Majoritatea statelor membre ale UE au înregistrat progrese în ceea ce privește respectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) în 2021, potrivit raportului privind decalajul TVA din 2023 publicat de Comisia Europeană. Studiul anual arată că statele membre au pierdut aproximativ 61 miliarde de euro din TVA în 2021, față de 99 miliarde de euro în 2020.
Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei, evaziunii și eludării TVA, a falimentelor non-frauduloase, a calculelor eronate și a insolvențelor financiare, printre alte cauze.
Diferența de TVA este o estimare a diferenței globale dintre veniturile teoretice preconizate din TVA și suma efectiv colectată.
Raportul privind decalajul TVA 2023 arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA în 2021
Raportul din 2023 arată că, deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, răspunsurile politice specifice par să fi făcut diferența, în special cele legate de digitalizarea sistemelor fiscale, raportarea în timp real a tranzacțiilor și facturarea electronică. În același timp, este posibil ca factori temporari, cum ar fi măsurile de sprijin guvernamental puse în aplicare în timpul pandemiei COVID-19, care erau adesea condiționate de plata impozitelor, să fi jucat, de asemenea, un rol în impulsionarea acestei schimbări pozitive.
În termeni nominali, decalajul global al UE în materie de TVA a scăzut cu aproximativ 38 miliarde de euro, de la 99 miliarde de euro în 2020 la 61 miliarde de euro în 2021, ceea ce reprezintă o îmbunătățire fără precedent față de anii precedenți. O serie de state membre, cum ar fi Italia (-10,7 puncte procentuale) și Polonia (-7,8 puncte procentuale), au înregistrat reduceri deosebit de notabile ale cifrelor privind decalajul TVA la nivel național.
Cele mai mici decalaje au fost observate în Țările de Jos (-0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%) și Estonia (1,4%). La fel ca în cazul Țărilor de Jos, pot apărea valori negative în statele membre în care neconformitatea este deja foarte scăzută din cauza unor neconcordanțe statistice și de măsurare.
România, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE
În partea opusă a clasamentului se află România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) și Lituania (14,5%). În termeni nominali, cele mai mari decalaje au fost estimate pentru Italia (14,6 miliarde EUR), Franța (9,5 miliarde de euro) și România (9,0 miliarde de euro), decalajul mediu de conformare în materie de TVA pentru UE-27 a fost de 4,9% din totalul obligațiilor fiscale în materie de TVA (VTTL), ceea ce este acum mai aproape de media aritmetică în UE-27, ceea ce indică o convergență în ceea ce privește respectarea legislației în materie de TVA între statele membre.
Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, care au înregistrat o îmbunătățire considerabilă în materie de respectare a normelor de TVA, începând din 2013, România a înregistrat în ultimii ani un decalaj persistent și ridicat în această privință. Începând cu anul 2000, primul an acoperit de studiul privind decalajele de TVA în UE, decalajul de conformare în materie de TVA s-a ridicat în mod constant la peste 30% din VTTL, fiind, de asemenea, în mod persistent și substanțial mai mare decât în orice alt stat membru. Între 2013 și 2021, decalajul de conformare în materie de TVA a variat între 33,2 % și 39,7 % și a rămas ridicat în pofida condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea respectării TVA. În general, între 2013 și 2021, economia românească a crescut cu 34% în termeni reali.
În plus, guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard legale cu 4 pp în ianuarie 2016 și cu încă 1 pp în 2017. Totuși, această schimbare importantă în sensul scăderii cotei nu a avut un impact notabil asupra evoluției decalajului de conformare în materie de TVA.
Cu toate acestea, România nu se poate distinge pe deplin de grupul de state membre menționat mai sus, care a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a respectării TVA. România a introdus măsuri similare, s-a confruntat cu o situație macroeconomică similară și a avut alți factori comparabili (de exemplu, popularitatea plăților digitale și un clasament similar al indicelui de corupție) cu cele patru state membre menționate mai sus. O diferență pronunțată constă în raportarea digitală a tranzacțiilor de TVA. Spre deosebire de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu au fost obligați să își raporteze datele tranzacționale. Acest lucru, la rândul său, a avut probabil un impact negativ asupra eficacității aplicării legislației fiscale. În plus, controalele fiscale din România au fost considerate multă vreme ineficiente în raport cu standardele internaționale.” Cu toate acestea, Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de operare. Începând din 2022, întreprinderile mari sunt acum obligate să transmită informațiile fiscale prin intermediul sistemului nou introdus de fișier standard de audit fiscal (SAF-T). Sistemul a fost extins în continuare la întreprinderile de dimensiuni medii (din 2023), iar din 2025 va fi introdus și pentru întreprinderile mici. Estimările rapide indică o scădere a decalajului de conformare în materie de TVA în 2022 cu 1,5 pp. Cu toate acestea, impactul deplin al introducerii va fi probabil vizibil abia mai târziu, când vor putea fi disponibile estimările privind gradul de conformitate pentru anii următori.
