Peste 220 de mii de bulgari au semnat o petiție în favoarea organizării unui referendum pentru aderarea sau nu la zona euro, în contextul în care Bulgaria a depus cererea de aderarea la uniunea bancară, primul pas spre statutul de membru. Petiţia fost iniţiată de către partidul extraparlamentar Renaştere, un oponent al aderării la zona euro. Nici socialiştii bulgari nu sunt prea convinşi de renunţarea la leva, anunță Adevărul.ro.
După cum a anunţat preşedintele partidului, Kostadin Kostadinov, printre cei care au cerut organizarea referendumului se află şi 35 de mii de emigranţi din Uniunea Europeană, Canada şi Statele Unite ale Americii. În Bulgaria, organizarea unui referendum devine obligatorie la baza semnăturilor a peste 400 mii de alegători. Dacă numărul acestora este între 200 şi 400 de mii, decizia finală aparţine Parlamentului.
Kostadinov consideră că scopul neanunţat al guvernanţilor este ca, prin aderare la zona euro, să deblocheze rezerva Consiliului Monetar, în valoare de 44,5 miliarde leva, peste 23 miliarde de euro. Acum, aceşti bani garantează funcţionarea stabilă a Consiliului, care a fixat, din februarie 1997, cursul monedei naţionale – leva – din marcă germană, iar apoi din euro, care nu permite deficite bugetare şi tipărirea de bani fără acoperire. După intrarea în zona euro, Executivul va putea cheltui miliardele, aşa cum a cheltuit peste 1,5 miliarde euro, rezerva Casei Naţionale de Sănătate – a spus Kostadinov. Oponenţii zonei euro consideră că, la momentul aderării, leva va putea fi devalorizată de la actualul nivel, de 2, până la 3 leva pentru un euro.
Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ”Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Scrie publicaţia bulgară Standard.
”Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim“, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. ”Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.
Bulgaria a depus la 18 iulie cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, a anunțat ministrul de Finanțe, Vladislav Goranov.
Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, constituie primul pas spre statutul de membru. Țările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele Uniunii Europene puterea de a superviza băncile importante și aceea de a gestiona soluționarea băncilor care au probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puțin doi ani.
Ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi transmisă ”în câteva ore”.
Autoritățile de la Sofia și-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperare cu BCE, astfel încât în luna iulie 2019, perioadă în care România își va finaliza mandatul la președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, să poată să adere la uniunea bancară și apoi la zona euro.
Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calității activelor și teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-și da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea să se prelungescă pe o durată mai lungă de timp, în funcție de progresele pe care statul balcanic reușește să le atingă.