Comisia Europeană a prezentat a patra ediție a raportului anual privind statul de drept, ținând cont de situația din fiecare stat membru, care relevă că 65% din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parțial.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul a devenit un factor-cheie al schimbării și al reformelor pozitive, chiar dacă există în continuare preocupări legate de statul de drept în unele state membre ale UE.

Statistica mai sus menționată arată că în statele membre se depun eforturi considerabile pentru a da curs recomandărilor din anul precedent.  Având în vedere că reformele de îmbunătățire a cadrului privind statul de drept necesită timp, s-a realizat o evoluție semnificativă pe parcursul unui singur an. În același timp, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Citiți și: Raportul din 2023 privind statul de drept în România arată progrese semnificative în sistemul judiciar, dar sunt sugerate îmbunătățiri în special la nivel operațional privind investigarea și urmărirea penală

”Statul de drept reprezintă o componentă-cheie a societății juste, a stabilității politice și a creșterii economice în Europa. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este un avertisment dureros al faptului că aceste valori nu ar trebui considerate niciodată de la sine înțelese. Raportul din acest an arată că statele membre au îmbunătățit și au consolidat statul de drept, punând totodată în aplicare recomandările Comisiei. Din păcate, există în continuare preocupări în mai multe state membre. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți independența sistemului judiciar, imparțialitatea mass-mediei publice și siguranța jurnaliștilor”, a precizat Vera Jourova, vicepreședintă pentru valori și transparență. 

La rândul său, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a evidențiat că ”eforturile depuse de statele membre pentru a pune în practică recomandările de anul trecut sunt o dovadă suplimentară în acest sens. Știm că raportul servește drept referință pentru a lansa dezbateri la nivel național și contribuie la impulsionarea agendelor naționale de reformă. Cu toate acestea, am constatat și persistența anumitor probleme, cum ar fi în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Statele membre trebuie să ia măsuri suplimentare în ceea ce privește numirea magistraților și consiliile judiciare, precum și în ceea ce privește resursele și remunerarea. Încurajez toate statele membre să își continue eforturile de punere în aplicare a recomandărilor”.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Principalele constatări și recomandări

1. Reformele în domeniul justiției

Reformele din domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2022 și punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare și reziliență.

Multe state membre au înregistrat progrese suplimentare sau au finalizat reforme importante în ceea ce privește consolidarea independenței sistemului judiciar, cum ar fi eforturile legislative de consolidare a independenței și a eficacității consiliilor judiciare, îmbunătățirea procedurilor de numire a judecătorilor și a funcționării instanțelor supreme sau pregătesc măsuri de consolidare a autonomiei parchetelor.

Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și să faciliteze accesul la justiție. Statele membre au investit în continuare în sistemele lor de justiție, deși în unele state membre remunerarea judecătorilor și a procurorilor constituie un motiv de îngrijorare și a generat provocări în ceea ce privește recrutarea de personal judiciar calificat. În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar.

În ceea ce privește recomandările pentru 2023 privind justiția, acestea abordează provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile judiciare de numire, componența consiliilor judiciare, autonomia parchetelor sau necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv din perspectiva salariilor judecătorilor și procurorilor.

2. Cadrele anticorupție

Corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare atât pentru cetățenii, cât și pentru întreprinderile din UE. Sondajul Eurobarometru special din 2023 privind atitudinile cetățenilor față de corupție în UE arată, de exemplu, că o majoritate tot mai mare a cetățenilor (70 %) și a întreprinderilor (65 %), potrivit Sondajului Eurobarometru Flash privind atitudinile întreprinderilor față de corupție în UE, consideră că în țara lor corupția este larg răspândită.  Europenii sunt din ce în ce mai sceptici cu privire la eforturile naționale de combatere a corupției, aproximativ 67 % dintre aceștia considerând că nu se iau măsuri suficiente în cazurile de corupție la nivel înalt.

O serie de state membre au luat măsuri, în conformitate cu recomandările referitoare la combaterea corupției din Raportul din 2022 privind statul de drept. Mai multe state membre au continuat reformele în materie de drept penal pentru a consolida lupta împotriva corupției. Unele state membre au continuat să aprofundeze rezultatele obținute în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și sancționarea corupției la nivel înalt, în timp ce altele au luat măsuri pentru a consolida capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției, prin resurse suplimentare și specializare.

În ceea ce privește aspectele preventive, mai multe state membre și-au actualizat strategiile și planurile de acțiune anticorupție existente sau fac demersuri în vederea revizuirii acestora. Alte state membre au luat măsuri pentru a consolida cadrele de integritate, cum ar fi codurile de conduită sau normele privind activitățile de lobby. Recomandările emise anul acesta sunt legate de consolidarea cadrelor preventive, cum ar fi cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictele de interese, precum și de asigurarea investigării și urmăriri penale eficace a cazurilor de corupție.

În majoritatea statelor membre, funcționarii publici trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și lipsesc încă rezultate solide, în special în cazurile la nivel înalt. Pentru a asigura măsuri anticorupție mai coerente și mai eficace în întreaga Uniune, Comisia a propus, în mai 2023, o nouă legislație la nivelul UE privind corupția.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

Mai multe state membre au adoptat, au consolidat sau discută măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a condițiilor de muncă ale acestora, valorificând, de asemenea, inițiativele recente ale Comisiei, cum ar fi Recomandarea referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și Recomandarea privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive. De la ultimul raport, anumite state membre au adoptat acte legislative care sporesc transparența proprietății asupra mass-mediei și au consolidat dispozițiile menite să îmbunătățească independența sau să extindă sfera de competență a autorităților de reglementare în domeniul mass-mediei.

Există în continuare diverse preocupări legate de lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și accesul la documentele publice, acestea fiind câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție. Deși unele state membre au inițiat reforme pentru a consolida independența serviciilor publice de radiodifuziune, altele nu au luat măsuri pentru a aborda provocările în acest sens. 

Constatările raportului în ceea ce privește libertatea mass-mediei se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2023, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis din nou o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor, precum și la dreptul de acces la documentele publice. În septembrie 2022, Comisia a propus Legea privind libertatea mass-mediei, în prezent în curs de negociere, care stabilește garanții la nivelul UE pentru a proteja pluralismul și independența editorială a mass-mediei.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au îmbunătățit în continuare calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate în aceste procese – o tendință observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Curțile constituționale continuă să joace un rol esențial în sistemul de control și echilibru și au luat, de asemenea, decizii importante cu privire la organizarea sistemelor naționale de justiție. În unele state membre, statutul instituțiilor de apărare a drepturilor omului, al avocaților poporului și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare. În majoritatea statelor membre există un mediu favorabil, care sprijină societatea civilă, iar unele dintre acestea iau măsuri pentru a oferi sprijin suplimentar.

Cu toate acestea, în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate sau un astfel de cadru nu este respectat suficient în practică, iar organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului continuă să se confrunte cu provocări precum probleme de finanțare și restricții ale spațiului lor de operare. În diverse state membre, au fost exprimate preocupări cu privire la continuarea utilizării competențelor de urgență.

Raportul include din nou informații privind punerea în aplicare de către statele membre a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt monitorizate în continuare reacțiile mecanismelor de control și echilibru ale statelor membre la utilizarea spyware.

Pentru a aborda aceste provocări, Comisia și-a reiterat recomandările care nu au fost puse în aplicare sau au fost puse în aplicare parțial și a emis, dacă a fost cazul, recomandări noi legate, de exemplu, de implicarea în mod eficace a părților interesate în procesul legislativ, de instituirea și funcționarea instituțiilor naționale acreditate de apărare a drepturilor omului și de asigurarea unei cadru deschid de operare pentru societatea civilă.