China a încercat în cadrul recentului acord de investiții semnat cu UE după șapte ani de discuții să pedepsească țările Uniunii Europene care limitează sau blochează accesul companiilor chineze de telecomunicații precum Huawei, anunță DPA, citat de Agerpres.
Uniunea Europeană a zădărcinit însă planul Beijingului de a insera o clauză în acest sens în documentul final, conform unui proiect de text al acordului obținut luni de agenția de presă germană.
Conform documentului, China a dorit să-şi rezerve dreptul de a refuza beneficiile deschiderii parţiale a sectorului său de telecomunicaţii pentru investitorii din ţările ”care blochează sau discriminează în mod arbitrar companii chineze de telecomunicaţii în legislaţie sau politică”.
Acest pasaj, care se găseşte într-un proiect de text al acordului din 11 decembrie, a fost în cele din urmă eliminat.
Ambele părţi încă finalizează textul acordului, cu detalii legale încă de rezolvat. Acordul trebuie de asemenea aprobat de ţările membre ale UE şi de Parlamentul European, un proces ce ar putea dura câteva luni.
Amintim că la începutul lunii noiembrie a anului trecut, premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, recunoștea în cadrul unui inteviu acrodat Radio Europa Liberă că România nu va face un partenriat cu China pentru dezvoltarea viitoarei tehnologii 5G.
Tot în 2020, compania chineză Huawei a contestat la Comisia Europeană, printr-o scrisoare înaintată vicepreședintelui executiv Margrethe Vestager, responsabilă pentru politicile UE în domeniul digital, semnarea de către România şi Polonia a unor memorandumuri cu Statele Unite prin care echipamentele firmei chineze nu pot fi utilizate pentru reţelele de telecomunicaţii 5G.
La 20 august 2019 guvernele României și al SUA au semnat în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.
În replică, Executivul european a transmis că ”Uniunea Europeană a adoptat o abordare obiectivă şi bazată pe riscuri în privinţa securităţii cibernetice a reţelelor 5G”, aceste măsuri fiind ”nediscriminatorii, în sensul că nu vizează un furnizor anume ori o ţară. Statele membre au drepul de a decide dacă exclud companii de pe pieţe din raţiuni de siguranţa naţională”, a explicat la acea vreme. un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În vederea consolidării suveranității Europei, Comisia Europeană a publicat la 19 septemrie o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.
