Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat vineri la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai la Biroul Electoral Central.

Donald Tusk a scris pe Facebook că România este un partener “cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki susține un candidat pro-rus și anti-european. „Nici măcar nu se mai prefac”, a scris premierul Poloniei.

“Morawiecki la București l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România. El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a precizat Donald Tusk.

Mateusz Morawieck a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. Membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el a fost înlocuit în funcția de premier de Donald Tusk, liderul opoziției pro-europene. În februarie 2025, Mateusz Morawiecki a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2020.

În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.

Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat, sâmbătă, după reuniunea prin videoconferință convocată de prim-ministrul britanic Keir Starmer, în urma discuţiilor dintre Ucraina şi SUA de la Jeddah, că a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi corecte.

”Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esenţială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile şi juste”, a transmis Ilie Bolojan, într-un mesaj pe X, mulțumindu-i lui Starmer ”pentru organizarea unei reuniuni foarte bune astăzi”.

Preşedintele interimar apreciază că ”o încetare necondiţionată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”.

Thank you, PM @Keir_Starmer, for organizing a very good meeting today. Our close coordination in this process remains essential. I stressed Romania’s commitment to continuing support for UA & for the efforts to ensure a lasting and just peace. An unconditional ceasefire is a…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 15, 2025

Premierul britanic Keir Starmer a declarat, sâmbătă, la reuniunea virtuală a aproximativ 25 de lideri mondiali, între care şi preşedintele interimar Ilie Bolojan, că aceştia trebuie să fie pregătiţi să apere ei înşişi orice acord de pace în Ucraina, îndemnându-i să menţină presiunea asupra Rusiei.

Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.

Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi pe care emisarul american Steve Witkoff le-a avut la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin.

Reuniunea prin videoconferință convocată de Starmer vine și după ce presa a relatat că prim-ministrul britanic și consilierul său principal pe probleme de securitate au lucrat intens pentru a salva relația afectată dintre Kiev și Washington, elaborând un plan de armistițiu care ar putea într-o zi să deschidă calea către pace. De altfel, șeful guvernului britanic l-a vizitat pe Trump la Casa Albă cu o zi înainte de confruntarea verbală aprinsă din Biroul Oval dintre președintele american și cel ucrainean.

Ulterior, la două zile distanță de la acel moment negativ, premierul britanic i-a găzduit pe aliații europeni și pe președintele Volodimir Zelenski la un summit la Londra.

Summitul de la Londra al aliaților Ucrainei s-a încheiat cu liderii europeni vorbind “pe aceeași voce” într-un “moment de răscruce al istoriei” și cu premierul britanic Keir Starmer, gazda reuniunii, confirmând planurile de a asambla “o coaliție de voință” pentru a pune în aplicare un acord de pace între Rusia și Ucraina și a o garanta, cu sprijinul Statelor Unite. Premierul Keir Starmer a anunțat atunci că liderii prezenți au fost de acord să mențină fluxul de ajutor militar și să crească presiunea economică asupra Rusiei și că vor insista asupra faptului că Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a precizat că Parisul și Londra propun un armistițiu ruso-ucrainean de o lună “în aer, pe mare și infrastructură energetică”.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională Cristian Diaconescu a dat asigurări, vineri seara, că România este în contact cu administrația președintelui american Donald Trump și că nu există semnale că Statele Unite ar lua în calcul retragerea trupelor americane din țara noastră. Dimpotrivă, conform șefului Cancelariei prezidențiale, România va juca un rol pivotal în planul ce se va stabili privind Ucraina și astfel interesele aliaților noștri în țara noastra sunt pe termen lung.  

Cristian Diaconescu a spus că poate afirma că nu există „niciun fel de semnale” privind retragerea trupelor americane din România. 

“Sunt într-adevăr discuții pe diverse variante de reconfigurare strategică. În acest moment pot să vă spun cât se poate de clar și direct: nu există niciun fel de semnale în ceea ce privește o astfel de decizie pe care Washington-ul ar lua-o, dimpotrivă aspectele privind desfășurarea prin rotație sau o prezență permanentă sunt în discuție. Se află această temă în dialog cu partenerii noștri de la Washington și disponibilitatea este cât se poate de clară, deci în legătură cu un astfel de redeployment de care se discută în presa internațională nu avem niciun fel de astfel de semnale”, a spus consilierul prezidențial la Antena 3 CNN.

Precizările lui Diaconescu vin după ce o publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, a solicitat, într-un editorial semnat de un analist pe nume Anthony J. Constantini, retragerea trupelor americane de la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu.

“Este timpul să renunțăm la România” (“It’s Time to Cut Romania Off“) titrează publicația, subliniind că “renunțarea la o bază aeriană periferică costisitoare se potrivește perfect cu câteva dintre prioritățile administrației Trump”.

Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu, de pe coasta Mării Negre, se află într-un amplu proces de modernizare demarat printr-o hotărâre de guvern adoptată în anul 2019, cu o durată etapizată a lucrărilor de 20 de ani. La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

Baza de la Mihail Kogălniceanu este una dintre bazele în care România găzduiește contingente importante de militari americani, alături de Baza Aeriană de la Câmpia Turzii și de Baza de la Deveselu unde este amplasat scutul antirachetă.

În documentele strategice ale NATO, respectiv declarațiile summit-urilor aliate și Conceptul Strategic adoptat la Madrid în anul 2022, regiunea Mării Negre este considerată de importanță strategică. De asemenea, Congresul american a adoptat în 2023 proiectul de lege privind strategia de securitate la Marea Neagră ca parte a legii bugetului apărării, solicitându-se elaborarea unei astfel de strategii la nivelul administrației de la Casa Albă.