Structura Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este în general în concordanță cu prioritățile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al Uniunii Europene, însă Comisia Europeană așteaptă mai multe progrese în ceea ce privește definirea clară a estimărilor de cost și de impact ale măsurilor de reformă cuprinse în plan, precum și asigurarea unor sisteme de control a cheltuirii banilor europeni pentru ca PNRR să primească undă verde, a atenționat marți, 23 martie, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, în cadrul unei conferințe online pe acest subiect.
„Aș spune că avem un bun punct de plecare, cei șase piloni ai planului României sunt în linie generală cu prioritățile Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și salutăm ambiția de a aborda recomandările noastre specifice de țară în mai multe puncte. Deci acesta este punctul bun de plecare. Desigur, trebuie încă să vedem mult mai multe progrese pe multe fronturi. Definirea etapelor și obiectivelor, explicarea estimărilor de cost și a impacturilor preconizate, asigurarea unor sisteme de control eficiente, respectarea principiului de a nu face rău semnificativ. Toate acestea sunt puncte cruciale. Estimările de cost și impactul economic al măsurilor cuprinse în plan sunt necesare pentru ca serviciile noastre să efectueze evaluarea lor și să dea undă verde planurilor naționale de redresare”, a declarat oficialul european.
Potrivit acestuia, decontarea fondurilor MRR în timp depinde de îndeplinirea unor etape și obiective, iar acest lucru este diferit față de cazul fondurile obișnuite de coeziune. Prin urmare, a subliniat Gentiloni, aceste etape și ținte trebuie să fie stabilite și măsurate în mod corespunzător.
„Sistemele de control eficiente sunt esențiale pentru a evita frauda și pentru a se asigura că banii sunt cheltuiți bine. Iar principiul de a nu face rău semnificativ înseamnă că investițiile nu ar trebui să contravină obiectivelor noastre ecologice. Acesta va fi un lucru pe care îl vom analiza cu atenție, în special în ceea ce privește energia și transportul”, a precizat comisarul european.
În ceea ce privește componentele planului, Gentiloni a subliniat că, din perspectiva Comisiei Europene, „mai puțin înseamnă mai mult”. Cu alte cuvinte, a explicat oficialul european, dacă resursele sunt împărțite pe o gamă largă de proiecte, există probabil riscul pierderii masei critice pentru a face față cu adevărat unor probleme de lungă durată ale țării.
De asemenea, un alt element care necesită o atenție deosebită este absorbția fondurilor MRR pentru o țară cu o rată de absorbție în mod tradițional scăzută, iar România nu este singura care se află în această situație în privința fondurilor obișnuite, a mai spus comisarul european.
„Absorbția cu succes a acestor fonduri extraordinare va reprezenta o provocare suplimentară, deoarece, așa cum am spus, ele vor fi plătite după atingerea etapelor și obiectivelor. Aceasta este diferența față de alte fonduri europene”, a punctat acesta.
În cele din urmă, Paolo Gentiloni a subliniat că, în principiu, banii din MRR nu ar trebui folosiți pentru finanțarea cheltuielilor recurente, făcând referire la planurile de adoptare a unui venit minim inclusiv, care să unifice diverse forme de sprijin pentru prestații.
„Aceasta este o reformă extrem de binevenită, pe care am solicitat-o de mult timp. Cu toate acestea, astfel de cheltuieli ar fi de natură recurentă. În acest context, unul dintre costurile legate de introducerea acestei reforme ar putea fi eligibil pentru sprijin RRF. Dar atunci vom căuta să vedem o evoluție clară, legată de reformă și finanțarea acesteia din alte resurse, în viitor, atunci când MRR își va fi atins potențialul de impact”, a explicat reprezentantul Executivului European.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României.
Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.
Guvernul a discutat în şedinţa de vineri, 19 martie, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prin care România va putea accesa aproximativ 30 de miliarde de euro și care urmează să fie supus dezbaterii publice, a declarat prim-ministrul Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria alături de viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea.
Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat și pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. El cuprinde alocări de aproximativ 41-42 de miliarde de euro, așa cum Cristian Ghinea anunța recent, pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.
