ROMÂNIA
Cea de-a doua reuniune a Task Force-ului România – SUA
Published
9 years agoon

Ministerul Afacerilor Externe a organizat, joi, în parteneriat cu Ambasada SUA la Bucureşti, cea de-a doua reuniune a Task Force-ului pentru implementarea „Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”, adoptată la Washington, la cel mai înalt nivel, la 13 septembrie 2011, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.
La reuniune au participat, reprezentanţi ai instituţiilor româneşti cu responsabilităţi în Task Force, ai Ambasadei SUA la Bucureşti, ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham) şi, în premieră, membrii celei de-a doua misiuni economice în România a Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO).
Reuniunea a debutat cu o sesiune plenară, care a inclus alocuţiunile introductive ale secretarului de stat pentru afaceri strategice din MAE, Bogdan Aurescu, şi însărcinatului cu afaceri a.i. al Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane C. Butcher.
În cadrul intervenţiei sale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat semnificaţia deosebită a contextului politic în care are loc cea de-a doua reuniune a Task Force-ului, reconfirmând atât caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi dorinţa comună a părţilor de aprofundare, extindere şi diversificare a Parteneriatului Strategic. „La momentul actual, relaţiile bilaterale româno-americane, definite de Parteneriatul Strategic bilateral, consacrat prin „Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”, se află la cel mai înalt nivel calitativ din istorie, obiectivul nostru comun fiind acela de a transforma Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite într-unul cuprinzător şi echilibrat. Am stabilit ca orizont de ambiţie să aducem celelalte dimensiuni ale Parteneriatului Strategic, mai ales cel economic şi al contactelor interumane, cel puţin la nivelul de excelenţă al Parteneriatului Strategic în domeniul politico-militar. Dorim mai multe investiţii americane în România, dorim intrarea cât mai rapidă a României în programul Visa Waiver”, a afirmat Bogdan Aurescu.
Sesiunea de deschidere a fost urmată de patru sesiuni de lucru interactive, desfăşurate în paralel, în formatul grupurilor de lucru deja existente în cadrul Task Force-ului (pe teme economice şi comerciale, pe tema securităţii energetice, pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor), precum şi o sesiune de lucru consacrată cooperării politice, militare şi de securitate.
În cadrul reuniunii, reprezentanţii instituţiilor româneşti participante la Task Force, precum şi cei ai Ambasadei SUA la Bucureşti, au realizat un schimb de vederi pe marginea principalelor proiecte de cooperare bilaterală circumscrise fiecăruia dintre domeniile explicit menţionate în textul Declaraţiei Comune, evidenţiindu-se interesul ambelor părţi pentru valorificarea oportunităţilor geo-strategice şi investiţionale ale României.
Reuniunea a reconfirmat caracterul de excelenţă al dialogului pe dimensiunea politică, militară şi de securitate a Parteneriatului Strategic, care reprezintă pilonul de bază al interacţiunii bilaterale. Task Force-ul a salutat începerea lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu şi, în acest context, au fost remarcate progresele înregistrate în aplicarea „Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” din 13 septembrie 2011. S-a degajat consensul părţilor privind continuarea, de o manieră dinamicăşi susţinută, a dialogului politic bilateral, inclusiv prin materializarea unei agende de contacte politice, la toate nivelurile.
Reuniunea a relevat interesul constant, în creştere, al companiilor americane pentru piaţa românească. Din discuţii a reieşit dorinţa părţilor de aprofundare şi extindere a relaţiilor economice şi comerciale bilaterale, fiind remarcate oportunităţile de cooperare în domeniul energetic, al infrastructurii strategice, în sectorul IT, dar şi angajamentul autorităţilor române privind asigurarea unui mediu propice investiţiilor americane în România. Discuţiile au evidenţiat susţinerea României pentru încheierea unui „Parteneriat Transatlantic privind Comerţul şi Investiţiile” (TTIP), cu accent pe oportunităţile pe care un asemenea acord le-ar putea genera în context UE, inclusiv în planul cooperării bilaterale. A fost reiterat rolul semnificativ care revine „Grupului de lucru bilateral pe probleme economice şi comerciale” din cadrul Task Force-ului în identificarea ariilor de interes comun în domeniul economic şi facilitarea interacţiunii directe între partenerii români şi americani. O contribuţie importantă la discuţiile economice a fost adusă de reprezentanţii AMRO şi AmCham.
Discuţiile au reconfirmat interesul părţilor de a coopera pe linia creării premiselor necesare pentru accesul României în programul Visa Waiver, precum şi satisfacţia faţă de activitatea „Grupului de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor” din cadrul Task Force-ului. În acest sens, a fost realizat un schimb de informaţii cu privire la ultimele evoluţii înregistrate în domeniile circumscrise problematicii vizelor, inclusiv din perspectiva potenţialei modificări de către Congresul SUA a cadrului legislativ al programului Visa Waiver. De asemenea, a fost remarcată cooperarea bilaterală foarte bună în domeniul judiciar şi al aplicării legii.
Informaţii suplimentare:
La 13 septembrie 2011, la Washington D.C., a fost adoptată, la cel mai înalt nivel, „Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”. Declaraţia Comună reprezintă primul document politic bilateral care consacră, în scris, Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA, fixând cadrul general şi liniile prioritare ale interacţiunii bilaterale, pe coordonatele componentelor principale ale acestuia: componenta politică; componenta economică; componenta militară şi de securitate; componenta relaţiilor interumane; componenta ştiinţifică şi tehnologică, de cercetare, educaţională, culturală.
În contextul adoptării Declaraţiei Comune, a fost decisă constituirea unui Task Force pentru implementarea „Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii”. Prima reuniune a Task Force-ului a avut loc la 31 octombrie 2012. Misiunea principală a Task Force-ului o reprezintă stabilirea măsurile necesare pentru extinderea şi aprofundarea cooperării bilaterale în cadrul tuturor cele zece domenii explicit menţionate în textul Declaraţiei Comune.
La momentul actual, în cadrul Task Force-ului sunt operaţionale două grupuri bilaterale de lucru: Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor (coordonat de MAE, cu reuniuni organizate la 31 ianuarie, 25 aprilie şi 9 august 2013), respectiv Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale (coordonat de Ministerul Economiei, cu o primă reuniune la 5 iunie 2013). A fost, de asemenea, creat un Subgrup de lucru dedicat securităţii energetice, aflat sub coordonarea ambasadorului Mihnea Constantinescu, Reprezentantul Special al Guvernului României pentru securitatea energetică.
Din Task Forcefac parte reprezentanţi ai unor instituţii româneşti (Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Economiei; Ministerul Justiţiei; Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Culturii; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Transporturilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Serviciul Român de Informaţii; Oficiul Român pentru Adopţii; Departamentul pentru Energie; Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism; Departamentul pentru Infrastructură şi Investiţii Strategice), respectiv ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti. Camera de Comerţ Americană din România (AmCham) şi Consiliul de Afaceri SUA-România (AMRO) pot fi invitate, de asemenea, să participe la reuniunile Task Force-ului.
You may like
-
SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică
-
Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual
-
Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”
-
Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România
-
Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări
-
Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune
ROMÂNIA
Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei
Published
12 mins agoon
June 27, 2022
Președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe, Nikola Selaković, de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei, informează Administrația Prezidențială și Guvernul României.
Ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, aflat în vizită oficială luni, 27 iunie, la București, a avut întrevederi cu premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Victoria, și cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Temele abordate în cadrul discuțiilor au vizat perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale sectoriale, prin dezvoltarea unor proiecte de conectivitate de interes comun pentru ambele state (în particular, transport și energie), aspecte privind comunitatea românească din Serbia, evaluarea situației de securitate regională și modalitățile de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia.
În cadrul discuțiilor, președintele și premierul au salutat decizia la nivel înalt a autorităților sârbe de soluționare a aspectelor legate de complexul “Luceafărul” din localitatea Vârșeț și cedarea fără condiții a dreptului de proprietate asupra clădirilor în favoarea statului român. Premierul Ciucă a subliniat că acest demers confirmă angajamentul pentru avansarea relației bilaterale și poate amplifica perspectiva revigorării dialogului politic și sectorial.
Totodată, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au salutat semnarea, la 23 iunie, la Timișoara, a Acordului guvernamental privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timișoara-Moravița, cu drumul de mare viteză Belgrad-Vatin. În acest sens, șeful Guverului a remarcat importanța strategică a promovării unei piețe energetice regionale integrate, inclusiv ca măsură de sprijin pentru realizarea tranziției ecologice în Europa. În context, aceasta a mai afirmat interesul pentru dezvoltarea interconectorului de gaz România-Serbia.
În ceea ce privește sprijinirea parcursului european al Republicii Serbia, președintele și premierul au reafirmat angajamentul României pentru susținerea avansării procesului de aderare a Serbiei la UE, inclusiv în contextul recentei reuniuni la nivel înalt UE-Balcanii de Vest care s-a desfășurat la Bruxelles, în data de 23 iunie 2022. Totodată, Nicolae Ciucă a evidențiat abordarea principială din partea României în favoarea unui proces echilibrat, care să cuprindă și dimensiunea estică și procesul de extindere în curs cu Balcanii de Vest, bazat pe meritele proprii și progresul în îndeplinirea criteriilor aferente extinderii Uniunii. În plus, șeful statului a exprimat deschiderea României pentru acordarea de expertiză tehnică autorităților sârbe.
În ceea ce privește actualul context de securitate european, marcat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, discuțiile au reliefat și interesul comun pentru asigurarea stabilității regionale și avansarea statelor din Balcanii de Vest în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
ROMÂNIA
SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică
Published
48 mins agoon
June 27, 2022
România este un partener exemplar în scopul nostru comun pentru pace și securitate transatlantică, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, a transmis luni Departamentul de Stat al SUA pe fondul anunțului președintelui Joe Biden la summitul G7 privind lansarea Parteneriatului pentru infrastructura globală și investiții (PGII), care prevede și finanțarea studiului de inginerie și proiectare pentru implementarea tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România.
“Statele Unite alocă 14 milioane de dolari pentru un studiu de inginerie și proiectare de tip FEED (Front-End Engineering and Design), care va constitui baza pentru implementarea unei centrale electrice cu reactor modular mic (SMR) în România. Această acțiune reprezintă următorul pas în îndeplinirea promisiunii făcute de trimisul prezidențial special pentru climă, John Kerry, și de președintele României, Klaus Iohannis, la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow (COP26), unde și-au anunțat intenția de a desfășura un SMR în România în parteneriat cu firma americană NuScale”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Sursa citată precizează că acest studiu va costa în total 28 de milioane de dolari și va include contribuții din partea SN Nuclearelectrica România și NuScale. Studiul va furniza României date cheie specifice pentru fiecare amplasament – costuri, construcție, calendar și detalii privind licențele – necesare pentru desfășurarea unei centrale nucleare NuScale VOYGRTM-6 SMR.
“Energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni, reprezintă un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, putând, de asemenea, să sporească securitatea energetică și să stimuleze prosperitatea economică. Acesta este un pas înainte puternic în sprijinul dorinței României de a desfășura energie nucleară inovatoare, sigură și cu emisii zero, în parteneriat cu Statele Unite”, a declarat John Kerry, trimisul special pentru climă al președintelui SUA, citat în comunicat.
Director Agenției SUA pentru Comerț și Dezvoltare, a declarat că partenerii din România și din întreaga Europă de Est au nevoie de extinderea eforturilor existente de pregătire a proiectelor pentru a răspunde nevoilor de securitate energetică pe termen mai lung ale regiunii.
“România este un partener exemplar în scopul nostru comun al păcii și securității transatlantice, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Prin angajamentul său de a implementa tehnologia americană a reactoarelor modulare mici, România nu numai că își consolidează relația solidă cu Statele Unite prin cooperarea în domeniul nuclear civil, dar oferă și un exemplu de urmat pentru alții în ceea ce privește capacitățile tehnologiilor energetice curate și ale reactoarelor nucleare avansate pentru a facilita tranziția noastră de la combustibilii fosili“, a declarat și adjunctul adjunctului secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Robin Dunnigan.
Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.
România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni.
Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.
ROMÂNIA
Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept
Published
1 hour agoon
June 27, 2022
Președintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni, 27 iunie 2022, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Potrivit sursei citate, președintele Klaus Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea Vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.
Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.
Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.
Totodată, președintele României a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.
Președintele Klaus Iohannis s-a mai referit la deciziile recente ale Consiliului European de acordare a statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și perspectivei europene pentru Georgia, accentuând necesitatea unui sprijin și a unui ghidaj corespunzător din partea Comisiei Europene pentru aceste state, în vederea îndeplinirii etapelor următoare.
De asemenea, președintele s-a referit și la situația de securitate din regiune, pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, prezentând măsurile de sprijin ale României atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni.
Discuțiile celor doi s-au concentrat asupra măsurilor menite să răspundă recomandărilor sub Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV), a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și asupra situației din Ucraina și sprijinului multidimensional acordat de România.
Părțile au salutat progresul în implementarea recomandărilor Comisiei Europene sub MCV, recunoscând existența unui moment bun pentru avansarea reformelor.
În context, premierul Ciucă a exprimat angajamentul politic pentru asigurarea durabilității reformelor în justiție și garantarea independenței magistraților. A amintit că poziția Guvernului României este clară în ceea ce privește principiul supremației dreptului Uniunii Europene și rămâne angajat pentru respectarea acestuia, în limitele care îi sunt conferite de cadrul constituțional. Și a exprimat speranța că monitorizarea respectării statului de drept în România se va face, în curând, doar prin mecanismul UE privind statul de drept, ca și în celelalte state membre ale Uniunii.
De asemenea, vicepreședinta Jourová a mulțumit pentru angajamentul autorităților și cetățenilor români în gestionarea refugiaților ucraineni și a recunoscut rolul important al României în facilitarea tranzitului cerealelor din Ucraina.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN6 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Majestatea Sa Margareta: Sprijinirea R. Moldova în idealul de a adera la UE, o datorie istorică și morală pentru Coroana Română