Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisar european: Două treimi din consumatorii români nu au încredere că justiţia le poate apăra drepturile

Published

on

Comisarul european Neven Mimica a declarat, vineri, că aproximativ două treimi din consumatorii români nu au încredere că justiţia le poate apăra drepturile, dar a subliniat că, în general, gradul de conştientizare a drepturilor pe care le au a crescut în urma lansării campaniei din 2012.

CROATIA-EU-ECONOMY-DIPLOMACY“Drepturile puternice protejează consumatorul împotriva practicilor ilegale de comerţ. Sunt drepturi care, de asemenea, ajută la construirea încrederii de care are nevoie consumatorul pentru a profita de toate oportunităţile pieţei online şi ale pieţei europene”, a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru protecţia consumatorului, Neven Mimica, aflat în vizită în România, citat de Mediafax.

Oficialul european a precizat că aşteaptă cu nerăbdare ca noua Directivă care “consolidează drepturile existente consumatorilor” şi care intră în vigoare de la 13 iunie să fie aplicată în toate statele membre, inclusiv în România.

“Astăzi aş vrea să vă împărtăşesc angajamentul meu de a răspunde provocării de a face ca aceste drepturi să funcţioneze în practică”, a spus Mimica, adăugând că, în 2012, Comisia Europeană a făcut “un prim pas important” de a creşte gradul de conştientizare a consumatorilor din România, prin campania “E dreptul tău. Acţionează”.

Comisarul a explicat că această campanie a avut “un impact pozitiv”, ultimul sondaj realizat în perioada mai-iunie 2013 şi prezentat vineri la Bucureşti arătând o creştere “a gradului de conştientizare” a drepturilor lor de către consumatorii români.

Totodată, campania a avut impact şi asupra retailerilor care au conştientizat faptul că trebuie să respecte drepturile consumatorilor. “Magazinele care vând electrocasnice, electronice şi agenţiile de voiaj se pare că au înţeles foarte bine acest lucru pentru că şi-au îmbunătăţit imaginea în faţa consumatorilor, iar încrederea în activitatea lor a crescut cu aproximativ 10% comparativ cu 2011”, a precizat comisarul european, avertizând însă că “mai rămân multe de făcut”.

Totodată, el a afirmat că numărul repondenţilor care spun că furnizorii de servicii şi retailerii nu le respectă drepturile rămâne ridicat.

“Trei din 10 repondenţi cred că băncile sau alte instituţii de credit nu respectă regulile şi drepturile privind protecţia consumatorilor. 28% din consumatori au spus că nu au încredere în furnizorii de internet sau firmele de tip teleshopping. E nevoie să facem eforturi, şi nu doar din partea comercianţilor. Acest sondaj arată că, în pofida îmbunătăţirilor, cam două treimi (62%) din consumatorii din România încă nu au încredere în sistemul de justiţie că le-ar putea apăra drepturile, comparativ cu 70% înainte (de începerea campaniei)”, a subliniat comisarul pentru protecţia consumatorilor.

Referitor la Directiva privind drepturile consumatorilor, care intră în vigoare pe întreg teritoriul UE, începând cu 13 iunie, Neven Mimica a declarat că ea conţine mai multe drepturi noi.

“Mă voi referi la dreptul de a se răzgândi cu privire la produsul achiziţionat online, de oriunde din UE. Poţi să returnezi produsul în 14 zile de la data achiziţionării. Tot ce trebuie să plăteşti este costul expediţiei. Asta dacă vânzătorul a specificat acest lucru la momentul achiziţiei. În caz că acest lucru nu a fost specificat, nici acest cost nu trebuie acoperit de consumator”, a explicat comisarul.

Guvernul României a adoptat, miercuri, o Ordonanţă de Urgenţă prin care a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva privind drepturile consumatorilor.

Noua legislaţie, care se adresează în special comerţului online, elimină tarifele şi costurile ascunse pe internet, oferă o mai mare transparenţă a preţurilor şi interzice opţiunile predefinite pe site-uri.

Totodată, consumatorii vor avea la dispoziţie 14 zile pentru a se răzgândi cu privire la un bun sau un serviciu achiziţionat şi vor beneficia de mai multe drepturi în ceea ce priveşte rambusarea.

 

.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european, Jyrki Katainen, participă la cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, oferind un schimb de opinii privind activitatea raportorului PPE pe tema ”Europa sustenabilă”

Published

on

©EPP Group in the European Committee of the Regions

În perioada 26-27 iunie 2019 se desfășoară cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.

În prima zi a sesiunii plenare va avea loc o dezbatere privind localizarea obiectivelor ONU pentru dezvoltare durabilă, participând și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, dar și viitoarea președinție finlandeză, se arată în comunicatul delagației PPE din Comitetul regiunilor.

Dezbaterea începe la ora 17:15 și va fi transmisă live pe pagina de Facebook, Calea Europeană.

În cea de-a doua zi, membrii vor organiza o dezbatere privind rolul regiunilor UE în guvernanța pe mai multe niveluri în ceea ce privește schimbările climatice și tranziția în domeniul energiei cu Miguel Arias Cañete, Comisarul European pentru acțiune în domeniul climei și energie.

În cadrul sesiunii plenare cu numărul 135, avizele conduse de raportorii PPE vor fi discutate și adoptate în cadrul reuniunii, printre care:

  • Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG): o bază pentru o strategie europeană pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030 de către raportorul Arnoldas Abramavičius, membru al Consiliului municipal al districtului Zarasai (LT-PPE)
  • Consolidarea educației STE (A) M în UE de către raportoarea Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita (RO-PPE)
    Sesiunea plenară va fi precedată de reuniunile Biroului PPE-CoR și ale Grupului PPE-DE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending