Connect with us

U.E.

Comisia Europeană îi urează un călduros „la mulți ani!” Sofiei Corradi, „mama” programului Erasmus

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/Facebook

Comisia Europeană îi urează un călduros „la mulți ani!” Sofiei Corradi, „mama” programului Erasmus, cel mai important program internațional pentru studenți.

Ideea de a promova schimburi culturale, sociale și academice între studenții europeni a luat naștere în 1969 datorită italiencei Sofia Corradi (poreclită „Mamma Erasmus”), pedagog și consultant științific pentru conferința permanentă a Rectorilor Universităților Italiene. 

În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an.

Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente. Rolul ei i-a permis să conștientizeze această idee și să o facă cunoscută în sferele academice și instituționale.

Cum a început și unde a ajuns Erasmus?

Europa sărbătorește anul acesta 33 de ani de Erasmus, cel mai cunoscut și mai mare program de schimb de studenți din lume. După primul an de la crearea sa (pe 9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiasera de schimburi de studii. 

În prezent, de multiplele facilități Erasmus pot beneficia peste 4 milioane de europeni din aproximativ 4.500 instituții de învățământ superior din toată Europa, din 33 de țări participante și 169 de țări partenere ale programului. Este vorba despre studenți, profesori, voluntari, tineri profesioniști care se pot înscrie pentru studii, stagii de practică, schimburi de experiență și voluntariat în străinătate.

În perioada 2014-2020, bugetul Erasmus+ este de 14,7 miliarde de euro, iar pentru următorul exercițiu financiar multianual 2021-2027, statele membre au propus o finanțare de 21,2 miliarde de euro, mult mai mare decât tot ce a primit programul până acum, însă departe de dublarea propusă de Comisia Europeană în 2018. 

Programul Erasmus (European Region Action Scheme for the Mobility of University Students) a fost propus de către Comisia Europeană în 1986, și a fost gândit inițial ca un test pentru schimburi de studenți.

Consiliul miniștrilor educației din statele membre nu a ajuns la un consens, iar propunerea a fost respinsă la începutul lui 1987. Câteva luni mai târziu însă, în vara lui ’87 UE adoptă programul, și de atunci acesta facilitează schimbul internațional de studenți la nivelul Uniunii Europene. Programul Erasmus se bazează pe „mobilitatea transnațională” o aplicare extrem de concretă și eficientă a unuia dintre drepturile principale garantate cetățenilor UE: libera circulația persoanelor. 

La sfârșitul lui 2013, Erasmus avea un buget de peste trei miliarde de euro și înregistra 3,3 milioane de studenți și 470.000 de profesori și angajați în aparatul administrativ, beneficiind de formare și de experiențe de învățare în alte țări din Europa.

În programul Erasmus au intrat, în afara statelor membre UE, și țări din Spațiul Economic European (Islanda, Liechtenstein și Norvegia), precum și Turcia sau Moldova.

Spania, Italia, Germania și Franța tind să fie cele mai populare destinații pentru studenții Erasmus.

Din 2014, sub Erasmus Plus, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – vizează educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE. 

Erasmus pentru România

Potrivit Comisiei Europene, un număr estimat de 35.000 de studenți din România au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până la finele lui 2014. Iar ratele de participare au fost în creștere în fiecare an. Numărul lor total era la începutul lui 2017 de 250 000. 

Cei mai mulți dintre studenți provin din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de la Babeș-Bolyai din Cluj, din Universitatea București, urmată de “Transilvania” Brașov și de Politehnica din Timișoara.

Principalele țări pentru care au optat studenții români au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.

În același timp, numeroși studenți din state membre ale UE au optat pentru studii sau programe de voluntariat în România. Între anii 2007 -2013, potrivit datelor Comisiei Europene, în universități sau instituții românești au studiat sau au făcut practică 11.251 de studenți străini.

Primele cinci instituții academice pentru care au optat studenți străini în România, prin programele Erasmus, au fost Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București, Transilvania – Brașov, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi şi Universitatea de Vest din Timișoara.

Cei mai mulți studenți străini care au ales să descopere România prin programul Erasmus au fost cei din Turcia, Franța, Spania, Italia şi Portugalia.

În prezent,  în topul celor mai populare destinații Erasmus se află Spania, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

Published

on

© Ministerul Culturii/ Facebook

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, oficialul român a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

”Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Președinția slovenă, referitoare la ”drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile și al viitorului Europei”.

În acest context, domnul ministru Romașcanu a subliniat faptul că promovarea și protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile și programele educaționale, prin intermediul cărora toți cetățenii își pot cunoaște mai bine trecutul și îl pot aprecia ca atare.

În egală măsură, a prezentat obiectivul asumat de Guvernul României de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu și dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susținută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și vor fi susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consiliul a adoptat, de asemenea, Proiectul de Concluzii intitulat ,,cultura, arhitectura de calitate și mediul construit ca elemente cheie ale inițiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi pași de acțiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deținut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual și media, miniștrii au agreat o serie de direcții de lucru pentru promovarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii Europene și pentru creșterea ofertei  de conținut audiovizual și media european, cu precădere în mediul online.

Concluziile Consiliului referitoare la ,”disponibilitatea și competitivitatea conținutului european audiovizual și media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acțiune, reafirmând importanța strategiilor de creștere a audienței și a promovării conținutului de calitate european, inclusiv prin coproducții europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat o abordare comună și coordonată la nivelul UE în vederea abordării în mod eficient a provocărilor generate de recrudescența COVID-19 în mai multe state membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, decizia vine pe fondul creșterii numărului de cazuri, care pun presiune pe spitale. Astfel, Comisia Europeană consideră că este nevoie de o acțiune urgentă și hotărâtă. Noua amenințare potențială reprezentată de varianta Omicron se adaugă la aceste preocupări și subliniază importanța abordării pandemiei pentru a avansa către o securitate sanitară pe termen lung, atât în UE, cât și la nivel mondial.

 ”În ultimele două săptămâni, mulți dintre noi au fost martorii unei recrudescențe a COVID-19 care a infectat unii dintre prietenii noștri apropiați, colegi de muncă, membri ai familiei sau persoane dragi. Creșterea rapidă a numărului de cazuri pune presiune din ce în ce mai mare pe spitalele noastre și pe cei din domeniul sănătății. În plus, apariția variantei Omicron, necesită cea mai mare atenție din partea noastră. Dar sunt convinsă că UE se va ridica la înălțimea responsabilității de a face față acestor provocări. Astăzi prezentăm o gamă largă de acțiuni, de la intensificarea eforturilor noastre de vaccinare și a investițiilor în tratamente, la îmbunătățirea monitorizării și a prevenirii și la consolidarea solidarității noastre globale. Între timp, reiterez apelul meu urgent către voi toți: vaccinați-vă, faceți boosterul și respectați regulile de protecție”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a atras atenția că ”nivelul ridicat de răspândire a variantei Delta, diferența nivelul de vaccinare între statele membre și reducerea intervențiilor non-farmaceutice vor determina o iarnă cu provocări. Apariția variantei Omicron nu face decât să accentueze nevoia urgentă de a ne vaccina și de a ne crește imunitatea pentru a rupe lanțurile de transmitere. Acolo unde este necesar, trebuie introduse măsuri eficiente de sănătate publică, inclusiv distanțarea fizică și măști.  Trebuie să acționăm rapid și decisiv pentru a limita răspândirea virusului și a atenua impactul acestuia”, a completat Kyriakides.

Creșterea numărului cazurilor grave, cu precădere în rândul persoanelor vaccinate, a generat o presiune enormă asupra spitalelor și personalului medical deja foarte solicitate. Acest lucru are, de asemenea, un impact direct asupra sănătății pacienților care nu sunt infectați cu COVID, deoarece, încă o dată, accesul la asistență medicală pentru alte afecțiuni este pus la grea încercare de necesitatea de a trata pacienții cu COVID-19.

Acțiune coordonată pentru combaterea COVID-19

UE trebuie să dea dovadă că are capacitatea de a reacționa rapid pentru a face față creșterii numărului de infectări cu acest virus și pentru a continua să livreze un răspuns puternic pe termen lung la această amenințare. Comisia Europeană consideră că acest lucru necesită răspunsuri ferme și urgente, inclusiv:

  • UE și statele membre trebuie să continue să implementeze o strategie comună pentru a limita intrarea variantei Omicron pe teritoriul Uniunii, cu revizuiri periodice și zilnice ale restricțiilor de călătorie esențiale. UE și statele membre ar trebui să fie pregătite să impună toate controalele necesare;
  • Statele membre ar trebui să desfășoare noi campanii de vaccinare ce vizează persoanele din toate grupurile eligibile care nu au făcut încă acest lucru, adoptând strategii naționale specifice care să se adreseze ezitărilor de a se vaccina;
  • Statele membre ar trebui să administreze rapid dozele booster pentru a menține un nivel ridicat de protecție împotriva COVID-19, inclusiv împotriva variantei Omicron, începând cu grupurile vulnerabile;
  • Agențiile UE ar trebui să pună la dispoziție rapid orientările științifice necesare;
  • Comisia Europeană își va intensifica eforturile pentru a produce, autoriza și achiziționa în comun medicamentele împotriva COVID-19;
  • Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ar trebui să adopte propunerile Uniunii Europene a Sănătății și regulamentul privind  HERA până la sfârșitul anului 2021;
  • Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri de precauție și restricții specifice și proporționale pentru a limita răspândirea virusului, salvând vieți și reducând presiunea asupra sistemelor de sănătate. Ar trebui să se asigure o coordonare deplină la nivelul UE. Apariția variantei Omicron înseamnă că ar trebui să se acorde o atenție deosebită aplicării și comunicării măsurilor specifice privind contactele în contextul sfârșitului de an;
  • Statele membre trebuie să pună în aplicare abordarea revizuită privind libera circulație care include o valabilitate de 9 luni a certificatului digital COVID-19;
  • UE și statele membre ar trebui să accelereze eforturile ”Echipei Europa” privind donarea vaccinurilor pentru a atinge obiectivul global de vaccinare de 70 % în 2022, convenit la summitul G20 din octombrie 2021, și să sprijine consolidarea capacităților pentru secvențiere, testare și vaccinare. Ar trebui, de asemenea, să existe o poziție clară a UE cu privire la calea de urmat pentru a asigura o arhitectură globală de sănătate mai puternică, mai echitabilă și mai accelerată.

 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi mai multe inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție din UE, cu scopul de a le face mai accesibile și mai eficace. Obiectivul general al măsurilor este de a face din canalele de comunicare digitală canalul implicit în cauzele judiciare transfrontaliere, punând astfel în practică una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea privind digitalizarea justiției, publicată anul trecut. 

În decembrie 2020, Comisia a adoptat o serie de inițiative de modernizare a sistemelor de justiție ale UE, propunând un set de măsuri în vederea continuării digitalizării, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Cei doi piloni principali ai respectivului pachet erau Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și Strategia privind formarea judiciară europeană. Prin aceste instrumente de justiție digitală se urmărea oferirea unui sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și îmbunătățirea cooperării judiciare transfrontaliere între autoritățile competente la nivelul UE. 

Inițiativele de astăzi reprezintă o urmare a comunicării de anul trecut. Măsurile vizează digitalizarea interacțiunilor dintre autoritățile din domeniul justiției, valorificând eficiența instrumentelor de comunicare moderne în situațiile în care procedurile civile și penale, acțiunile de combatere a terorismului și anchetele în general impun acest lucru.

Comisia a adoptat astăzi următoarele inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție ale UE:

Digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere

Propunerile privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere în UE și a accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală vor aborda două probleme principale: ineficiențele care afectează cooperarea judiciară transfrontalieră și obstacolele în calea accesului la justiție în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere.

Regulamentul:

  • va permite părților să comunice pe cale electronică cu autoritățile competente sau să inițieze proceduri judiciare împotriva unei părți dintr-un alt stat membru;
  • va permite utilizarea videoconferințelor în cadrul audierilor în materie civilă, comercială și penală transfrontalieră, ceea ce va duce la accelerarea procedurilor și la reducerea deplasărilor;
  • va asigura posibilitatea transferului digital de cereri, documente și date între autoritățile naționale și instanțe.

Tranziția comunicațiilor – care încă și acum se realizează exclusiv pe suport de hârtie – către canalul electronic nu numai că ar avea un impact pozitiv asupra mediului, ci ar economisi și timp, precum și aproximativ 25 de milioane EUR pe an în întreaga UE, sub formă de costuri legate de expediere și de hârtie.

Schimbul digital de informații în cazurile de terorism

Vor exista două propuneri vizând combaterea eficace a terorismului și a altor forme grave de criminalitate transfrontalieră. În prezent, statele membre transmit Eurojust informații privind cazurile judiciare legate de terorism prin diverse canale, adesea nesecurizate, de exemplu prin e-mail sau CD-ROM. În plus, sistemul informatic al Eurojust este unul depășit, nefiind în măsură să realizeze în mod corespunzător verificări încrucișate ale informațiilor. Obiectivul inițiativei este modernizarea acestor practici.

Regulamentul:

  • va digitaliza comunicarea dintre Eurojust și autoritățile statelor membre și va asigura canale de comunicare securizată;
  • va permite Eurojust să identifice în mod eficace legăturile dintre cazurile de terorism transfrontaliere anterioare și cele în curs, precum și alte forme de infracțiuni transfrontaliere grave;
  • pe baza identificării unor astfel de legături, statele membre vor fi în măsură să își coordoneze măsurile de investigare și răspunsurile judiciare.

Dezvoltarea platformei de colaborare a echipelor comune de anchetă

Aceasta este o propunere de instituire a unei platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă (JIT). Aceste echipe sunt constituite pentru anchete penale specifice efectuate de două sau mai multe state. Echipele s-au dovedit a fi o reușită, însă în practică, ele se confruntă cu mai multe dificultăți tehnice. În prezent, schimburile sunt prea lente și greoaie. O platformă informatică dedicată ar permite JIT să facă schimb mai ușor de informații și de probe și să comunice în condiții mai sigure, astfel încât să își poată gestiona în comun operațiunile.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE urmează să negocieze propunerile Comisiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE43 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO3 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending