Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a făcut apel la un efort comun pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, o serie de 20 de principii și drepturi menite să susțină accesul cetățenilor la formare, educație și învățare pe tot parcursul vieții, condiții corespunzătoare de muncă și sisteme sociale eficiente, proclamat în cadrul Summitului social de la Goteborg, desfășurat în luna noiembrie a anului trecut.
”Acum este momentul să ne asigurăm că aceste principii și drepturi devin realitate. La nivelul UE, am propus deja mai multe inițiative în acest sens. Prin intermediul Agendei europene pentru competențe dorim să ne asigurăm că cetățenii sunt pregătiți pentru locurile de muncă de astăzi și de mâine. Avem propuneri de a spori previzibilitatea și transparența condițiilor de lucru, cu scopul de a ne asigura că toți lucrătorii care desfășoară o activitate independentă au acces la o protecție socială corespunzătoare și de a crea norme echitabile și ușor de aplicat pentru lucrătorii mobili”, a precizat înaltul oficial european, în cadrul unui mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Lucrătorilor, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
”Ceea ce a început ca o mișcare grevistă anuală s-a transformat într-o zi de sărbătoare, care celebrează realizările sociale în sprijinul lucrătorilor. Prima realizare socială a fost limitarea la 8 ore a unei zile de lucru. De atunci, au urmat multe altele. Însă Ziua Muncii nu se limitează numai la celebrarea realizărilor. Ea reamintește, de asemenea, faptul că o economie socială de piață funcțională nu este un câștig garantat și că normele trebuie să fie actualizate, ținând seama de evoluția constantă a tehnologiilor care au un impact asupra economiilor și societăților noastre”, a completat Thyssen, precizând că este nevoie de angajamentului tuturor, al statelor membre, al Parlamentului European, partenerilor sociali și, nu în ultimul rând, al societății civile.
”Aștept cu nerăbdare să lucrez cu toate aceste părți pentru a ne asigura că, în următorii ani, putem clarifica faptul că progresul economic și social se susțin reciproc și că avem motive să sărbătorim Ziua Internațională a Lucrătorilor”, a conchis comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.
1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe țări de pe glob și în multe părți, inclusiv în România, este zi liberă decretată prin lege.
Reglementarea zilei de muncă de 8 ore a fost printre primele cerinţe ale lucrătorilor din America. Ziua de muncă de 8 ore a fost revendicarea celor peste 100.000 de newyorkezi care au protestat în 1872 sau a celor câteva sute de mii de lucrători din Chicago în 1886. Atunci, în 1886, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate.
În 1889, atât Federaţia Americană a Muncii, cât şi Internaţionala a II-a au decis ca ziua de 1 Mai să fie o zi a muncitorilor. Primele manifestaţii au avut loc în 1890, atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene.
În România, 1 Mai, Ziua Muncii, a fost sărbătorită prima dată în 1890, în timpul domniei lui Carol I. Ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara.
După căderea comunismului, românii au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai. Ziua a fost, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber.
