Connect with us

EVENIMENTE

Campanie Anti-Sărăcie pentru alegerile europarlamentare

Published

on

Alege CAMPIONI pentru o Europă Socială: un apel la angajament

social-europe

Reţeaua Europeană Anti-Sărăcie (EAPN) lansează la nivelul Uniunii Europene campania “Alegeri pentru o Europă Socială”, înaintea alegerilor europene care vor avea loc între 22 – 25 mai, mobilizând sute de cetăţeni europeni, organizaţii naţionale şi locale şi cere candidaţilor la alegeri să se angajeze în lupta împotriva sărăciei, excluziunii şi inegalităţilor sociale iar alegătorilor le cere … Să voteze! Lansarea campaniei a coincis cu o scurtă prezentare pentru presă la care au fost prezenţi membri ai Parlamentului European, mass-media europeană şi din Belgia precum şi organizaţii ale societăţii civile. 

Această campanie la nivelul Uniunii Europene se construieşte în jurul unui manifest care cheamă candidaţii la alegerile euro-parlamentare să se dedice luptei pentru o Europă Socială, în care sărăcia, excluziunea şi inegalităţile sociale sunt eradicate. Avem nevoie să vedem un angajament real din partea candidaţilor astfel încât aceştia să poată răspunde în faţa celor care i-au ales, mulţi dintre alegători fiind chiar persoane care trăiesc în mod dramatic în sau la risc de sărăcie. Avem nevoie de un Parlament European care să fie de partea oamenilor şi care să le reprezinte în întregime interesele.”, afirmă Sérgio Aires, Preşedintele EAPN.

Din cauza opţiunilor economice şi politice despre care ştim că reprezintă răspunsuri greşite, ratele de sărăcie, excluziune şi inegalităţi sociale au atins cote fără precedent. Măsurile de austeritate au distrus bunăstarea şi au făcut ca populaţia să plătească pentru o criză pe care nu au creat-o ei. Există alte căi şi şi cu toţii cunoaştem acest lucru. În condiţiile în care societatea civilă este îndepărtată de la procesul decizional, înţelegem faptul că oamenii îşi pierd încrederea în instituţiile europene. Şi tocmai din acest motiv este cu atât mai important să alegem persoane care să producă schimbarea în situaţia în care UE eşuează în privinţa principiilor sale fundamentale privind democraţia, solidaritatea şi care garantează pacea şi bunăstarea”, a adăugat Sergio Aires, Preşedintele EAPN.

Contrar ţintei europene privind rata sărăciei aşa cum a fost stabilită prin Strategia Europa 2020 şi care prevede 20 milioane de persoane care să iasă din starea de sărăcie până în 2020, statisticile arată o creştere îngrijorătoare a ratelor sărăciei. Între 2010 şi 2011, numărul persoanelor aflate la risc de sărăcie sau de excluziune socială la nivelul UE a crescut până la 3,7 milioane (+0,7%), atingând cifra de 121,2 milioane de persoane în 2011 (24,3 % din întreaga populaţie). În 2012, 124,5 milioane de persoane (24,8 %) se aflau la risc de sărăcie sau de excluziune socială. Din anul 2010, în UE încă 6 millioane de persoane trăiesc în sau la risc de sărăcie.

Decalajul tot mai mare al inegalităţilor şi absenţa participării societăţii civile la procesul decizional ridică întrebări serioase în privinţa diferenţelor dintre cei care deţin puterea economică şi politică şi restul populaţiei. Oamenii nu sunt incapabili dar se simt fără nici un control sau putere. Ne aflăm într- un punct de cotitură unde democraţia şi pacea sunt serios ameninţate”, afirmă Barbara Helfferich, Director EAPN.

Alege Campioni pentru o Europă Socială este o campanie pan-europeană derulată de Reţeaua Europeană Anti-Sărăcie (EAPN) şi de către membrii acesteia (29 de rețele naţionale şi 18 organizaţii europene) reprezentând sute de organizaţii care lucrează direct cu mii de cetăţeni europeni, în special cu persoane aflate în situaţii de sărăcie, precum şi de alţi parteneri care susţin o Europă socială.

Principalele revendicări ale campaniei sunt:
√ Un Pact Social pentru o Europă Socială
√ O Strategie Eficace a UE adresată luptei împotriva sărăciei, excluziunii sociale, inegalităţilor şi discriminării
√ O democraţie consolidată şi participarea societăţii civile
√ O audiere anuală în Parlamentul European la care să participe persoane care experimentează situaţii de sărăcie

 

Fondată în 1990, the Reţeaua Europeană Anti-Sărăcie (EAPN) este cea mai mare reţea europeană care este constituită la rândul ei din reţele naţionale, regionale şi locale în cadrul căreia sunt implicate ONG-uri care luptă împotriva sărăciei precum şi grupuri locale şi organizaţii europene active în lupta anti-sărăcie şi excluziune socială.

În România, RENASIS (Reţeaua Naţională Antisărăcie – Incluziune Socială) este membră a Rețelei Europene Anti-Sărăcie (EAPN). Reţeaua Naţională Antisărăcie – Incluziune Socială (RENASIS) este formată din 13 membrii din întreaga ţară fiind înfiinţată în noiembrie 2007 şi are ca principale obiective să aducă problematica sărăciei şi a excluziunii sociale în atenţia publică, să susţină informarea şi conştientizarea cetăţenilor români asupra principiilor şi mijloacelor specifice de combatere a sărăciei, urmărind întărirea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale din Romania de a acţiona în acest sens.

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

„Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

Published

on

Marți, 19 martie, a avut loc conferința cu tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, din seria de dezbateri “Viitorul României”, lansată de Marea Lojă Națională din România.

Lectorii prezenți la eveniment au fost profesorul Vasile Pușcaș – fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase, Cristian Diaconescu – fost ministru Afaceri Externe, Răzvan Buzatu – expert în afaceri europene și globale și Dan Cărbunaru – director Calea Europeană, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și al relațiilor transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Fiecare speaker a evidențiat într-un mod obiectiv dar și subiectiv în același timp prioritățile președinției române la Consiliul Uniunii Europene, încercând să ofere o imagine cât mai creionată a întregului exercițiu pe care îl exercită România timp de 6 luni.


,,Această președinție este un drept și o obligație conform tratatului. Este pentru România ceva inedit, pentru că este pentru prima dată când intră în acest exercițiu. Constatăm ca în 2 luni de zile s-a reușit deja finaliarea a zeci de dosare. Acest lucru a fost posibil datoriă interesului crescut al  insituțiilor europene care doresc să finalizeze cât mai multe dosare, pentru că atunci când se termină mandatul, dosarul neîncheiat trebuie să pornească de la zero. Ineditul președinției este că se desfășoară într-un context cu totul deosebit, ne referim că UE în continuare se află într-o criză existențială și nu mă refer doar la Brexit. Brexit doar argumenteză această criză a Uniunii Europene.”

Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase



România dacă s-ar implica cu profesionalism în problema Brexit, ar câștiga un beneficiu de imagine, poate și mai mult pentru următorii 10-15 ani. Precizez că, pentru relația bilaterală, Marea Britanie este cât se poate de utilă și necesară. Marea Britanie a fost foarte aproape de România în procesul de preaderare la NATO. Marea Britanie împărtășește aproape 90% din preocupările României în ceea ce privește riscurile și amenințările de la Est. O prioritate foarte importantă a președinției române, pe care din păcate cred că o va prelua viitoare președinție a Consiliului Uniunii Europene, este migrația. Temă aproape fundamentală în ceea ce privește alegerile europarlamentare. Beneficiul de imagine al președinției române, în sens substanțial, este o uriașă oportunitate pentru România și m-aș bucura să fie folosită.”

Cristian Diaconescu, fost ministru Afaceri Externe



,,Trio-urile președințiilor la Consiliul UE au fost realizate începând cu 2014, cu scopul de a exista o continuitate, având în vedere că UE își construiește strategia pe 10 ani. În perioada 2007-2013, pe site-ul Comisiei Europene la direcția generală pentru politică regională erau o serie de hărți, care erau fragmentate, fără frontiere și nu din motive politice, pur și simplu din punct de vedere administrativ, acestea au fost gândite ca pe măsură ce Europa va fi mai fragmentată, ea va fi din ce în ce mai integrată, iar această fragmentare ducea la construcția acelui element pe care l-am menționat la început, respectiv Statele Unite ale Europei. Numai că a fost un vis, acest vis s-a destrămat la un moment dat și încercăm în momentul de față să îl reluăm la Sibiu, chiar de ziua Europei cu minți luminite. Avem scânteia de geniu în noi, avem elemente care ne pot pune în puncte esențiale de dezvoltare ca popor.”

Răzvan Buzatu, expert în afaceri europene și globale



Nu este mai potrivit să vorbim despre minciună în legătură cu temele europene, decât în această perioadă în care România aflată pentru prima dată la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat inclusiv combaterea Fake News-ului, combaterea propagandei și combaterea unor forme de răzvboi hibrid, care iau la țintă statele civilizate și europene mai ales atunci când există o miză reală, adică alegerile europarlamentare. România gestionează un dosar important, dar din păcate nu va putea să il finalizeze la timp, vorbim despre Cadrul Financiar Multianual, care prezintă un buget de 1000 de miliarde de euro. Apartenența noastră la Uniunea Europeană este un tren în care ne-am urcat în ultimul vagon. Pentru cei care se vor grăbi să spună că Uniunea Europeană nu ne oferă bani, este bine să îi întrebe pe cei care au gestionat banii europeni în ultima perioadă în România, să vadă cum reușim să fim aprope de media europeană, dar să avem restanțe în domenii mari, precum infrastructură. În negocierile care vor urma, România se pare că va primi mai mulți bani europeni, pe care nu reușește să îi cheltuiască. Este un paradox pozitiv, în sensul că este o nouă șansă pe care o mai avem. Poiectul de comunicare antioccidental și antieuropean în România este o cutie a pandorei, pe care, o dată deschisă, nu știu cine ar mai putea să o închidă cu forțe interne.”

Dan Cărbunaru, director Calea Europeană


Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferințe si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Conferințe anterioare:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

FOTO: Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România

VIDEO ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

 

Continue Reading

EVENIMENTE

Institutul Aspen România și GMF organizează, la București, o nouă ediție Atlantic – Black Sea Security Forum, eveniment dedicat revenirii la competiția între marile puteri globale

Published

on

© Aspen Institute Romania

Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din București al German Marshall Fund al Statelor Unite, organizează Atlantic-Black Sea Security Forum – The New Great Game? Return of Power Politics, un eveniment internațional la nivel înalt, care va avea loc pe 21 martie, începând cu ora 9:00, la Palatul Cercul Militar Național, Sala de Marmură, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul se bucură de sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al NATO, în calitate de parteneri instituționali.

Atlantic – Black Sea Security Forum se adresează și servește decidenților, experților și publicului general, oferind o platformă regională pentru gândirea în perspectivă a politicilor economice și de securitate.

Printre speakerii confirmați se regăsesc: Gabriel Leș, Ministrul Apărării Naționale; Teodor Meleșcanu, Ministrul Afacerilor Externe; Bekim Maksuti, Ministrul Adjunct al Apărării, Republica Macedonia de Nord; Colonel Scott A. Weston, Atașat Militar al Statelor Unite ale Americii în România; Comandor Neville McNally, Atașat Militar al Marii Britanii în România; Viceamiral Dr.Alexandru Mîrșu, Șeful Statului Major al Forțelor Navale; Stephen Flanagan, Senior Political Scientist, RAND Corporation;Constantin Ionescu, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale și Directorul Oficiului Informaţii Integrate, Administrația Prezidențială; Bogdan Belciu, Partener Pwc România; Thierry de Boisvilliers, Director Departament Marketing, Divizia de Elicoptere de Luptă – Airbus; Alina Bârgăoanu, Expert în cadrul grupului de lucru european pentru elaborarea strategiei de combatere a fenomenului știrilor false; General Patrick Destremau, Director al Institutului de Înalte Studii de Apărare Naționale și Învătământ Militar Superior, Franța; Levan Dolidze, Fondator și Director, Centrul Georgian pentru Securitate și Dezvoltare.

Evenimentul reflectă atât deteriorarea mediului general de securitate, cât și creșterea relevanței zonei extinse a Mării Negre. Provocările la adresa securității europene și transatlantice au crescut recent numai din cauza actorilor externi agresivi, a evoluțiilor complicate din interiorul  UE și a unei relații complicate între Europa și Statele Unite. Brexit-ul, agresivitatea rusă  din Marea Neagră și Marea Azov și războiul său hibrid care evoluează, evoluții neașteptate în cadrul administrației SUA, evoluțiile politice din cadrul UE contribuie la un peisaj de securitate precar și solicită răspunsuri mai ferme și mai concertate.

În plus, conceptul de Politică de Securitate și Apărare Comună a intrat în vocabularul european, dar  cuvintele sunt susținute de prea puțină acțiune și strategie, în ciuda unei nevoi crescute de viziune și eforturi susținute în această direcție. În acest context, aniversarea a 70 de ani de la fondarea NATO din acest an creează o oportunitate ideală pentru o nouă perspectivă de securitate.

Continue Reading

EVENIMENTE

Reprezentanța Comisiei Europene prezintă recomandările UE privind prioritățile de investiții ale României în perioada 2021-2027 (LIVE, 22 martie, ora 14:00)

Published

on

© Comisia Europeană

Reprezentanța Comisiei Europene organizează vineri, 22 martie, un eveniment dedicat priorităților de investiții ale României în perioada 2021-2027, dezbaterea având loc în condițiile în care Comisia Europeană a publicat, în premieră, în Raportul de țară privind România și un ghid în care prezintă și analizează idei pentru a facilita prioritățile de investiții, inclusiv la nivelul politicii de coeziune pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro vineri, 22 martie, începând cu ora 14:00.

Evenimentul va consta într-un prim schimb de opinii între Comisia Europeană și autoritățile române privind  prioritățile de investiții aferente politicii de coeziune în perioada de programare 2021-2027, pornind de la analiza menționată.

În ce privește România, ghidul publicat de executivul european capătă o valoare aparte în condițiile în care țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro) în cadrul unei politici de coeziune modernizată, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Noua componentă inclusă de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European – ciclul anual de coordonare a politicilor economice la nivelul UE – a fost salutată și de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, care a transmis că ”acest lucru ne va ajuta să relansăm discuțiile privind prioritățile statelor membre în materie de investiții pentru următorul deceniu și privind modul în care fondurile politicii de coeziune își pot aduce contribuția”.

Documentul, regăsit la Anexa D în cadrul recomandărilor de țară pentru România, are ca bază de pornire propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual prin care alocările politicii de coeziune pentru România vor atinge un nivel record. 

Între altele, Comisia Europeană transmite României că printre nevoile majore de investiții se află cele privind ”consolidarea capacităților și competențelor în materie de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate, în toate regiunile României, inclusiv în regiunea capitalei”.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending