp, furnizorii de servicii online se confruntă cu dificultăți legate de desfășurarea activității lor în cadrul pieței unice din cauza fragmentării care rezultă ca urmare a acestei situații.

În consecință, principalul obiectiv al regulamentului este de a institui un cadru juridic care să garanteze transparența termenelor și condițiilor pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum și posibilități efective de a recurge la măsuri reparatorii atunci când aceste termene și condiții nu sunt respectate de către platformele online.

Printre platformele online vizate de regulament se numără piețele online, magazinele de aplicații informatice online și/sau platformele sociale online, precum și motoarele de căutare online, indiferent de locul în care își au sediul, cu condiția să fie destinate utilizatorilor comerciali care sunt stabiliți în UE și să ofere bunuri sau servicii unor consumatori care sunt, de asemenea, situați pe teritoriul UE.

În ceea ce privește transparența, platformelor li se impune să utilizeze termene și condiții clare și ușor de înțeles pentru furnizarea serviciilor lor de intermediere online. Platformele ar trebui să furnizeze o justificare de fiecare dată când decid să restricționeze, să suspende sau să sisteze utilizarea serviciilor lor de către un utilizator comercial. În plus, platformele ar trebui să facă publici principalii parametri pe baza cărora sunt ierarhizați utilizatorii comerciali în rezultatele căutării, precum și orice tratament diferențiat pe care îl acordă bunurilor și/sau serviciilor pe care le oferă în mod direct sau prin intermediul unor întreprinderi subordonate. De asemenea, platformele ar trebui să comunice descrierea principalelor motive economice, comerciale sau juridice pentru care limitează capacitatea utilizatorilor comerciali de a oferi condiții diferite consumatorilor din afara platformei.

În ceea ce privește mecanismele în materie de măsuri reparatorii, regulamentul obligă toate platformele (cu excepția celor mai mici, astfel cum sunt definite în mod clar în regulament) să prevadă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor eficient și rapid și să prezinte anual un raport cu privire la eficacitatea acestuia. Platformelor li se solicită, de asemenea, să precizeze în termenele și condițiile lor doi sau mai mulți mediatori pentru cazurile în care sistemul intern de soluționare a reclamațiilor nu a putut rezolva un litigiu între utilizatorii lor comerciali. Regulamentul stabilește dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în justiție împotriva platformelor care nu respectă cerințele prevăzute în regulament. Nu în ultimul rând, regulamentul autorizează statele membre să stabilească sancțiuni, în conformitate cu sistemele lor naționale, în cazul în care au loc încălcări ale regulamentului. Comisia este invitată:

• să încurajeze platformele să înființeze organisme de mediatori specializați independenți,
• să elaboreze coduri de conduită și
• să evalueze cu regularitate funcționarea noilor norme.

Regulamentul se aplică la 12 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

În urma obișnuitei revizii juridico-lingvistice, textul convenit va fi transmis în scurt timp Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare formală.

Comitetul European al Regiunilor (CoR), Delegația Națională a României la CoR, și platforma CaleaEuropeană.ro au organizat, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, al Primăriei Municipiului Alba Iulia și al Centrului de Informare al Centrului Europe Direct Alba Iulia, și în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România, un dialog local ce vizează stimularea conceptului de implicare locală pentru viitorul Europei, construit sub forma unei platforme de dialog, între autorități și cetățeni ca beneficiari, cu privire la rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

Dialogul local, „Noile tehnologii și digitalizarea: oportunități smart city & connectivity”, a avut loc miercuri, 20 februarie, la Muzeul Principia din Alba Iulia și deschide drumul către Summit-ul European al Regiunilor și Orașelor, de la București. Evenimentul a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro și moderat de directorul publicației, jurnalistul Dan Cărbunaru.

a dialogul cu cetățenii de la Alba Iulia au luat parte viceprimarul Municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, primarul orașului Cugir și membru al Comitetul European al Regiunilor, Adrian Teban, Nicolaie Moldovan, City Manager al Municipiului Alba Iulia, Lia Dogaru, expert din cadrul Consiliului Județean Alba privind atragerea de fonduri europene,Valentin Voinica, manager al proiectului Alba Iulia Smart City.

Foto: Calea Europeana

Proiectul european trebuie apărat, proiectul european nu merge de la sine iar prin aceste dezbateri, pornind de la comunitățile locale, regiuni, putem să construim o Europă așa cum și-o dorește fiecare dintre noi, a spus primarul orașului Cugir, Adrian Teban, membru al Comitetului European al Regiunilor.

Foto: Calea Europeana

Dacă discutăm despre viitorul Europei, trebuie să vorbim despre viitorul comunităților locale, a semnalat Nicolaie Moldovan, City Manager al orașului Alba Iulia, în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

Foto: Calea Europeana

Ne străduim să profităm de oportunitățile pe care ni le oferă UE tuturor, prin accesare de fonduri, a precizat Lia Dogaru, expert din cadrul biroului de fonduri europene al Consiliului Județean Alba în cadrul dialogului local care a avut loc astăzi privind rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

Foto: Calea Europeana

Gabriel Pleșa, viceprimarul orașului Alba-Iulia, recunoaște în dezbatere organizată la Alba Iulia, că deși există suficienți bani europeni pentru proiecte, implementarea lor nu este ușoară, indiferent de munca depusă de autorițățile publice. Motivul, spune acesta, ar fi reprezentat de piedicile birocratice pe care le întâmpină.

Foto: Calea Europeana

Valentin Voinica, manager al proiectului Alba Iulia Smart City, a afirmat,  privind noile tehnologii și digitalizarea, că cele mai bune soluții inteligente testate în cadrul proiectului fac obiectul schimbului de bune practici cu alte orașe din România și din Uniunea Europeană. 

Foto: Calea Europeana

În timpul dezbaterii au fost prezenți primari din diferite comune și orașe care au împărtășit cu autoritățile din Alba Iulia proiectele de viitor la care lucrează pentru comunitatea lor, importanța fondurilor europene, dar au transmis sfaturi și mesaje de susținere tinerilor care au participat la dialogul din Alba Iulia.

Primarul Municipiul Sebeș, Dorin Nistor i-a încurajat pe tinerii să se implice în regiunea lor: Orașul Alba Iulia este o viziune pentru noi toți, pentru  că sunt multi tineri le rcomand sa fie foarte vocali.

Foto: Calea Europeana

Primarul comunei Sântimbru, Popa Ioan Iancu, îndemn pentru tineri: Să meargă la vot pentru că Uniunea Europeană este o bancă gratuită pentru România

Foto: Calea Europeana

Activitățile culturale, comunicarea digitală, transportul și condițiile din școli, principalele probleme ridicate de tineri la dezbaterea cu autoritățile locale din Alba Iulia.

Publicul a fost alcătuit din tinerii regiunii, tineri care și-a făcut vocea auzită și care au discutat într-un dialog organizat sub egida Comitetului European al regiunilor, cu autoritățile locale despre principalele probleme cu care se confruntă, unde au venit cu propuneri și au explicat ceea ce autoritățile ar putea schimba la nivel local pentru o mai bună comunicare cu cetățenii regiunii.

Foto: Calea Europeana

Foto: Calea Europeana

Foto: Calea Europeana

Foto: Calea Europeana

Foto: Calea Europeana

Dezbaterea face parte din serie de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europe – și are loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.