Nouă din zece lucrători din Uniunea Europeană se bazează astăzi pe computere, dispozitive mobile și programe software pentru a-și desfășura activitatea, iar 30% folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială (IA) – în special chatboți generați de modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), potrivit unui studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.
Cercetarea, intitulată „Monitorizarea digitală, gestionarea algoritmică și platformizarea muncii în Europa”, a fost realizată în perioada 2024–2025 în colaborare cu Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și a implicat 70.316 angajați din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Utilizarea IA și a instrumentelor digitale la locul de muncă
Potrivit studiului, digitalizarea a devenit omniprezentă în mediul profesional european. 90% dintre angajați folosesc zilnic instrumente digitale, iar 30% declară că utilizează IA pentru sarcini de scriere, traducere sau procesare de date.
Cele mai frecvente activități bazate pe utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă sunt:
- redactarea de texte (65%),
- traducerea (59%),
- procesarea de date și generarea de idei (38%),
- transcrierea (28%),
- generarea de imagini (27%),
- planificarea și programarea (24%)
- consilierea clienților (19%).
Utilizarea IA este deosebit de ridicată în țările din Europa de Nord și Centrală, iar profesiile de birou se află în fruntea adoptării acestor tehnologii.
Supravegherea digitală a angajaților, tot mai frecventă
Studiul arată că 37% dintre angajații europeni sunt monitorizați pentru timpul de lucru, iar 36% pentru orele de intrare și ieșire. Alte forme de supraveghere, precum urmărirea locației fizice sau a activităților prin instrumente digitale, sunt mai puțin răspândite, dar frecvente în sectoare precum transporturi, construcții sau producția industrială.
În Europa Centrală și de Est, este obișnuită monitorizarea utilizării internetului, a apelurilor telefonice și a vehiculelor de serviciu, precum și folosirea camerelor video (CCTV) la locul de muncă.
Managementul algoritmic și automatizarea deciziilor
Un alt fenomen în creștere este „managementul algoritmic”, adică utilizarea algoritmilor pentru coordonarea sau evaluarea activității angajaților. Potrivit datelor, 24% dintre angajații din UE au programul de lucru alocat automat, iar 13% sunt evaluați sau recompensați pe baza unor algoritmi.
Aceste procese, deși mai puțin vizibile decât monitorizarea digitală, devin din ce în ce mai răspândite, în special în domenii precum finanțele, administrația publică și tehnologia informației.
„Platformizarea” muncii – noul model al pieței europene
Raportul introduce și conceptul de „platformizare” – combinarea utilizării instrumentelor digitale cu monitorizarea și managementul automatizat. Conform studiului:
- 6% dintre lucrători nu folosesc deloc instrumente digitale,
- 33% le folosesc fără a fi monitorizați algoritmic,
- 42% se încadrează în categoria „platformizării parțiale”,
- 9% sunt supuși „platformizării informaționale” (monitorizare și evaluare digitală),
- 7% se confruntă cu „platformizarea fizică” (mai ales în transporturi și logistică),
- iar 2% dintre lucrători sunt „complet platformizați”, adică supravegheați și gestionați integral prin sisteme digitale.
Impactul asupra condițiilor de muncă
Cercetătorii avertizează, însă, că platformizarea completă sau fizică este asociată cu niveluri crescute de stres și reducerea autonomiei lucrătorilor, în timp ce platformizarea informațională pare să aibă efecte mai puțin negative, fiind întâlnită mai ales în rândul celor care lucrează de acasă.
Apel la politici responsabile privind digitalizarea muncii
Raportul recomandă coordonarea acțiunilor între partenerii sociali și factorii de decizie pentru ca procesul de digitalizare a muncii să se desfășoare într-un mod benefic din punct de vedere economic și echitabil din punct de vedere social.
Studiul oferă date esențiale pentru inițiativele Comisiei Europene privind „Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” și reglementarea managementului algoritmic, contribuind la definirea unui cadru de lucru adaptat erei digitale.
