Comisia Europeană îi urează un călduros „la mulți ani!” Sofiei Corradi, „mama” programului Erasmus, cel mai important program internațional pentru studenți.
Ideea de a promova schimburi culturale, sociale și academice între studenții europeni a luat naștere în 1969 datorită italiencei Sofia Corradi (poreclită „Mamma Erasmus”), pedagog și consultant științific pentru conferința permanentă a Rectorilor Universităților Italiene.
În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an.
Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente. Rolul ei i-a permis să conștientizeze această idee și să o facă cunoscută în sferele academice și instituționale.
Cum a început și unde a ajuns Erasmus?
Europa sărbătorește anul acesta 33 de ani de Erasmus, cel mai cunoscut și mai mare program de schimb de studenți din lume. După primul an de la crearea sa (pe 9 ianuarie 1987), peste 3200 de studenți din 11 țări beneficiasera de schimburi de studii.
În prezent, de multiplele facilități Erasmus pot beneficia peste 4 milioane de europeni din aproximativ 4.500 instituții de învățământ superior din toată Europa, din 33 de țări participante și 169 de țări partenere ale programului. Este vorba despre studenți, profesori, voluntari, tineri profesioniști care se pot înscrie pentru studii, stagii de practică, schimburi de experiență și voluntariat în străinătate.
În perioada 2014-2020, bugetul Erasmus+ este de 14,7 miliarde de euro, iar pentru următorul exercițiu financiar multianual 2021-2027, statele membre au propus o finanțare de 21,2 miliarde de euro, mult mai mare decât tot ce a primit programul până acum, însă departe de dublarea propusă de Comisia Europeană în 2018.
Programul Erasmus (European Region Action Scheme for the Mobility of University Students) a fost propus de către Comisia Europeană în 1986, și a fost gândit inițial ca un test pentru schimburi de studenți.
Consiliul miniștrilor educației din statele membre nu a ajuns la un consens, iar propunerea a fost respinsă la începutul lui 1987. Câteva luni mai târziu însă, în vara lui ’87 UE adoptă programul, și de atunci acesta facilitează schimbul internațional de studenți la nivelul Uniunii Europene. Programul Erasmus se bazează pe „mobilitatea transnațională” o aplicare extrem de concretă și eficientă a unuia dintre drepturile principale garantate cetățenilor UE: libera circulația persoanelor.
La sfârșitul lui 2013, Erasmus avea un buget de peste trei miliarde de euro și înregistra 3,3 milioane de studenți și 470.000 de profesori și angajați în aparatul administrativ, beneficiind de formare și de experiențe de învățare în alte țări din Europa.
În programul Erasmus au intrat, în afara statelor membre UE, și țări din Spațiul Economic European (Islanda, Liechtenstein și Norvegia), precum și Turcia sau Moldova.
Spania, Italia, Germania și Franța tind să fie cele mai populare destinații pentru studenții Erasmus.
Din 2014, sub Erasmus Plus, Uniunea Europeană a reunit toate planurile curente ale Comisiei Europene în ceea ce privește educația, formarea, tineretul și sportul: Comenius – programe din domeniul educației școlare, Erasmus – învățământul superior, Leonardo da Vinci – vizează educația și formarea profesională, Grundtvig – destinat învățământului pentru adulți, Tineretul în acțiune – învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet – dedicat studiilor privind Uniunea Europeană, Erasmus Mundus – orientat spre globalizarea educației europene, deschis și cetățenilor din afara UE.
Erasmus pentru România
Potrivit Comisiei Europene, un număr estimat de 35.000 de studenți din România au beneficiat de programele Erasmus din 2007 până la finele lui 2014. Iar ratele de participare au fost în creștere în fiecare an. Numărul lor total era la începutul lui 2017 de 250 000.
Cei mai mulți dintre studenți provin din Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, de la Babeș-Bolyai din Cluj, din Universitatea București, urmată de “Transilvania” Brașov și de Politehnica din Timișoara.
Principalele țări pentru care au optat studenții români au fost, în ordine, Franța, Spania, Italia, Germania și Ungaria.
În același timp, numeroși studenți din state membre ale UE au optat pentru studii sau programe de voluntariat în România. Între anii 2007 -2013, potrivit datelor Comisiei Europene, în universități sau instituții românești au studiat sau au făcut practică 11.251 de studenți străini.
Primele cinci instituții academice pentru care au optat studenți străini în România, prin programele Erasmus, au fost Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București, Transilvania – Brașov, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi şi Universitatea de Vest din Timișoara.
Cei mai mulți studenți străini care au ales să descopere România prin programul Erasmus au fost cei din Turcia, Franța, Spania, Italia şi Portugalia.
În prezent, în topul celor mai populare destinații Erasmus se află Spania, Germania, Franța, Marea Britanie și Italia.
