Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ar urma să renunțe la jumătate din clădirile de birouri până în 2030: Instituția va deveni mai digitală și mai ecologică

Published

on

© European Commission

În următorii zece ani, Comisia Europeană intenționează să renunțe la jumătate din cele 50 de clădiri de birouri pe care le deține în capitala Belgiei și să permită munca la domiciliu, relatează Politico.

Comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a declarat marți reporterilor că instituția „va reduce semnificativ numărul de clădiri în următorii 10 ani”, ajungând la doar 25 de clădiri.

Potrivit oficialului, această „politică imobiliară pe termen lung până în 2030″ are ca obiectiv să ajute Comisia să devină “mai ecologică” prin reducerea emisiilor din clădiri și „mai digitală” prin menținerea muncii la domiciliu ca practică standard după ce se va încheia pandemia de coronavirus.

Reorganizarea spaţiilor de birouri face parte din strategia privind resursele pe care executivul UE o elaborează cu obiectivul de a deveni un angajator mai flexibil şi mai atractiv, relatează Agerpres.

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

Published

on

© European Commission/ X

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, care arată că politica de coeziune își îndeplinește misiunea de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE.

Instituția constată că s-au înregistrat progrese importante în reducerea decalajelor existente între statele membre și între regiuni, consolidând piața unică a UE și garantând că Uniunea Europeană continuă să investească în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă. Exploatarea întregului potențial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea și reziliența Uniunii în ansamblu.

Stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Politica de coeziune este un motor important al dezvoltării durabile și al creșterii economice. Pe termen lung, se preconizează că fiecare euro investit prin politica de coeziune se va tripla, până în 2043, fapt ce echivalează cu o rată anuală de rentabilitate de aproximativ 4%. Datorită politicii, se estimează că până în 2027 vor fi create 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, cu o pondere mare în sectoarele legate de tranziția verde și digitală. Politica de coeziune asigură, de asemenea, că dezvoltarea economică a regiunilor are un efect pozitiv asupra pieței unice a UE, datorită legăturilor comerciale și de investiții.

Până la sfârșitul anului 2022, finanțarea politicii de coeziune prin cadrul financiar multianual 2014-2020 a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste firme și a reprezentat aproximativ 13% din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51% pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Anul 2024 marchează 20 de ani de când UE a primit noile state membre în cea mai mare etapă de extindere de până acum. În această perioadă, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre care au aderat de atunci a crescut de la 52% la aproape 80% din media UE. Decalajul față de restul UE s-a redus la jumătate. Rata șomajului în aceste state membre a scăzut de la o medie de 13% la 4%.

Investind pentru a implementa tranziția verde pe teren

Cu un buget de 392 de miliarde EUR, programele de finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranzițiile verzi și digitale, în capitalul uman și incluziunea socială și în conectivitatea fizică și digitală, consolidând în același timp implicarea cetățenilor. În contextul penuriei persistente de forță de muncă, politica de coeziune va continua să abordeze probleme precum șomajul în rândul tinerilor și învățarea pe tot parcursul vieții.

Peste 100 de miliarde EUR sunt programate pentru a sprijini acțiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie regenerabilă, eficiență energetică, rețele de transport durabile și inițiative de conservare a naturii. Politica va acorda, de asemenea, prioritate cercetării și inovației, permițând regiunilor să dezvolte tehnologii verzi.

Politica de coeziune a avut deja un impact semnificativ asupra realizării tranziției ecologice, alocând 69 de miliarde EUR între 2014 și 2020. Datorită acestor investiții, 550.000 de gospodării au beneficiat de o performanță energetică sporită a clădirilor, reducându-și astfel facturile la energie. A fost creată o capacitate de energie regenerabilă de 6.000 de megawați (înseamnă că acum sunt acoperite nevoile anuale de energie electrică a aproximativ 4 milioane de gospodării din UE), au fost instituite măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru 17 milioane de oameni; au fost implementate măsuri de conservare a habitatului pentru 3,4 milioane de hectare; și 6,9 milioane de oameni au avut acces la o aprovizionare îmbunătățită cu apă.

Raportul de astăzi subliniază că schimbările climatice exacerba inegalitățile regionale, având un impact mai puternic asupra regiunilor de coastă, mediteraneene și de sud-est ale UE.

Aici, costurile schimbărilor climatice se pot ridica la peste 1% din PIB anual. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie realizată într-un mod just și echitabil, deoarece regiunile au capacități diferite de a culege beneficiile pe care le aduce. Acesta este motivul pentru care politica de coeziune investește pentru a crea locuri de muncă și oportunități în regiuni și pentru a crește rezistența la schimbările climatice și pentru a atenua riscurile.

Tranziția digitală pretutindeni

Digitalizarea va aduce o productivitate sporită, inovare și un acces mai bun la servicii. Cu toate acestea, regiunile UE au o capacitate inegală de a utiliza noile tehnologii. Politica de coeziune a investit 14 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru a depăși decalajul digital, atât social, cât și geografic, de exemplu, prin îmbunătățirea accesului la servicii de e-guvernare și e-sănătate și prin promovarea lansării benzii largă în regiunile îndepărtate și rurale. . Performanța rețelelor fixe s-a îmbunătățit în toate statele membre, iar 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de o conexiune îmbunătățită în bandă largă.

Perioada de programare 2021-2027 investește semnificativ în digitalizare: aproximativ 40 de miliarde EUR sunt alocate acestui scop, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale, tehnologiilor digitale și accesul la o conexiune mai rapidă la internet în toate regiunile UE.

În același timp, Politica va sprijini, de asemenea, oamenii să dobândească abilitățile potrivite pentru a îmbrățișa schimbările aduse de tranzițiile ecologice și digitale, datorită celor 45 de miliarde EUR alocate educației și formării.

O politică de coeziune flexibilă care dă rezultate în perioade de criză

Politica de coeziune oferă o sursă stabilă de investiții publice în perioade de constrângeri bugetare. Deși își atingă obiectivele pe termen lung de a investi în măsuri structurale, de stimulare a creșterii, care sprijină dezvoltarea, locurile de muncă și ajută regiunile în contextul schimbărilor demografice și al tranzițiilor verzi și digitale, politica de coeziune s-a dovedit, de asemenea, a fi un instrument flexibil de sprijinire. Statele membre și regiunile în perioade de criză.

Aceasta include mobilizarea rapidă a resurselor pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt în timpul crizei de sănătate COVID-19.

Cu cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+), Politica de Coeziune a canalizat 23 de miliarde EUR pentru combaterea pandemiei, sprijinind în special achiziționarea de ventilatoare, vaccinuri și medicamente pentru spitale, angajarea de personal suplimentar din domeniul sănătății și furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Întrucât criza a avut un impact major asupra IMM-urilor, finanțarea din fondurile de coeziune a oferit un sprijin financiar urgent pentru investițiile în echipamente IT, pentru a se asigura că acestea se pot adapta la „noua normalitate”. Datorită acestui sprijin, toate categoriile de regiuni au revenit la nivelul PIB-ului din 2019 la doar doi ani după criza de sănătate cauzată de COVID-19, spre deosebire de criza financiară din 2008, în care a durat mai mult de 10 ani pentru ca unele regiuni să se redreseze.

Politica de coeziune a pus la dispoziție fonduri și mecanisme de flexibilitate pentru a ajuta regiunile să primească persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această finanțare a sprijinit măsuri de urgență, cum ar fi construirea de centre de primire și adăposturi și investiții în spitale mobile și în instalații sanitare. De asemenea, s-a acordat sprijin în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, cum ar fi cursurile de limbă, asistența psihologică și accesul la servicii de îngrijire a copiilor și de asistență medicală.

Desprinderea învățămintelor pentru viitor

Deși convergența are loc, raportul subliniază că există în continuare unele provocări. Printre acestea se numără disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă.

În multe state membre estice (cum ar fi Slovacia, Bulgaria și România), creșterile disparităților au fost determinate de ratele de creștere foarte ridicate din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). În Franța și Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută. În alte state membre, cum ar fi Portugalia, scăderea disparităților regionale se datorează performanței relativ slabe a unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice.

Schimbările demografice au un impact și mai mare asupra acestor provocări, deoarece multe regiuni se confruntă cu o populație în vârstă de muncă în scădere, cu o populație mai tânără în creștere și cu dificultăți în păstrarea talentelor. Acest lucru demonstrează importanța sprijinirii coeziunii regionale și a investițiilor în locuri de muncă și oportunități pentru generația viitoare a Europei.

Și România se confruntă cu o astfel de problemă. În șase din cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării (regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru) se observă o diminuare a populației apte de muncă și un număr mic și stagnant de oameni cu studii superioare. Populația din aceste regiuni și cea din regiuni din Bulgaria, Ungaria, Croația, sudul Italiei, Portugalia, estul Germaniei și regiunile de nord-est și ultraperiferice ale Franței, zone care trec prin aceleași probleme, reprezintă 16% din populația UE.

La rândul său, regiunea Nord-Vest din România se confruntă cu o migrare a talentelor. 

©Comisia Europeană

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a politicii de coeziune, ținând seama, în același timp, de experiența altor instrumente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea subliniază necesitatea de a reflecta asupra modalităților de îmbunătățire a conceperii politicii pentru a-și îndeplini mai bine obiectivele tratatului. Printre aspecte se numără abordarea dinamicii economice emergente și a noilor dezechilibre, adaptarea sprijinului la nevoile regionale, accelerarea punerii în aplicare, simplificarea în continuare, o mai bună orientare către performanță și corelarea cu reformele, precum și flexibilitățile integrate pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

O primă discuție a constatărilor celui de-al 9-lea raport privind coeziunea va avea loc în cadrul celui de-al 9-lea Forum privind coeziunea, care va avea loc în perioada 11-12 aprilie 2 024, la Bruxelles. Reprezentanții părților interesate în fața autorităților naționale, regionale și locale vor reflecta asupra modului în care politica de coeziune poate continua să garanteze că nicio regiune nu este lăsată în urmă în cadrul schimbărilor structurale în curs.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și Republica Moldova au prelungit acordul privind transportul rutier de mărfuri până la 31 decembrie 2025

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Uniunea Europeană și Republica Moldova au decis să prelungească valabilitatea actualului lor Acord de transport rutier până la 31 decembrie 2025.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acordul urmărește să sprijine Republica Moldova în a avea acces la piețele mondiale prin facilitarea tranzitului prin țările UE și, în egală măsură, continuarea dezvoltării legăturilor sale cu piața UE.

”Acest acord rutier reprezintă o colac de salvare pentru Republica Moldova puternic afectată de pierderea rutelor sale comerciale tradiționale și de războiul din Ucraina. Decizia de astăzi oferă predictibilitate operatorilor economici atât din UE, cât și din Republica Moldova și confirmă sprijinul nostru neclintit pentru Republica Moldova. Pentru următoarele 18 luni, schimburile economice rutiere între operatorii UE și cei din Republica Moldova pot decurge nestingherite”, a declarat comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Această înțelegere, semnată la 29 iunie 2022, a crescut substanțial exporturile pe cale rutieră ale Republicii Moldova în UE, în beneficiul ambelor economii.

El a fost pus în aplicare după ce rute importante de transport care trec prin porturile Ucrainei de la Marea Neagră și piețe de export în estul Ucrainei au devenit inaccesibile ca urmare a războiului ilegal și neprovocat declanșat de Rusia în această țară.

Prin liberalizarea parțială a transportului rutier de marfă prin acordarea de drept de tranziț și transport bilateral trasportatorilor moldoveni și din UE, acordul contribuie la o mai bună ancorare a pieței din Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Acordul a contribuit, de asemenea, la consolidarea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina prin facilitarea transportului rutier între UE și Republica Moldova, care o țară de tranzit importantă pentru exporturile și importurile ucrainene.

Volumul exporturilor pe cale terestră dinspre Republica Moldova spre UE a crescut cu 27%în al treilea trimestru al anului 2022 și cu 35% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă a lui 2021.

Și Uniunea Europeană a avut beneficii în urma punerii în aplicare a acestui acord, întrucât valoarea exporturilor UE pe cale terestră către Republica Moldova a crescut cu 30% din al treilea trimestru al lui 2021 până în al treilea trimestru al anului 2022, stabilizându-se la același nivel și în al treilea trimestru al lui 2023.

Decizia de prelungire a acordului a fost luată marți în urma reuniunii comisiei mixte stabilite în baza acestei înțelegeri și nu modifică natura sa.

Scopul prezentului acord este de a facilita, temporar, transportul rutier de marfă între și pe teritoriul Uniunii Europene și Republicii Moldova. Acesta are drept țintă să contracareze perturbările semnificative ale transportului rutier generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin acordarea unor drepturi suplimentare de tranzit și transport de mărfuri între cele două piețe.

Data inițială la care urma să expire actualul acord era 30 iunie 2024.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În anul alegerilor, Comisia Europeană recomandă marilor platforme online și motoarelor de căutare măsuri pentru combaterea dezinformării înainte, în timpul și după evenimentele electorale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat marți orientări referitoare la măsurile recomandate platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare pentru a atenua riscurile sistemice online care pot afecta integritatea alegerilor, cu orientări specifice pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din iunie.

Instituția amintește într-un comunicat că, în conformitate cu Legea privind serviciile digitale (DSA), serviciile desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE au obligația de a reduce riscurile legate de procesele electorale, protejând în același timp drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la libertatea de exprimare.

”Am adoptat Legea privind serviciile digitale pentru a ne asigura că tehnologiile sunt în slujba oamenilor și a societăților în care trăim. Înainte de alegerile europene cruciale, acest lucru include obligații pentru platformele care trebuie să protejeze utilizatorii de riscurile legate de procesele electorale – cum ar fi manipularea sau dezinformarea. Orientările prezentate astăzi oferă recomandări concrete pentru ca platformele să pună în practică această obligație”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru pregătirea Europei pentru era digitală.

Aceste orientări recomandă măsuri de atenuare și bune practici care trebuie întreprinse de platformele online foarte mari și de motoarele de căutare înainte, în timpul și după evenimentele electorale, precum următoarele:

  • să își consolideze procesele interne, inclusiv prin înființarea unor echipe interne cu resurse adecvate, utilizând analizele și informațiile disponibile privind riscurile specifice contextului local și privind utilizarea serviciilor lor de către utilizatori pentru a căuta și a obține informații înainte, în timpul și după alegeri, pentru a-și îmbunătăți măsurile de atenuare.
  • să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor specifice alegerilor, adaptate la fiecare perioadă electorală și la fiecare context local. Printre măsurile de atenuare incluse în liniile directoare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să promoveze informațiile oficiale privind procesele electorale, să pună în aplicare inițiative de educație mediatică și să își adapteze sistemele de recomandare pentru a responsabiliza utilizatorii și a reduce monetizarea și viralizarea conținutului care amenință integritatea proceselor electorale. În plus, publicitatea politică ar trebui să fie etichetată în mod clar ca atare, în anticiparea noului regulament privind transparența și direcționarea publicității politice.
  • adoptarea unor măsuri specifice de atenuare legate de IA generativă: Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ale căror servicii ar putea fi utilizate pentru a crea și/sau a disemina conținut bazat pe IA generativă ar trebui să evalueze și să atenueze riscurile specifice legate de IA, de exemplu prin etichetarea clară a conținutului generat de IA (cum ar fi deepfakes), prin adaptarea în consecință a termenilor și condițiilor lor și prin aplicarea adecvată a acestora.  
  • să coopereze cu autoritățile naționale și la nivelul UE, cu experții independenți și cu organizațiile societății civile pentru a promova un schimb eficient de informații înainte, în timpul și după alegeri și pentru a facilita utilizarea unor măsuri de atenuare adecvate, inclusiv în domeniile manipulării și interferenței informațiilor străine (FIMI), dezinformării și securității cibernetice.
  • să adopte măsuri specifice, inclusiv un mecanism de răspuns la incidente, în timpul unei perioade electorale, pentru a reduce impactul incidentelor care ar putea avea un efect semnificativ asupra rezultatului alegerilor sau asupra participării la vot.
  • să evalueze eficacitatea măsurilor prin intermediul evaluărilor postelectorale. Platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să publice o versiune publică a unor astfel de documente de analiză postelectorală, oferind astfel posibilitatea de a oferi feedback publicului cu privire la măsurile de reducere a riscurilor puse în aplicare.

Orientările includ măsuri specifice în vederea viitoarelor alegeri europene. Având în vedere dimensiunea lor transfrontalieră și europeană unică, platformele online foarte mari și motoarele de căutare ar trebui să se asigure că sunt disponibile și distribuite suficiente resurse și măsuri de atenuare a riscurilor în mod proporțional cu evaluările de risc. Orientările încurajează, de asemenea, o strânsă cooperare cu grupul operativ al Observatorului european pentru media digitale (EDMO) privind alegerile europene din 2024.

Orientările iau în considerare contribuțiile primite în urma consultării publice lansate de Comisie la 8 februarie 2024. Comisia a cooperat, de asemenea, cu coordonatorii de servicii digitale în cadrul Consiliului european pentru servicii digitale cu privire la aceste orientări. Orientările încurajează, de asemenea, examinarea și cercetarea de către terți a măsurilor de atenuare pentru a se asigura că măsurile instituite sunt eficace și respectă drepturile fundamentale.

Măsurile specifice de atenuare pe care ar trebui să le ia o platformă online foarte mare sau un motor de căutare depind de particularitățile serviciului lor și de profilul lor de risc. Orientările reprezintă cele mai bune practici pentru atenuarea riscurilor legate de procesele electorale în acest moment. Ca atare, platformele online foarte mari și motoarele de căutare care nu respectă aceste orientări trebuie să demonstreze Comisiei că măsurile luate sunt la fel de eficiente în ceea ce privește atenuarea riscurilor. În cazul în care Comisia primește informații care pun la îndoială caracterul adecvat al acestor măsuri, aceasta poate solicita informații suplimentare sau poate iniția proceduri oficiale în temeiul Legii privind serviciile digitale. 

Pentru a adăuga un element suplimentar de pregătire, Comisia intenționează să organizeze un test de rezistență cu părțile interesate relevante la sfârșitul lunii aprilie, pentru a testa utilizarea cât mai eficientă a instrumentelor și a mecanismelor de cooperare care au fost instituite.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CHINA5 mins ago

Mark Rutte a discutat cu Xi Jinping despre ”preocupările” UE potrivit cărora Beijingul ”pune obstacole nedrepte companiilor europene care doresc să facă afaceri” pe piața chineză

NATO9 mins ago

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

U.E.1 hour ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA23 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending