Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune 37 de miliarde de euro pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de coronavirus. Ursula von der Leyen: Vom face tot ceea ce este necesar pentru a sprijini europenii și economia europeană

Published

on

Comisia Europeană propune o serie de măsuri prin care să vină în ajutorul statelor membre și al companiilor private.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, vor fi folosite mai multe instrumente pentru a asigura aprovizionarea sistemelor medicale, ajutorarea IMM-uri, precum și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid această propunere, pentru a putea fi adoptată în următoarele două săptămâni.

Astfel, Comisia va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecințele pandemiei, în special:

– Asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice,

– Sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporționat și să evite efectele permanente ale acestei crize,

– Sprijinirea întreprinderilor și asigurarea faptului că lichiditățile sectorului nostru financiar pot continua să ajute economia,

– Permiterea statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin utilizarea flexibilității depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate și de creștere.

”Pandemia ne testează pe toți. Aceasta nu este doar o provocare fără precedent pentru sistemele noastre de sănătate, ci și un șoc major pentru economiile noastre. Pachetul economic important anunțat astăzi se referă la situația actuală. Suntem pregătiți să facem mai mult pe măsură ce situația evoluează. Vom face tot ceea ce este necesar pentru a sprijini europenii și economia europeană.”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Flexibilitatea schemelor privind ajutoarele de stat

Principalul răspuns fiscal la COVID-19 va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza pandemiei COVID-19.

Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele UE existente. În primul rând, acestea pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau contribuții sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu în cazul serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză. De asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ajute companiile să facă față deficitelor de lichidități și care au nevoie rapid de ajutor pentru salvare. Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor membre să despăgubească companiile pentru prejudiciile cauzate în mod direct de evenimente excepționale, inclusiv măsuri în sectoare precum aviația și turismul.

În prezent, impactul pandemiei de COVID-19 în Italia este de o asemenea natură și amploare încât permite utilizarea articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Aceasta oferă posibilitatea Comisiei să aprobe măsuri de sprijin naționale suplimentare pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

Evaluarea Comisiei privind utilizarea articolul 107 alineatul (3) litera (b) pentru alte state membre va adopta o abordare similară. Comisia pregătește un cadru juridic special în temeiul articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE pentru a fi adoptat, în caz de nevoie.

Comisia este pregătită să colaboreze cu toate statele membre pentru a se asigura că eventualele măsuri naționale de sprijin pentru combaterea COVID-19 pot fi puse în aplicare în timp util.

Flexibilitatea cadrului fiscal european

Comisia va propune Consiliului să aplice flexibilitatea totală prevăzută de cadrul fiscal al UE, astfel încât statele membre să poată pune în aplicare măsurile necesare pentru limitarea extinderii virusului și atenuarea efectelor socio-economice negative.

În primul rând, Comisia consideră că pandemia de COVID-19 se califică drept un „eveniment neobișnuit aflat în afara controlului guvernului”. Aceasta permite adaptarea cheltuielilor excepționale, cum ar fi cele cu asistența medicală și măsurile de salvare specifice pentru companii și angajați.

În al doilea rând, Comisia va recomanda ajustarea eforturilor fiscale necesare cerute statelor membre în cazul unei creșteri negative sau al unor scăderi majore ale activității.

În cele din urmă, Comisia este pregătită să propună Consiliului să activeze clauza derogatorie generală pentru a permite un sprijin mai general al politicii fiscale. Această clauză ar suspenda, în cooperare cu Consiliul, ajustarea bugetară recomandată de Consiliu în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau la nivelul întregii Uniuni.

Asigurarea solidarității în cadrul Pieței Unice

Numai prin intermediul solidarității și al unor soluții coordonate la nivel european vom fi în măsură să gestionăm în mod eficient această situație de urgență în materie de sănătate publică. Solidaritatea este esențială în această criză, în special pentru a se asigura că produse de bază, necesare pentru a atenua riscurile de sănătate provocate de pandemie, pot ajunge la cei care au nevoie de ajutor. Este esențial să acționăm împreună pentru a asigura producția, depozitarea, disponibilitatea și utilizarea rațională a echipamentelor medicale de protecție și a medicamentelor în UE, în mod deschis și transparent, în loc să se ia măsuri unilaterale care restricționează libera circulație a produselor esențiale pentru sănătate.

Prin urmare, Comisia ia toate măsurile necesare în acest scop, inclusiv prin îndrumarea statelor membre cu privire la modul de punere în aplicare a unor mecanisme de control adecvate pentru a garanta siguranța aprovizionării, prin lansarea rapidă a unei proceduri comune de achiziții publice pentru aceste bunuri și emiterea unei recomandări privind echipamentul de protecție care nu poartă marcajul CE.

Pandemia COVID-19 are un impact major asupra sistemelor noastre de transport, având în vedere legătura strânsă dintre lanțurile de aprovizionare europene, susținute de o rețea extinsă de servicii de transport de mărfuri pe uscat, pe mare și în aer. Comisia colaborează cu statele membre pentru a asigura circulația mărfurilor esențiale la frontierele terestre. Industria aeronautică internațională și europeană a fost afectată în mod special. După cum a anunțat președinta von der Leyen pe 10 martie, pentru a contribui la atenuarea impactului economic și ecologic al epidemiei, Comisia propune o legislație specifică pentru a excepta temporar companiile aeriene de la regula „folosește sau pierzi”, prin care transportatorii aerieni trebuie să utilizeze cel puțin 80 % din sloturile lor de aeroport într-o anumită perioadă pentru a le menține slotul anul următor.

În cele din urmă, Comisia colaborează cu statele membre, cu autoritățile internaționale și cu principalele asociații profesionale din UE pentru a monitoriza impactul crizei asupra sectorului turismului și pentru a coordona măsurile de sprijin.

Mobilizarea bugetului UE

Pentru a oferi un ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, bugetul UE va utiliza instrumentele sale existente pentru a sprijini aceste companii cu lichidități, complementar măsurilor luate la nivel național. În săptămânile următoare, 1 miliard de euro va fi redirecționat de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții, în vederea stimulării băncilor pentru furnizarea de lichidități IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare de piață medie. Acest lucru va ajuta cel puțin 100.000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare de piață medie din Europa să beneficieze de finanțare în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro. De asemenea, vom ajuta debitorii care sunt afectați în mod negativ, prin amânarea ratelor la credit (“credit holidays”).

Atenuarea impactului asupra ocupării forței de muncă

Trebuie să protejăm angajații împotriva șomajului și a pierderilor de venituri pentru a evita un efect permanent. Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfecționare și recalificare profesională care și-au dovedit eficacitatea în trecut.

De asemenea, Comisia va accelera pregătirea propunerii legislative privind un ,,Un sistem european de reasigurare de șomaj’’ cu scopul de a sprijini politicile statelor membre de păstrare a locurilor de muncă și a competențelor.

În plus, inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva virusului (Corona Response Investment Initiative) va facilita mobilizarea Fondului social european, un fond destinat sprijinirii angajaților și asistenței medicale.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi, de asemenea, mobilizat pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă în condițiile actualului și viitorului Regulament. Până la 179 milioane de euro sunt disponibile în 2020 pentru a lupta împotriva crizei provocate de coronavirus

Inițiativa de investiții privind răspunsul împotriva virusului

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020). Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe rapid această propunere, astfel încât să poată fi adoptată în următoarele două săptămâni.

În plus, Comisia propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE, incluzând și crizele de sănătate publică în cadrul domeniul său de aplicare. Scopul este de a-l mobiliza, dacă este necesar, pentru statele membre cele mai afectate. Până la 800 de milioane de euro sunt disponibile în 2020. Fondul european de ajustare la globalizare dispune de aproximativ 175 de milioane de euro pentru a sprijini angajații disponibilizați și cei care desfășoară o activitate independentă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune o creștere de 4,24 mld. de euro a bugetului UE pentru 2021 pentru a include Rezerva de ajustare la Brexit

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

În urma propunerii unei rezerve de ajustare la Brexit prezentată de Comisia Europeană la 25 decembrie, Executivul de la Bruxelles a propus astăzi o creștere de 4,24 miliarde EUR (egală cu 4 miliarde EUR la prețurile din 2018) a bugetului UE pentru 2021, informează un comunicat

Acest lucru va asigura resurse suficiente disponibile în acest an pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului. Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru CFM 2021-27. Acest lucru ar crește bugetul la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.

Comentând decizia, comisarul Hahn a spus:

„Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice ale UE. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană. Comisia va colabora acum cu Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că banii devin disponibili pentru întreprinderi și companii, regiuni și comunități locale cât mai curând posibil. ”

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat:

„Motto-ul nostru în politica de coeziune este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de Brexit. Unitatea europeană a fost esențială pe parcursul negocierilor, iar solidaritatea europeană va fi crucială pentru a face față rezultatului.”

Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în 2021, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din UE.

O defalcare inițială pentru fiecare stat membru este disponibilă online aici.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. 

Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate. Acest lucru va permite răspunsul la evenimente neprevăzute și asigurarea că sprijinul din rezerva de ajustare la Brexit este concentrat asupra statelor membre și a sectoarelor celor mai afectate de retragere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Facebook

Dragoș Pîslaru3 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, maraton de întâlniri în Parlamentul European pe chestiuni economice, climatice și sociale, în ultima săptămână din ianuarie

Cristian Bușoi4 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Israelul reprezintă un exemplu de succes pentru campania de imunizare împotriva COVID-19, de la care avem multe de învățat și în Europa

U.E.53 mins ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL58 mins ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA1 hour ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.3 hours ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA3 hours ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA3 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending