Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă garanții de un miliard de euro pentru finanțarea IMM-urilor: Vor fi deblocate finanțări de 8 miliarde pentru 100.000 de întreprinderi

Published

on

©️ European Parliament

Comisia Europeană a deblocat luni suma de un miliard de euro din Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), ce va servi drept garanție pentru Fondul European de Investiții (FEI), care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit executivului european, acest lucru va permite Fondului European de Investiții să emită garanții speciale pentru a stimula băncile și alți creditori să ofere lichidități pentru cel puțin 100.000 de IMM-uri europene și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanțarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde de euro.

Anunțul de astăzi răspunde angajamentului asumat în comunicarea Comisiei din 13 martie de a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, cu fonduri care să poată fi deblocate deja în luna aprilie. Acest demers face parte din pachetul de măsuri anunțat de Grupul BEI la 16 martie, menit să mobilizeze rapid sprijinul pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din Europa.

Una dintre consecințele economice imediate ale pandemiei de coronavirus este lipsa bruscă de lichidități care afectează întreprinderile mici și mijlocii. Aceste întreprinderi sunt, în general, cele mai afectate într-o situație de criză și este esențial să fie sprijinite cu lichidități suficiente pentru a putea supraviețui crizei. Cu toate acestea, într-o situație de penurie de lichidități, băncile nu sunt stimulate să acorde împrumuturi IMM-urilor, din cauza creșterii bruște a riscului perceput. Acesta este motivul pentru care garanțiile UE care sprijină aceste împrumuturi sunt necesare. Începând de astăzi, FEI oferă pieței garanții specifice sprijinite de FEIS pentru a limita impactul pandemiei asupra întreprinderilor mici și mijlocii și asupra întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

Peste tot în Europa, întreprinderile se confruntă cu dificultăți. UE reacționează rapid pentru a contribui la atenuarea șocului și pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile. Astăzi, Comisia și Fondul European de Investiții pun la dispoziție finanțare în valoare de 8 miliarde EUR, oferind astfel un ajutor imediat sub formă de lichidități pentru IMM-urile din Europa afectate de pandemia de coronavirus. Fondurile vor fi alocate deja în această lună prin intermediul băncilor locale și al creditorilor locali pentru a ajuta întreprinderile cele mai afectate de criză”, a declarat, în context, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Suma de 1 miliard de euro deblocată din FEIS în temeiul mecanismului de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME și prin componenta InnovFin – Garanții pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 permite FEI să ofere garanții în valoare de 2,2 miliarde EUR intermediarilor financiari, deblocând finanțări disponibile în valoare de 8 miliarde EUR. Garanțiile vor fi oferite prin intermediul FEI pe piață, printr-o cerere de exprimare a interesului publicată astăzi către mai multe sute de intermediari financiari, inclusiv bănci și creditori alternativi. Principalele caracteristici ale acestor garanții vor fi:

  • un acces simplificat și mai rapid la garanția FEI;
  • o acoperire mai mare a riscurilor – până la 80 % din pierderile potențiale aferente împrumuturilor individuale (spre deosebire de acoperirea-standard de 50 %);
  • accentul pus asupra împrumuturilor pentru capital circulant în întreaga UE;
  • acordarea unor condiții mai flexibile, inclusiv amânarea, reeșalonarea sau suspendările temporare ale obligației de rambursare a împrumuturilor.

Noile caracteristici vor fi accesibile noilor intermediari financiari, precum și intermediarilor financiari existenți care colaborează deja cu FEI, care vor oferi la rândul lor condiții speciale pentru peste o sută de mii de întreprinderi care beneficiază de garanții în cadrul programelor COSME LGF și InnovFin SMEG.

Ca urmare a cererii de exprimare a interesului publicate astăzi, intermediarii financiari care au acorduri în vigoare cu FEI în cadrul programelor COSME și InnovFin vor avea acces imediat la noile garanții, la cerere. Alți intermediari financiari pot avea acces la garanții în urma unei proceduri de cerere rapidă. În acest mod, noile fonduri pot fi deja direcționate către întreprinderile grav afectate în luna aprilie. IMM-urile vor putea să depună cereri direct la băncile locale și la creditorii locali ce participă la program, care vor figura pe lista www.access2finance.eu.

Comisia și Grupul BEI vor continua să depună eforturi în vederea adoptării unor măsuri suplimentare și vor utiliza toate instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a contribui la limitarea pandemiei de coronavirus și la atenuarea consecințelor economice ale acesteia.

Pentru a debloca suma de 1 miliard EUR din bugetul UE, Comisia și Grupul BEI au adus o serie de modificări acordurilor lor specifice.

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Principala sa misiune este de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa, ajutându-le să acceseze finanțări. FEI creează și dezvoltă capital de risc, capital de creștere și instrumente de garantare și de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În această calitate, FEI promovează obiectivele UE de sprijinire a inovării, a cercetării și a dezvoltării, a spiritului antreprenorial, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă.

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), desfășurat în perioada 2014-2020, cu un buget total de 2,3 miliarde EUR. Cel puțin 60 % din program este dedicat facilitării accesului IMM-urilor din Europa la finanțare, prin intermediul a două instrumente financiare. Mecanismul de garantare a împrumuturilor din cadrul COSME sprijină garanții și contragaranții pentru instituțiile financiare, pentru a le ajuta să acorde IMM-urilor mai multe împrumuturi și finanțare prin leasing. Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere din cadrul COSME contribuie la furnizarea de capital de risc pentru IMM-uri, în principal în etapele de expansiune și de creștere.

Orizont 2020 este programul UE pentru cercetare și inovare, desfășurat în perioada 2014-2020, cu un buget total de 77 de miliarde EUR. În cadrul programului Orizont 2020, instrumentele financiare InnovFin – Finanțare UE pentru inovatori – vizează facilitarea și accelerarea accesului la finanțare pentru întreprinderile inovatoare din întreaga Europă. În special, Fondul de garantare pentru IMM-uri (SMEG) din cadrul InnovFin oferă garanții și contragaranții privind finanțarea prin îndatorare pentru împrumuturi cu o valoare cuprinsă între 25 000 EUR și 7,5 milioane EUR, pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie inovatoare. În cadrul InnovFin SMEG, un mecanism gestionat de FEI, intermediarii financiari (bănci și alte instituții financiare) beneficiază de o garanție care acoperă o parte din pierderile lor legate de finanțările prin îndatorare în temeiul acestui mecanism.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este pilonul de finanțare al Planului de investiții pentru Europa, care a fost lansat în noiembrie 2014, pentru a inversa tendința descendentă a nivelurilor de investiții și a plasa Europa pe calea redresării economice. Abordarea sa inovatoare bazată pe utilizarea unei garanții bugetare a UE acordată Grupului BEI permite mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale pentru investiții în sectoare strategice ale economiei europene. Planul de investiții pentru Europa a generat deja investiții în valoare de peste 460 de miliarde EUR și a sprijinit 1,1 milioane de întreprinderi nou-înființate și IMM-uri în întreaga Europă. Cele mai recente cifre privind FEIS, în funcție de sector și de țară, sunt disponibile aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Raport piața unică UE: Cartonaș roșu pentru România din partea Comisiei Europene privind achizițiile publice

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România este statul membru al UE cu cea mai mare creștere procentuală a procedurilor de infringement deschise de Comisia Europeană și are, alături de Spania, cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor ce vizează funcționarea pieței unice. De asemenea, România face parte din rândul statelor membre ale UE a căror performanță la nivelul achizițiilor publice este considerată “nesatisfăcătoare”. Informațiile sunt cuprinse Tabloul de bord al pieței unice pentru 2020, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, și care arată că, în pofida îmbunătățirilor înregistrate în anumite domenii, statele membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. După cum s-a constatat în timpul crizei cauzate de noul coronavirus, o piață unică care funcționează bine este esențială pentru asigurarea liberei circulații a mărfurilor în întreaga UE și este vitală pentru redresarea rapidă a economiei UE, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Piața unică europeană, piața internă sau piața comună este una dintre cele mai importante rezultate ale procesului de integrare europeană, bazându-se pe cele patru libertăți de circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor în interiorul Uniunii Europene. Un raport consultat de CaleaEuropeană.ro arată că statele membre ale UE cotizează anual cu aproximativ 130 de miliarde de euro la bugetul UE, iar beneficiile aduse prin apartenența la piața unică depășesc 923 de milliarde de euro. În ce o privește, România contribuie anual cu 2,41 miliarde euro la bugetul euroepan și beneficiază de 16,59 miliarde euro prin apartenența la piața unică.

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2019. El evaluează performanțele statelor membre în ceea ce privește deschiderii pieței, instrumentele de guvernanță, precum și anumite domenii de politică, pe baza câtorva indicatori selectați. Indicatorii vizați privind guvernanța pieței unice sunt transpunerea în legislație a directivelor, procedurile de infringement, mecanismul EU Pilot de dialog informal între Comisie și statele membre, sistemul de informații al pieței unice (IMI), sistemul e-Certis pentru criteriile de eligibilitate în cazul achizițiilor publice, EURES – portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă, portalul Your Europe pentru informații privind activitățile transfrontaliere și sistemul SOLVIT privind drepturile cetățenilor și întreprinderilor din UE. Constatările sunt prezentate sub forma unei diagrame tip “semafor”, prin atribuirea de cartonașe roșii (sub medie), galbene (medie) și verzi (peste medie). 

În comparație cu anul precedent, tabloul de bord pentru acest an denotă o situație stabilă în majoritatea statelor membre, dar și o scădere ușoară a performanțelor globale. În ansamblu, tabloul de bord conține 158 de cartonașe verzi (153 în 2018), 107 cartonașe galbene (137 în 2018) și 58 de cartonașe roșii (59 în 2018). Țările cu cele mai bune performanțe în 2019 au fost LetoniaCipruDanemarcaEstoniaFinlanda și Slovacia, iar cele mai mici îmbunătățiri au fost observate în SpaniaItaliaFranța și Austria.

România are patru cartonașe verzi la indicatorii Your Europe, EURES, e-Certis și cel al sistemului de informații ale pieței unice, trei cartonașe galbene în ce privește transpunerea în legislație, procedurile de infringement și mecanismul EU Pilot și un cartonaș roșu în privința SOLVIT. De asemenea, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

România și Spania, țările cu cel mai mare deficit de transpunere în legislație a directivelor europene

De altfel, România se numără în primele două țări, alături de Spania, cu cel mai mare deficit de transpunere în legislația națională a directivelor care vizează funcționarea pieței unice. Deficitul de transpunere înregistrat de România se ridică la 1,1% (la fel și Spania), asemenea raportului anterior, în condițiile în care media UE este la 0,6%, iar ținta asumată la nivelul acordului privind piața unică este de 0,5%.

România a transpus doar 17 din cele 23 de directive referitoare la piața unică (74%), care au fost transpuse în cele 6 luni anterioare datei limită de calcul (1 iunie – 30 noiembrie 2019), consemnează raportul.

“Acest lucru arată că România poate întâmpina unele dificultăți în monitorizarea transpunerii la timp a directivelor”, este consemnat în tabloul de bord al Comisiei Europene.

În perspectivă cronologică, România ajunsese în anul 2016 la un deficit de transpunere de 2%, acesta fiind diminuat considerabil în ultimii ani. De altfel, România a recuperat și în ce privește media întârzierilor de transpunere a directivelor, de la 8,4 luni în raportul precedent la 7,6 luni în prezent.

Cu toate acestea, România se numără printre majoritatea țărilor UE care au transpus incorect un număr mare de directive. Cu 13 astfel de directive, România este peste media Uniunii Europene.

Infringement: România, cea mai mare creștere procentuală (50%) a cazurilor noi de neîndeplinire a obligațiilor

Cu un cartonaș galben și în privința procedurilor de infringement, România înregistrează 36 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în așteptare, dintre care 16 sunt cazuri noi. 

Față de precedentul raport, în care România avea 24 de proceduri de înfringement în așteptare, creșterea cu 50% (12 cazuri) reprezintă cea mai mare creștere procentuală în decurs de un an.

Cu cele 36 de proceduri de infringement, România este peste media UE, care se ridică la 29 de cazuri.

Sectoarele unde România înregistrează probleme sunt mediul (10 proceduri), energie (5 proceduri) și taxare indirectă (4 proceduri). Acestea reprezintă 53% din cazurile aflate în așteptare.

Din decembrie 2018, România a reușit să rezolve 4 cazuri a căror durată medie a fost de aproape 3 ani. Printre cazurile rămase, durata a 2 cazuri vechi restante privind transportul aerian și libera circulație a mărfurilor (care au durat între 7 și 8,5 ani) este compensată de 16 cazuri noi (fiecare cu o durată medie mai mică de 12 luni). România se află acum pe poziția a 3-a în clasamentul statelor membre pentru cea mai scurtă durată a cazurilor, în scădere față de 1 în urmă cu un an.

România depășește limita de timp și în cadrul EU Pilot

În ce privește EU Pilot, timpul mediu de răspuns al României depășește în prezent limita de timp de 70 de zile cu doar 5 zile, consemnează tabloul de bord.

EU Pilot  este o platformă electronică, dezvoltată şi gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene, care are ca scop soluţionarea, într-o fază timpurie, a situaţiilor de transpunere incorectă a dreptului european, respectiv de neaplicare sau aplicare necorespunzătoare a acestuia, ce pot duce la declanşarea unei proceduri de infringement.

Aceste situaţii sunt semnalate prin intermediul petiţiilor şi plângerilor adresate Comisiei Europene de diferite persoane fizice, organizaţii sau întreprinderi, prin intermediul întrebărilor adresate de membrii Parlamentului European, al petiţiilor înregistrate de Parlamentul European sau al sesizărilor transmise de alte servicii ale Comisiei.

Sistemul de informații al pieței unice (IMI): România, apreciată pentru performanțele sale

România și-a îmbunătățit în continuare performanța, în ciuda volumelor foarte mari de cereri primite, România primind 13% din toate solicitările trimise prin IMI. Toți cei 5 indicatori au arătat performanțe peste media țărilor din Spațiul Economic European.

În medie, România a răspuns cererilor în două săptămâni, iar la 50% dintre acestea a răspuns în termen de o săptămână.

În ce privește utilizarea instrumentelor disponibile la nivel european – eCertis, EURES sau Your Europe – activitatea derulată de România prin agențiile abilitate este apreciată în termeni pozitivi în tabloul de bord al Comisiei Europene.

Țara noastră este notată cu cartonaș roșu este SOLVIT. Aceste serviciu oferit gratuit de administrația națională a fiecărei țări din UE și primește sesizări și le soluționează atunci când drepturile cetățenilor europeni și ale întreprinderilor cu sediul în UE nu sunt respectate de autoritățile publice din altă țară a UE.

Tabloul de bord arată că România are un volum foarte mare de cazuri în SOLVIT, și cu o rată de rezolvare în scădere cu 10%.

Astfel, România a trimis 125 de cazuri în 2019, a primit 69 de solicitări și nu a acceptat 321 de cazuri. Rata de rezolvare a scăzut de la 98% în 2018 la 88% în 2019. 

În ce privește indicatorii privind timpul de rezolvare, pentru 91% dintre cazuri s-a trimis un răspuns în șapte zile, 74% dintre cazuri au fost pregătită într-un timp de 30 de zile, 79% dintre soluțiile oferite au fost acceptate în termen de 7 zile, iar 53% dintre cazuri nu au fost acceptate în termen de 30 zile.

De asemenea, Comisia Europeană subliniază că personalul desemnat să se ocupe de volumul de cazuri și de obiectivele asumate a fost insuficient.

Totodată, un alt capitol la care România nu a strălucit este cel al achizițiilor publice, performanța țării noastre fiind considerată de Comisia Europeană drept “nesatisfăcătoare”.

În acest sens, Austria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia,  Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania sunt țările notate cu cartonaș roșu cu privire la performanța înregistrată la capitolul achiziții publice.

În tabloul de bord al Comisiei Europene sunt avuți în vedere și indicatori economici precum comerțul cu bunuri și servicii și investițiile străine directe, unde România este notată cu un cartonaș galben.

Integrarea comercială a României pe piața unică pentru mărfuri este cu mult peste media UE, în timp ce integrarea comerțului pentru servicii este doar puțin mai mare decât media UE. În 2018, integrarea comercială pentru mărfuri a crescut ușor, în timp ce integrarea comercială a serviciilor a scăzut mai mult.

Astfel, 25,6% din PIB-ul României în anul 2018 a fost reprezentat de comerțul intracomunitar cu mărfuri, iar 7,9% din comerțul cu servicii. În același an, 28,2% din PIB-ul României a fost reprezentat de importurile de mărfuri din alte țări UE, iar 6,2% din importul de servicii.

Tabloul de bord al pieței unice este un instrument online care urmărește să monitorizeze performanțele statelor membre utilizând indicatori clari, având obiectivul de a îmbunătăți funcționarea pieței unice. 

În particular, tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre: pun în aplicare normele UE; dezvoltă piețe deschise și integrate (de exemplu, pentru achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii); gestionează aspectele administrative vizând lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale); cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Europa ta, SOLVIT și EURES).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amintește statelor UE că reglementările bugetare stricte privind deficitul și datorie publică vor reveni după criza COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele executiv Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, transmit Bloomberg și Politico Europe.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Pactul rămâne activ, a declarat Dombrovskis, reamintind că a fost activată clauza derogatorie specială în luna martie, pentru a permite guvernelor să pompeze bani în economie, în ceea ce a reprezentat o măsură fără precedent în istoria Pactului de stabilitate și creștere.

În privința unui orizont de timp pentru revenirea la prevederile pactului, Dombrovskis a declarat: “nu putem spune când, dată fiind incertitudinea.

Pe de altă parte, oficialul european a avertizat că guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, scrie Agerpres.

Pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre.

De altfel, România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate în luna mai și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a autorizat punerea pe piață a anitivralului Remdesivir, eficient în tratarea COVID-19, după ce SUA a cumpărat toate stocurile pe următoarele 3 luni

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

 

După ce administrația Trump a cumpărat toate stocurile de Remdesivir pentru următoarele trei luni, Comisia Europeană a autorizat astăzi, 3 iulie, punerea pe piață a anitivralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene eficient în tratarea COVID-19, relatează AFP și Agerpres.

“Nu vom omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a declarat comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, citată într-un comunicat, în condiţiile în care autorizaţia a fost acordată la mai puţin de o lună după depunerea solicitării.

Unda verde din partea Comisiei Europene intervine la o săptămână după recomandarea făcută de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), faţă de 67 de zile cât durează în mod normal, şi aprobarea statelor membre. Remdesivir devine astfel “primul medicament autorizat la nivelul UE în tratamentul împotriva COVID-19”, precizează executivul european.

Reamintim că administrația Trump a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, fiind medicamentul dovedit eficient în tratarea COVID-19, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni, cel puțin, relatează The Gurardian.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

De asenemea, Remdesivir este primul medicament aprobat de autorităţile din SUA şi Europa pentru a trata Covid-19, este produs de Gilead şi și-a dovedit eficiența în recuperarea mai rapidă a pacienților cu coronavirus. 

În Statele Unite, rezultatele preliminare ale unui studiu făcut de guvern au arătat că pacienții cărora li s-a administrat Remdesivir s-au vindecat cu 31% mai repede decât cei care au primit tratament placebo. Aceste date au fost apreciate de medicul Anthony Fauci, expertul de vârf al SUA în bolile infecțioase, ca fiind „foarte semnificative”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending