Comisia Europeană a decis joi să trimită Austriei o scrisoare de punere în întârziere a deciziei de indexare a prestațiilor familiale, executivul european deschizând împotriva guvernului de la Viena o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Scrisoarea de punere în întârziere se referă ”la noi reglementări legislative în temeiul cărora prestațiile familiale și facilitățile fiscale familiale de care beneficiază cetățenii UE vor fi indexate în situația în care copiii lor au reședința în străinătate”, informează Comisia Europeană într-un comunicat.
De la 1 ianuarie 2019, Austria acordă prestații familiale și facilități fiscale familiale copiilor care au reședința într-un alt stat membru în funcție de costurile vieții din statul membru respectiv. Aceasta înseamnă că mulți cetățeni UE care lucrează în Austria și contribuie la sistemul ei fiscal și de securitate socială în aceeași măsură ca și lucrătorii locali ar primi prestații diminuate pe baza simplului fapt că reședința copiilor lor este într-un alt stat membru.
„Piața noastră unică este bazată pe echitate și pe tratament egal. În UE nu există lucrători de rangul al doilea. În situația în care lucrătorii mobili contribuie în aceeași măsură la un sistem de securitate socială ca și lucrătorii locali, ei ar trebui să beneficieze de aceleași prestații sociale și în cazul în care copiii lor trăiesc în străinătate. În UE nu există copii de rangul al doilea”, a declarat, în context, Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.
Normele UE în materie de coordonare a sistemelor de securitate socială nu permit unui stat membru să reducă prestațiile în bani acordate persoanelor asigurate în baza legislației sale doar pentru că ele sau membrii familiei lor au reședința într-un al stat membru. Aceste norme interzic și discriminarea pe motive de naționalitate. Orice reducere a prestațiilor familiale pentru simplul motiv că reședința copiilor lor este în străinătate încalcă normele UE în materie de securitate socială, precum și principiul egalității de tratament aplicat lucrătorilor care sunt cetățeni ai unui alt stat membru în ceea ce privește beneficiile sociale și fiscale.
Prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Austriei, Comisia Europeană a lansat oficial procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Austria are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde aspectelor semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Reamintim că în urma intrării în vigoare a acestui text de lege, Comisia Europeană a transmis, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că indexarea beneficiilor pentru familie nu este permisă în cadrul legislației europene și este o chestiune de non-discriminare.
Anterior, Ministerul Afacerilor Externe din România a precizat că autorităţile române vor continua demersurile pe lângă Comisia Europeană şi vor face apel la toate instrumentele disponibile împotriva acestei decizii care ”contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi legislaţiei Uniunii Europene”.
Solicitări pe această temă către Comisia Europeană au venit și din partea eurodeputaților Răzvan Popa (PSD, S&D) și Claudia Țapardel (PSD, S&D).
Ajustarea alocațiilor, un proiect ce datează din 2015 și blocat de președintele Klaus Iohannis cu privire la România
Acest proiect al tăierii ajutoarelor sociale pentru muncitorii străini ai căror copii locuiesc în țările de origine a fost inițiat în 2015 de către actualul cancelar federal, Sebastian Kurz, pe atunci ministru de Externe. Atunci Kurz solicita o reformă a sistemelor sociale în Uniunea Europeană, fiind nemulțumit de faptul că statul austriac plătește o alocație de 160 de euro pentru copilul unui român care lucrează în Austria, deși în România această indemnizație este mult mai mică.
Atunci, Ministerul român al Afacerilor Externe afirma că nu este de acord cu luările de poziție ale lui Sebastian Kurz pe tema asistenței sociale destinate lucrăorilor intra-comunitari, cu referire expresă la România. MAE român considera atunci că amplificarea artificială a chestiunii are scop electoral.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a blocat această inițiativă în urma unei discuții cu cancelarul federal al Austriei de atunci, Werner Faymann.
