În condiţiile necesităţii identificării unui răspuns la noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, președinția olandeză a Consiliului UE a decis realizarea unor consultări privind explorarea posibilelor căi de urmat pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020.
România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeana.ro.
Acest eveniment s-a bazat pe identificarea unor prime de forme de abordare privind viitorul CFM și în conformitate obiectivele strategice pe termen lung ce ţin de dezvoltare economică, convergenţă şi coeziune la nivelul Uniunii Europene
Lucrările au fost deschise oficial de ministrul afacerilor externe din Olanda, Bert Koenders şi de vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabilă pentru buget şi resurse umane, Kristalina Georgieva, mai precizează sursa citată.
Conferinţa a fost structurată pe patru paneluri, care au abordat diferite aspecte legate de cadrul financiar şi au condus la un schimb deschis de idei. Oficialul român a fost invitat să participe la eveniment în calitate de moderator al secţiunii axate pe aspecte privind viitoare priorităţi şi flexibilitatea bugetului UE. Prezentările de la această secţiune au fost susţinute de Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, Alex Brenninkmeijer, membru al Curţii Europene de Conturi şi David Gauke, secretar financiar al Trezoreriei Marii Britanii.
În sesiunea de după-amiază au susţinut prezentări Kristalina Georgieva, vicepreşedintele Comisiei Europene, Jens Spahn, secretar de stat parlamentar al Ministerului Federal de Finanţe din Germania, Mario Monti, preşedintele Grupului de lucru la nivel înalt pentru resurse proprii, Jean Arthuis, preşedintele Comitetului pentru Buget al Parlamentului European, David Gauke, secretar financiar al Trezoreriei Marii Britanii, Alex Brenninkmeijer, membru al Curţii Europene de Conturi, Janusz Lewandowski, membru al Parlamentului European, fost comisar european pentru programare financiară și buget. Lucrările conferinţei au fost încheiate de Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez de finanţe.
Evenimentul s-a bucurat de o largă participare, găzduind aproximativ 150 de invitaţi – reprezentanţi ai Comisiei, Parlamentului European, demnitari şi înalţi funcţionari publici din statele membre, şi ai altor instituţii şi organizaţii europene, precum și formatori de opinie.
Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește cuantumurile anuale maxime („plafoane”) pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de politică („rubrici”) în cursul unei perioade de cel puțin 5 ani. Actualul CFM acoperă șapte ani, și anume perioada 2014-2020.
Potrivit instituțiilor UE, CFM în sine nu reprezintă bugetul UE pentru cei șapte ani. Acesta oferă un cadru pentru programarea financiară și disciplina bugetară, asigurând previzibilitatea cheltuielilor UE. CFM îi permite totodată Uniunii Europene să desfășoare politici comune de-a lungul unei perioade suficient de lungi pentru ca acestea să fie eficace. Prin definirea sumelor și a domeniilor în care UE ar trebui să investească în cursul celor șapte ani, CFM este atât o expresie a priorităților politice, cât și un instrument de planificare bugetară. Bugetul anual este adoptat în limitele acestui cadru și se situează, de obicei, sub plafoanele de cheltuieli prevăzute în CFM, păstrând o anumită marjă pentru a face față unor nevoi neprevăzute.
.
