Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Ce au declarat europarlamentarii români în dezbaterea de la Bruxelles privind situația din România

Published

on

În dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European privind starea democrației și a statului de drept în România s-a făcut un apel la guvernul de la București să își reevalueze poziția și să renunțe la modificările aduse prin ordonanță de urgență Codurilor penale, prin vocea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Oficialul european a deschis dezbaterea în care a enunțat inclusiv posibilitatea ca fondurile europene alocate României să fie afectate de aceste ordonanțe guvernamentale, fiind urmat de eurodeputații români care s-au poziționat în tabere diferite.

Primul europarlamentar român care a intervenit, Monica Macovei, a spus că ”aseară au fost, pe stradă în București, circa 200.000 de oameni și alți 200.000 de oameni au fost în restul țării. Aproape jumătate de milion de oameni au ieșit în stradă. Comisia Europeană trebuie să ceară acestui Guvern să abroge ordonanța de urgență până pe 9 februarie”.

”Dacă vreți să mergeți în misiune, mergeți mâine, și stați alături de popor, nu alături de hoți”, a spus Macovei, europarlamentar ECR, făcând referire la propunerea comună a europarlamentarilor socialiști și liberali de a trimite o misiune de anchetă în România.

Aceasta a fost urmată de Norica Nicolai, din partea ALDE, care a indicat că nimeni nu poate pune în discuție vocația europeană a poporului român.

Însă, ”asistăm la o încercare de răsturnare a unui guvern legitim. Statul român este hotărât să lupte împotriva corupției, dar anticorupție nu înseamnă o justiție abuzivă. Inclusiv DNA a fost înființată prin ordonanță de urgență”, a spus Nicolai.

De la ALDE a vorbit și eurodeputatul Mircea Diaconu, care a prezentat cazul său când a fost anchetat de justiția română.

”Ca discuția să fie completă trebuie să aveți un infractor. Acela sunt eu. Am fost anchetat când eram senator și ministru al Culturii. După doi ani de zile, procurorul mi-a spus că nu a găsit niciun prejudiciu, dar vă trimit în judecată, cerând închisoare cu executare. Am fost achitat, dar nu asta e problema. Votul popular este modificat, furat, aruncat la coș prin alte metode decât cele democratice. Lăsați România să își găsească singură calea”, a spus Diaconu.

Eurodeputatul PNL/ PPE, Cristian Bușoi a remarcat faptul că „300.000 de români au ieșit în stradă în România și Europa împotriva unor măsuri care oferă protecție unor politicieni. Sutele de români care protestează împotriva acestor politici penale, arată că cetățenii României au luat-o înaintea politicienilor. Legea nu trebuie modificată după bunul plac al unor politicieni”.

Din partea grupului social-democraților, au luat cuvântul Maria Grapini, Victor Boștinaru, Viorica Dăncilă, Claudia Țapardel, Doru Frunzulică în vreme ce Ioan-Mircea Pașcu și Andi Cristea au adresat întrebări colegilor.

Europarlamentarul Maria Grapini l-a acuzat pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans că este neinformat.

„În primul rând, domnule comisar Timmermans, discuția de astăzi se desfășoară fără ca euroaleșii să fie informați cu adevărat asupra conținutului actelor normative discutate! Știți că vă apreciez mult, dar, de data aceasta, m-ați dezamăgit. Ceea ce se întâmplă în România se referă la altceva. Vă rog să nu mai corelați subiectul acordării fondurilor europene cu criza politică existentă! MCV a fost, timp de zece ani, un mecanism de discriminare a românilor! Acum, ce faceți? Impuneți, sau lăsați Guvernul să-și facă treaba?”, a declarat Maria Grapini.

Ulterior, Victor Boștinaru a transmis că ”este clar că strada în România încearcă să anuleze alegerile din 11 decembrie. Comisia a tăcut la greva magistraților, deși avea informații. A tăcut când a aflat de acorduri secrete între SRI și DNA.

”România trebuie să se întoarcă la democrație și la separarea puterilor în stat. Națiunea mea nu ar accepta ca un grup de stradă să răstoarne regimul politic În 2012, complicitatea Comisiei a adus la anularea referendumului”, a mai spus Boștinaru.

”Curtea Constituțională a constatat că unele prevederi ale Codului Penal nu erau constituționale. Drept urmare, guvernul PSD-ALDE a dat ordonanță de urgență pentru a reglementa acest lucru. Același lucru a fost folosit anterior de guvernul Cioloș și de guvernul Boc. O serie de modificări operate de guvernul Cioloș au încălcat fundamental drepturile omului. Acum este o acțiune mascată de a dărâma guvernul legitim al României și de a nu ține cont de votul românilor din 11 decembrie”, a spus și Viorica Dăncilă, liderul delegației PSD în Parlamentul European.

”Românii prin cultura, istorie și tradiții sunt un popor european. Vreau să îmi întreb colegii populari, de ce nu ne apropiem spre cooperare și dialog și ne adresăm de fiecare dată organismelor internaționale, așa numitei Înalte Porți?”, a spus Doru Frunzulică.

”Ce se întâmplă în această plenară este o dezinformare. Domnule comisar, sunteți dezinformat”, a declarat și Claudia Țapardel, care a invitat oficialii europeni în România.

”În România, strada nu cere schimbarea guvernului, ci retragerea ordonanțelor. E nevoie de acest lucru, în caz contrar fondurile europene vor fi pierdute. Comisarul Timmermans a spus acest lucru foarte clar. Dar nu doar banii sunt în joc, ci și onoarea țării”, a declarat și Cristian Preda, din partea PPE.

Din partea delegației române din PPE au mai luat cuvânt, Daniel Buda și Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European.

”Oamenii au nevoie de un răspuns, iar acesta este abrogarea ordonanței de urgență. În caz contrar se va pune în pericol parcursul european al României”, a spus Daniel Buda.

”Această ordonanță va duce la eliberarea mai multor politicieni acuzați. Este cea mai mare lovitură dată justiției din România din ultimii 27 de ani. Solicit tuturor partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Guvernului României pentru ca aceste modificări să nu intre în vigoare”, a declarat și Siegfried Mureșan.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending