Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat orientări privind politica bugetară pentru 2024: Dorim ca statele UE să stabilească obiective fiscale ambițioase și să schițeze căi credibile de reducere a datoriei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană oferă statelor membre orientări cu privire la desfășurarea politicilor bugetare și coordonarea acestora, având în vedere provocările cu care se confruntă finanțele publice și economia, precum și discuțiile privind viitorul cadru de guvernanță economică.

Conform unui comunicat publicat de instituție, politicile bugetare ar trebui să vizeze asigurarea sustenabilității datoriei pe termen mediu, precum și promovarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în toate statele membre.

În ultima vreme, economia UE a trecut prin mai multe șocuri, de la pandemie la impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. A sosit momentul să ne concentrăm mai mult asupra creșterii viitoare și a sustenabilității datoriei. Dorim ca statele membre să stabilească obiective fiscale ambițioase pentru 2024, să schițeze căi credibile de reducere a datoriei și să identifice modul în care vor utiliza reformele și investițiile pentru a obține o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Ar trebui să începem să eliminăm treptat sprijinul considerabil de care oamenii și întreprinderile au avut nevoie pentru a face față creșterii prețurilor la energie de anul trecut, începând cu măsurile cele mai puțin vizate. Asigurarea unor finanțe publice solide și de înaltă calitate va oferi o bază solidă pentru continuarea tranziției ecologice și digitale și pentru consolidarea competitivității noastre”, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru o economie orientată către oameni, Valdis Dombrovskis.

Implicațiile dezactivării clauzei derogatorii generale și ale revizuirii în curs a guvernanței economice

Clauza derogatorie generală din Pactul de stabilitate și de creștere, care prevede, în cazul unei recesiuni economice grave, o abatere temporară de la cerințele bugetare care se aplică în mod normal, va fi dezactivată la sfârșitul anului 2023. Ieșirea din perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală va duce la reluarea recomandărilor specifice fiecărei țări privind politica bugetară, care sunt cuantificate și diferențiate în funcție de provocările cu care se confruntă statele membre în ceea ce privește datoria publică.

Discuțiile privind un cadru revizuit de guvernanță economică, pe baza orientărilor Comisiei prezentate în noiembrie 2022, sunt în curs de desfășurare. Până la intrarea în funcțiune a unui nou cadru de guvernanță economică și având în vedere noua realitate de după pandemie, nu este oportun să se revină la simpla punere în aplicare a normelor Pactului de stabilitate și de creștere în vigoare înainte de activarea clauzei derogatorii generale în 2020.

Cadrul juridic actual continuă să se aplice, întrucât nu este încă în vigoare un nou cadru juridic, bazat pe rezultatul revizuirii în curs a guvernanței economice. În același timp, pentru a permite o punte eficientă către funcționarea viitorului set de norme bugetare ale UE și pentru a ține seama de provocările actuale, unele elemente ale orientărilor Comisiei în materie de reformă ar putea fi incluse în ciclul de supraveghere bugetară.

Prin urmare, Comisia este pregătită să propună recomandări specifice fiecărei țări privind politica bugetară pentru 2024, care să includă o cerință cantitativă, precum și orientări calitative privind măsurile în materie de investiții și energie. Aceste recomandări vor fi în concordanță cu criteriile propuse în orientările Comisiei, rămânând, în același timp, în concordanță cu legislația actuală din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.

Orientări privind elaborarea planurilor de stabilitate și de convergență

Statele membre sunt invitate să stabilească în programele lor de stabilitate și de convergență obiective bugetare care să respecte criteriile de ajustare bugetară stabilite în orientările Comisiei în materie de reformă. De asemenea, statele membre sunt invitate să discute despre modul în care se preconizează că planurile lor de reformă și de investiții vor contribui la sustenabilitatea finanțelor publice și la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, în conformitate cu criteriile stabilite în orientările în materie de reformă.

Prin urmare, Comisia este pregătită să propună recomandări specifice fiecărei țări privind politica bugetară pentru 2024, care sunt:

  • conforme cu obiectivele bugetare stabilite de statele membre în programele lor de stabilitate și de convergență, cu condiția ca aceste obiective să fie compatibile cu asigurarea unei traiectorii descendente a ratei datoriei publice sau cu menținerea acesteia la un nivel prudent și cu un deficit bugetar sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu;
  • cuantificate și diferențiate în funcție de provocările legate de datoria publică cu care se confruntă statele membre;
  • formulate pe baza cheltuielilor primare nete, astfel cum se propune în orientările Comisiei în materie de reformă.

În plus, Comisia va continua să pună accentul pe investițiile publice în recomandările sale specifice fiecărei țări privind politica bugetară. Toate statele membre ar trebui să protejeze în continuare investițiile finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru tranziția verde și cea digitală.

Recomandările specifice fiecărei țări vor oferi, de asemenea, orientări cu privire la costul bugetar al măsurilor din domeniul energiei.

Punerea în aplicare a procedurii aplicabile deficitelor excesive

Având în vedere persistența unui grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește perspectivele macroeconomice și bugetare în acest moment, Comisia consideră că în această primăvară nu trebuie luată o decizie privind plasarea statelor membre în procedura aplicabilă deficitelor excesive. În același timp, Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind execuția bugetară pentru 2023, în conformitate cu dispozițiile legale existente.

Statele membre ar trebui să țină seama de acest lucru în execuția bugetelor lor pentru 2023 și în pregătirea programelor lor de stabilitate și de convergență din această primăvară și a proiectelor de planuri bugetare pentru 2024 în această toamnă.

Propuneri viitoare privind guvernanța economică

Discuțiile privind reforma cadrului de guvernanță economică avansează, în urma prezentării orientărilor Comisiei în noiembrie 2022, înregistrându-se o convergență de opinii cu privire la mai multe aspecte-cheie. Alte aspecte rămân de clarificat.

Comisia intenționează să prezinte propuneri legislative în urma viitorului Consiliu Afaceri Economice și Financiare și a Consiliului European din martie 2023.

Această comunicare prezintă orientări de politică bugetară preliminare pentru 2024, care vor fi actualizate în funcție de necesități, ca parte a pachetului de primăvară al semestrului european din mai 2023.

Orientările actualizate vor continua să reflecte situația economică globală, situația specifică a fiecărui stat membru, progresele înregistrate în cadrul discuțiilor privind revizuirea în curs a guvernanței economice și dezbaterile de orientare din cadrul Consiliului.

Statele membre sunt invitate să reflecte aceste orientări în programele lor de stabilitate și de convergență.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană ”este foarte îngrijorată” de adoptarea unei legi în Polonia, care creează o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a acestei țări între 2007 și 2022.

”Această nouă lege generează preocupări legate de faptul că ar putea fi utilizată pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice, fără un tratament corect. Astăzi, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a abordat această problemă cu miniștrii în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Comisia Europeană analizează în prezent această nouă lege și nu va ezita să ia măsuri imediate, dacă este necesar”, este precizat într-un comunicat al instiuției.

Uniunea Europeană se alătură astfel Statelor Unite care și-au exprimat preocuparea cu privire la adoptarea de către Polonia a acestei legislații care, în viziunea Washingtonului, ar putea ”fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă, conform Agerpres.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Twitter suspendă aplicarea Codului UE de bune practici împotriva dezinformării. Comisarul european pentru piață internă: ”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Twitter a renunțat la Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, a anunțat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, dar acesta a insistat că ”obligațiile rămân”, informează Politico Europe.

”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”, a avertizat Breton într-un mesaj publicat pe această rețea de socializare, după ce platforma deținută de Elon Musk a luat această decizie de a părăsi Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, pe care alte platforme de socializare s-au angajat să-l respecte.

”Dincolo de angajamentele voluntare, combaterea dezinformării va fi o obligație legală în cadrul DSA începând cu 25 august”, a completat Breton, referindu-se la Actul privind Serviciile Digitale.  

”Echipele noastre vor fi pregătite pentru aplicarea legii”, a declarat comisarul.

Codul de bune practici împotriva dezinformării reprezintă un set de reguli voluntare care solicită platformelor sociale să urmărească publicitatea politică, să pună capăt monetizării dezinformării și să ofere un mai bun acces persoanelor din exterior.  

Acesta este în armonie cu Actul privind Serviciile Digitale (DSA), o premieră mondială în domeniul reglementării digitale care conține prevederi obligatorii pentru aceste companii online.

DSA definește în mod clar răspunderea și responsabilitățile furnizorilor de servicii intermediare, cum ar fi platformele de comunicare socială, piețele online, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari. Normele sunt concepute în mod asimetric, ceea ce înseamnă că serviciile intermediare de dimensiuni mai mari cu un impact societal semnificativ (platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari) fac obiectul unor norme mai stricte.

În temeiul DSA, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru rolul lor în difuzarea de conținut ilegal și dăunător. Printre altele, DSA:

  • stabilește obligații speciale pentru piețele online în vederea combaterii vânzării online de produse și servicii ilegale;
  • introduce măsuri împotriva conținutului ilegal online și obligația platformelor de a reacționa rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;
  • sporește protecția minorilor prin faptul că interzice platformelor să recurgă la publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor astfel cum sunt definite în legislația UE;
  • impune anumite limite în ceea ce privește prezentarea publicității și utilizarea datelor sensibile cu caracter personal pentru publicitatea direcționată, inclusiv genulrasa și religia;
  • interzice interfețele înșelătoare cunoscute în limba engleză sub denumirea de „dark patterns (elemente de design manipulator) și practicile care vizează inducerea în eroare.

Se aplică norme mai stricte pentru platformele și motoarele de căutare online foarte mari, care vor trebui:

  • să le ofere utilizatorilor un sistem de recomandare a conținutului care să nu se bazeze pe crearea de profiluri;
  • culoare: inherit; să analizeze riscurile sistemice pe care le creează – riscurile legate de difuzarea de conținut ilegal, efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale și asupra violenței bazate pe gen sau a sănătății mintale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, acționând împreună cu statele membre ale UE și în numele acestora prin intermediul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), precum și cu dezvoltatorii de vaccinuri, BioNTech-Pfizer, au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine evaluării de către statele membre a nevoilor în continuă evoluție în materie de vaccinuri împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat al instituției, modificarea contractului existent de furnizare a vaccinurilor ține seama de îmbunătățirea situației epidemiologice, continuând, în același timp, să asigure accesul la cea mai recentă versiune disponibilă a vaccinului, în cazul în care în viitor vor apărea variante îngrijorătoare de COVID-19.

”Salut călduros acordul la care s-a ajuns împreună cu statele membre și în numele acestora cu BioNTech-Pfizer pentru a adapta oferta de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție. Am reușit să ținem pandemia sub control în mare parte prin vaccinurile și vaccinările noastre. Și, deși COVID-19 nu mai este o urgență sanitară la nivel mondial, rămâne o amenințare cu care probabil ne vom mai confrunta. Prin urmare, este esențial să fim pregătiți pentru anii următori”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

Acordul anunțat vineri a garantat următoarele adaptări ale contractului existent:

  • reducere a cantității de doze achiziționate de statele membre în temeiul contractului. În urma plății unei taxe, dozele contractate inițial vor fi convertite în comenzi opționale;
  • prelungire a perioadei de timp în care statele membre vor putea prelua vaccinurile – până la 4 ani de acum înainte;
  • posibilitatea de a continua să aibă acces la doze suplimentare până la volumul contractat inițial până la sfârșitul contractului, pentru a răspunde nevoilor, în cazul în care numărul cazurilor crește și situația epidemiologică se deteriorează;
  • accesul continuu la vaccinuri adaptate la noile variante de îndată ce autoritățile de reglementare le autorizează.

Modificarea a fost făcută în urma negocierilor dintre dezvoltatorii de vaccinuri, statele membre și Comisie pentru a alinia mai bine strategiile de vaccinare și nevoile în continuă evoluție în materie de sănătate publică din statele membre.

Începând din 2020 și în conformitate cu Strategia UE privind vaccinurile, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Implementarea Strategiei UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările:  statele membre ale UE au avut acces la vaccinuri sigure și eficace acoperind un portofoliu larg de tehnologii diferite și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au fost utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei. Statele membre au partajat 526 de milioane de doze, dintre care aproximativ 494,4 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare.

În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dispun de stocurile strategice de vaccinuri de care au nevoie pentru a proteja părțile vulnerabile ale populațiilor lor și pentru a face față evoluției epidemiologice potențiale a virusului COVID-19.

Comisia, statele membre și BioNTech-Pfizer au semnat anterior modificări ale contractului care au adaptat calendarele de livrare la nevoile statelor membre și au instituit un spațiu de depozitare central sporind capacitatea de stocare a statelor membre.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.11 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE11 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.12 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO13 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA13 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.13 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.13 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA14 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO6 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA7 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending