Liderii din Franța, Germania și Regatul Unit au reacționat sâmbătă la capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite, cerând o tranziție politică pașnică și democratică în Venezuela și subliniind necesitatea respectării dreptului internațional.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Maduro „și-a dus țara la ruină” și a avut „un rol problematic în regiune”, în special prin „implicarea Venezuelei în traficul de droguri”, potrivit EFE și AFP, preluat de Agerpres. El a reiterat că Germania nu recunoaște ultimele alegeri venezuelene, pe care le consideră „falsificate”, și a subliniat că Venezuela are nevoie de un guvern legitimat prin vot.

„Acum nu este momentul să permitem instabilitatea politică în Venezuela. Este necesar să se garanteze o tranziție ordonată către un guvern legitimat la urne”, a afirmat Merz într-un comunicat, adăugând că Berlinul are nevoie de timp pentru a analiza detenția liderului venezuelean. Cancelarul german a calificat justificarea operațiunii americane drept „complexă” și a făcut apel la respectarea dreptului internațional.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la o „tranziție pașnică” și „democratică” în Venezuela, afirmând că poporul venezuelean „nu poate decât să se bucure că a scăpat” de „dictatura lui Maduro” după atacul american care a dus la capturarea acestuia.

„Prin preluarea puterii și călcarea în picioare a libertăților fundamentale, Nicolas Maduro a subminat grav demnitatea propriului popor”, a scris Emmanuel Macron într-un mesaj publicat pe platforma X.

The Venezuelan people are today rid of Nicolás Maduro’s dictatorship and can only rejoice.

By seizing power and trampling on fundamental freedoms, Nicolás Maduro gravely undermined the dignity of his own people.

The upcoming transition…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) January 3, 2026

Șeful statului francez a pledat pentru o tranziție „care să respecte voința poporului venezuelean” și care să fie asigurată „cât mai curând posibil” de Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din 2024.

Poziția Franței a fost nuanțată anterior de ministrul de externe Jean-Noel Barrot, care a condamnat capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele americane, apreciind că operațiunea a încălcat dreptul internațional și avertizând că „nicio soluție politică durabilă” în Venezuela „nu poate fi impusă din exterior”.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, la rândul său, că Marea Britanie „a susținut de mult timp o tranziție a puterii în Venezuela”.

„L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu ne pare rău pentru sfârșitul regimului său. Am reiterat sprijinul meu pentru dreptul internațional în această dimineață”, a afirmat Starmer într-o postare pe X.

The UK has long supported a transition of power in Venezuela. We regarded Maduro as an illegitimate President and we shed no tears about the end of his regime.

I reiterated my support for international law this morning. The UK government will discuss the evolving situation with…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) January 3, 2026

Premierul britanic a adăugat că guvernul de la Londra va discuta „situația în evoluție cu omologii americani” în zilele următoare și „va urmări o tranziție sigură și pașnică către un guvern legitim care să reflecte voința poporului venezuelean”.

Totodată, Starmer a precizat că ambasada Regatului Unit din Caracas „depune eforturi pentru a se asigura că toți cetățenii britanici din Venezuela beneficiază de sprijin”.

Întrebat anterior dacă va condamna operațiunea militară a SUA în Venezuela, așa cum au făcut mai mulți parlamentari britanici, premierul a răspuns: „Vreau să clarific mai întâi lucrurile. Vreau să vorbesc cu președintele Trump. Vreau să vorbesc cu aliații. Așa cum am spus, pot afirma cu certitudine că nu am fost implicați în asta”.

În acest context, președintele american Donald Trump a declarat anterior că Statele Unite vor „conduce” Venezuela până la realizarea unei tranziții politice „sigure”, fără a-l menționa pe Gonzalez Urrutia. În schimb, lidera opoziției venezuelene și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, a afirmat că acesta ar trebui să preia președinția „imediat”.

Liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat duminică la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani. Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu Coaliția de Voință urmând să se reunească în luna ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.

După convorbire, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că au fost înregistrate progrese importante, subliniind că Ucraina trebuie să beneficieze de garanții de securitate solide încă de la debutul procesului.

„Europa este pregătită să continue să colaboreze cu Ucraina și cu partenerii noștri americani pentru a consolida aceste progrese. Esențial pentru acest efort este să existe garanții de securitate de nezdruncinat încă din prima zi”, a scris ea pe platforma de socializare X.

von der Leyen a precizat că discuția telefonică a durat o oră.

We had a good, one-hour-long call with @POTUS, President @ZelenskyyUa and several European leaders to discuss their meeting today on peace negotiations.

There was good progress, which we welcomed.

Europe is ready to keep working with Ukraine and our US partners to consolidate…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 28, 2025

La rândul său, președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat că liderii au discutat despre pașii concreți pentru a pune capăt acestui război.

Had a good call with @POTUS @ZelenskyyUa @EmmanuelMacron @Keir_Starmer @_FriedrichMerz @GiorgiaMeloni @NawrockiKn @jonasgahrstore @SecGenNATO @vonderleyen. The call lasted over an hour.

We discussed concrete steps how to end the war.

We are all working towards a just and…

— Alexander Stubb (@alexstubb) December 28, 2025

În ce-l privește, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că a avut o discuție telefonică separată și cu Zelenski.

Macron a arătat că statele europene fac progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate care vor fi esențiale pentru construirea unei păci juste și durabile. “La începutul lunii ianuarie, vom reuni la Paris țările din Coaliția celor dispuși să acționeze pentru a finaliza contribuțiile concrete ale fiecărei țări“, a anunțat el.

Along with several other European leaders, I took part this evening in an exchange with Presidents @ZelenskyyUa and @realDonaldTrump. I then spoke with President Zelensky.

We are making progress on the security guarantees that will be central to building a just and lasting…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 29, 2025

O reacție a venit și din partea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, un apropiat al lui Donald Trump care de această dată a reprezentat Varșovia la discuții, în detrimentul premierului Donald Tusk.

Potrivit unui comunicat al președinției poloneze, Nawrocki a menționat că, de la începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, aeroportul Rzeszów-Jasionka a servit ca centru pentru peste 90% din ajutorul acordat Ucrainei.

“Prin urmare, poziția Poloniei la momentul semnării acordului de pace va fi crucială”, a transmis sursa citată.

Prezydent RP Karol Nawrocki uczestniczył w telekonferencji przywódców europejskich z Prezydentem Stanów Zjednoczonych Donaldem Trumpem oraz Prezydentem Ukrainy Wołodymyrem Zełenskim.

Omówiono stan rozmów pokojowych, których celem jest doprowadzenie do zakończenia wywołanej… pic.twitter.com/DCKzwcMtgJ

— Kancelaria Prezydenta RP (@prezydentpl) December 28, 2025

Președintele american Donald Trump a insistat duminică asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%, în timp ce l-a găzduit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa de la Mar-a-Lago în Florida, dar a recunoscut că negocierile sunt complexe și s-ar putea totuși destrăma, ceea ce ar lăsa războiul să se prelungească ani de zile.

Într-o conferință de presă comună cu Zelenski, Trump a recunoscut că „chestiuni spinoase” legate de viitorul regiunii estice Donbas rămân încă nerezolvate, dar a apreciat că un proiect de acord pentru încetarea războiului este aproape „95% finalizat”. 

Declarațiile președintelui au venit după ce liderii s-au întâlnit pentru discuții, în urma a ceea ce Trump a spus că a fost o convorbire telefonică „excelentă” cu președintele rus Vladimir Putin, a cărui invazie a Ucrainei a declanșat războiul în urmă cu aproape patru ani. Trump a insistat că el crede că Putin își dorește în continuare pacea, chiar dacă Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra Ucrainei în timp ce Zelenski zbura spre Statele Unite pentru cea mai recentă rundă de negocieri.

Regatul Unit a anunțat semnarea unui contract comun de achiziții publice cu Germania  în valoare de 52 de milioane de lire sterline (70 de milioane de dolari) „pentru achiziționarea de artilerie avansată montată pe vehicule blindate”, care pot trage în timp ce se află în mișcare și lovi ținte aflate la o distanță mai mare de 70 km, informează Reuters, citat de Agerpres.

Acordul prevede că Marea Britanie va primi o platformă demonstrativă de ultimă generație (ECD) a modulului RCH 155, iar alte două vor fi trimise în Germania pentru testare comună.

„Această achiziție comună demonstrează aprofundarea cooperării în domeniul apărării între Marea Britanie și Germania în cadrul acordului Trinity House semnat în octombrie 2024 – un acord de apărare istoric care a angajat ambele națiuni în colaborarea militară”, subliniază Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat.

RCH 155 este o soluție pe termen lung pentru cerințele Armatei Britanice în materie de platforme de artilerie mobile. Soldații operează în prezent 14 sisteme de artilerie Archer, care sunt înlocuitorul pe termen scurt pentru tunurile AS90 donate Ucrainei.

RCH 155 este montat pe un vehicul blindat BOXER și poate:

• Trage 8 focuri pe minut în timp ce se deplasează cu viteze de până la 100 km/h.
• Lovi ținte în orice direcție fără a fi nevoie de repoziționare.
• Parcurge 700 km fără realimentare – distanță similară cu cea dintre Cornwall și Newcastle.
• Funcționează cu doar 2 membri ai echipajului, datorită automatizării de ultimă generație.

Spre deosebire de artileria tradițională, care trebuie oprită și instalată înainte de a trage, acest sistem trage în mișcare, fiind mai rapid și mai greu de țintit de către adversari.

„Armata britanică va dispune în curând de artilerie nouă, capabilă să tragă în mișcare. Aceasta se bazează pe lecțiile învățate din Ucraina, permițând armatei noastre să lovească ținte aflate la 70 km distanță și să se îndepărteze rapid de focul inamic, astfel încât să poată trage din nou. Războiul din Ucraina a demonstrat importanța capacității de foc rapid și de deplasare, iar aceste lecții stau la baza deciziilor noastre de achiziții și ne ajută să punem în aplicare Revizuirea strategică a apărării”, a declarat ministrul pentru pregătire în materie de apărare și pentru industrie, Luke Pollard, membru al Parlamentului.

Ca parte a contractului, Marea Britanie și Germania vor partaja datele și facilitățile de testare, asigurându-se că ambele națiuni beneficiază de echipamente de clasă mondială. Acest lucru înseamnă că ambele națiuni accelerează termenele de achiziție, reducând în același timp costurile, oferind o valoare mai bună contribuabililor și o capacitate îmbunătățită pentru ambele forțe armate.

Acordul consolidează legăturile militare dintre Marea Britanie și Germania – vitale pentru apărarea colectivă a NATO, pe măsură ce amenințările globale pe scena mondială evoluează.