Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Consiliul JAI: Germania și Franța nu înțeleg poziția Austriei și anunță că vor vota aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022

Franța și Germania susțin aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul de liberă circulație Schengen, au declarat miniștrii de interne ai celor două țări la sosirea la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, întrunire ce are pe agendă, în premieră, o decizie privind extinderea spațiului Schengen prin intrarea celor trei țări în spațiul de liberă circulație, în timp ce Austria se opune României și Bulgariei, iar Olanda se opune Bulgariei.

”Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser (foto) jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană, potrivit Digi24.

Ea a adăugat: ”Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.

La rândul său, ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner (foto) a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI, după ce anterior ministrul român de interne, Lucian Bode, precizase că va discuta cu omologul austriac, subliniind că mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

“Bulgaria și România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen. Au făcut ceea ce le-am cerut și chiar mai mult decât ce le-am cerut, sunt pregătite”, a spus Schinas.

Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Citiți și Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie. 

Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.

Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.

În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat vineri, 24 mai, concluzii privind „O industrie europeană competitivă – motor al viitorului nostru verde, digital și rezilient”. Concluziile analizează situația sectorului industrial al UE, explorează modalități de îmbunătățire a inovării, a accesului la finanțare și a mediului de afaceri pentru producători și propun principiile elementare care să stea la baza unei viitoare politici industriale a UE.

Obiectivele ambițioase ale Uniunii privind poziția de lider în domeniul digital și neutralitatea climatică oferă oportunități importante de consolidare a poziției de lider în sectorul industrial și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. În perspectiva începerii următorului mandat al Comisiei Europene, acum este momentul să punem bazele unei politici industriale europene și să oferim orientări cu privire la calea de urmat către un nou pact pentru competitivitatea europeană”, a declarat Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată prin elaborarea unei politici industriale eficace.

UE: spațiul unei industrii competitive

Concluziile Consiliului au pus bazele unei politici industriale orientate spre viitor. În contextul unor schimbări tehnologice, economice și geopolitice semnificative, Europa are nevoie de o industrie competitivă, cu o bază de producție solidă, pentru a stimula inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Cu toate acestea, industria UE s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu creșterea concurenței la nivel mondial și cu crize succesive (de exemplu, COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile din Marea Roșie etc.), care au pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor la energie. Documentul adoptat astăzi subliniază importanța Pactului Verde, care este o sursă de oportunități pentru întreprinderi și cetățeni. Concluziile recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE.

Inovare și competitivitate

Concluziile Consiliului consideră că inovarea este forța motrice a competitivității europene. În acest sens, concluziile solicită identificarea unui număr limitat de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a UE. O sarcină esențială pentru viitoarea Comisie va fi aceea de a încerca să reducă „paradoxul inovării” (și anume, faptul că cunoștințele nu se traduc întotdeauna în produse și servicii comercializabile).

Finanțare și politică industrială

Finanțarea este considerată, de asemenea, un element esențial al politicii industriale a UE. Prin urmare, concluziile analizează modalitățile de stimulare a instrumentelor de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat. Pentru a îmbunătăți finanțarea, printre altele, concluziile solicită promovarea uniunii piețelor de capital și utilizarea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și programul InvestEU.

Îmbunătățirea mediului de afaceri

Concluziile Consiliului subliniază necesitatea stabilirii condițiilor adecvate pentru ca industria să aibă succes. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar care facilitează investițiile, protejând în același timp concurența, o piață a energiei care oferă energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită și cu înaltă calificare, o politică comercială deschisă și ambițioasă, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

Acțiuni viitoare comune

În sfârșit, concluziile solicită o politică industrială europeană cuprinzătoare, care să fie în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030. Viitorul cadru de politică industrială al Europei ar trebui să se întemeieze pe instrumente bazate pe dovezi, pe indicatori, pe principii bazate pe piață și pe previziuni și constatări economice de bază. De asemenea, acesta ar trebui să integreze cele mai recente rezultate economice într-o analiză a politicii industriale și să includă factorii de mediu, de durabilitate, de reziliență și sociali în modelele sale de referință, pentru a identifica potențiale piețe strategice de creștere viitoare. Viitoarea politică industrială a UE ar trebui să se bazeze pe actuala Strategie industrială a UE din 2020, pe actualizarea sa din 2021, pe Planul industrial al Pactului verde și pe programul de politică privind deceniul digital și ar trebui, de asemenea, să țină seama de legislația recentă, cum ar fi Actul privind cipurile, Actul privind materiile prime critice și Regulamentul privind industria „zero net”.

Concluziile Consiliului adoptate astăzi invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ. Concluziile prezintă elementele pe care statele membre ar dori să le vadă incluse într-un viitor cadru de politică industrială europeană care să fie cuprinzător, orientat spre viitor și proactiv.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană cere României să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state în privința transparenței fiscale a veniturilor realizate prin intermediul platformelor digitale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva Germaniei, Ungariei, Poloniei și României pentru că nu au făcut schimb de informații în timp util cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și juridice prin utilizarea platformelor online.

Potrivit unui comunicat al executivului european, Directiva din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme de transparență fiscală pentru tranzacțiile pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care ar trebui să se plătească impozit. Raportarea ar trebui să aibă loc în două etape.

În primul rând, platformele online au fost obligate să colecteze informațiile privind veniturile obținute de persoanele fizice și juridice pe tot parcursul anului 2023 și să le raporteze statului membru al platformei.

 Apoi, statul membru respectiv trebuia să facă schimb de informații până la 29 februarie 2024. Raportarea și schimbul în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a CAD7 în toate statele membre.

Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a face schimb de informații necesare cu autoritățile fiscale din alte state membre, ceea ce le împiedică să aplice legislația fiscală locală.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, România se numără printre cele 18 țări împotriva cărora a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a Legii privind guvernanța datelor sau care nu au reușit să demonstreze că acestea din urmă sunt împuternicite să îndeplinească sarcinile prevăzute de lege.

Legea privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și țările UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Ea va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme de neutralitate a intermediarilor de date care fac legătura între persoane și întreprinderi și utilizatorii de date.

Activitățile de intermediere a datelor trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.

Legea va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul datelor permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.

Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logo-ul comun al UE.

Acestea trebuie să aibă un caracter non-profit și să îndeplinească cerințele de transparență, precum și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să le partajeze datele. Aplicabile începând cu 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile sunt însărcinate cu înregistrarea organizațiilor de altruism de date și cu monitorizarea conformității furnizorilor de servicii de intermediere a datelor. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere către 18 țări, printre care și România, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

O altă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, Bulgariei, Greciei, Lituania, Maltei, Portugaliei și Sloveniei se referă la obligațiile pe care le au în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică a clădirilor pentru a obține cea mai bună combinație între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de ”niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.

Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică și de energie regenerabilă al parcului național de clădiri și să evite ca oamenii și întreprinderile să cheltuiască mai mulți bani decât este necesar pentru îmbunătățirea eficienței locuințelor și birourilor lor.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere țărilor în cauză, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Cetățenii UE recomandă Comisiei Europene să înființeze un oficiu în fiecare stat membru care să fie responsabil de combaterea urii sub toate formele sale și de promovarea respectului reciproc

Published

on

© European Union, 2018

În cadrul sesiunii finale a Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema „Combaterea urii din societate”, care a avut loc în perioada 17-19 mai la Bruxelles, un număr de 150 de cetățeni europeni au adresat Comisiei Europene și autorităților naționale 21 de recomandări menite să combată ura sub toate formele sale și să promoveze respectul reciproc, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România printr-un comunicat.

Toate formele de ură și de intoleranță sunt incompatibile cu valorile demnității umane, libertății, democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

În ultimele luni și în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în întreaga UE, atât în mediul online, cât și în afara acestuia.

La 6 decembrie 2023, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare intitulată ”Ura nu își are locul aici – O Europă unită împotriva urii” care stimulează intensificarea eforturilor de combatere a urii, prin consolidarea acțiunilor la nivelul unei game variate de politici, inclusiv securitatea, mediul digital, educația, cultura și sportul.

Comunicarea lansează un apel la crearea unui spațiu de dialog paneuropean, care să reunească cetățeni din întreaga UE pentru a găsi răspunsuri la întrebarea „Cum am putea trece de la ură și dezbinare la egalitate și la respectarea drepturilor omului și a demnității umane, valori europene atât de importante?”. Comisia a răspuns imediat acestui apel, prin intermediul Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni pe tema „Combaterea urii din societate”.

Începând din aprilie 2024, cetățenii s-au reunit pentru a discuta despre cauzele profunde și despre factorii determinanți ai urii, precum și despre modalitățile de abordare a acestora, atât în persoană, cât și online.

Contribuțiile colectate atât de la grupul de dezbatere, cât și de pe Platforma de implicare civică vor fi luate în considerare de colegiul comisarilor și vor sprijini activitatea viitoare a Comisiei Europene în ceea ce privește combaterea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură.

La o dată ulterioară va avea loc un eveniment de feedback, ocazie cu care factorii de decizie politică din cadrul Comisiei vor prezenta grupului de dezbatere un raport cu privire la modul în care au fost luate în considerare recomandările cetățenilor.

Recomandările finale încurajează Comisia să se concentreze în special pe următoarele aspecte:

  • Creșterea gradului de conștientizare cu privire la ură și la măsurile și căile de atac existente pentru a o combate, printr-o campanie publică
  • Crearea unei platforme la nivelul UE care să combine informații, resurse, măsuri și sisteme de sprijin în ceea ce privește ura
  • Cardul UE de navigare în siguranță
  • Pregătire pentru toleranță (T4T)
  • Consolidarea competențelor sociale și emoționale ale copiilor și ale tinerilor pentru a preveni ura
  • Educație pentru fiecare generație și pentru fiecare nație în ceea ce privește comunicarea nonviolentă
  • Anunțuri publicitare – Ajutor împotriva urii
  • Fiabilitate, fapte și transparență: verificarea și clarificarea finanțării informațiilor
  • Europa îți vine în întâmpinare: mijloace media participative pentru cetățeni
  • Soluționarea problemei anonimatului online pentru a combate ura
  • O singură Europă, o singură definiție: incriminarea discursului de incitare la ură
  • Moderarea IA: protejarea platformelor de comunicare socială împotriva discursurilor de incitare la ură
  • Sparge bula: promovarea unor perspective diverse pe platformele de comunicare socială
  • Ajutor pentru revenirea la sensul vieții
  • Instituirea unui comitet de încredere independent
  • Având grijă de oameni: combaterea inegalității sociale pentru a combate ura în UE
  • Oficiu național pentru combaterea urii în statele membre
  • Protocol european de răspuns eficace pentru notificările de infracțiuni motivate de ură
  • Răspândirea unei culturi a dezbaterii în școli, inspirată de grupurile de dezbatere ale cetățenilor
  • Crearea unor grupuri de dezbatere ale cetățenilor pentru tineri (16-25 de ani) în vederea combaterii urii
  • Dezvoltarea de servicii civice voluntare pentru adulți în comunitățile locale

Participanții la grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni sunt recrutați cu ajutorul unor instrumente care generează în mod aleatoriu numere de telefon mobil valabile. Pentru a se asigura că grupurile de dezbatere reflectă componența sociodemografică a Europei, în cadrul procesului se garantează faptul că recrutarea este reprezentativă pentru diversitatea UE.

Se aplică un sistem de cote, pentru a alcătui un grup echilibrat din punctul de vedere al genului și se specifică faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani trebuie să reprezinte o treime din grup. Alte caracteristici sociodemografice luate în calcul sunt nivelul de educație, localizarea geografică și ocupația. 

Cetățenii lucrează împreună în grupuri mici de 10-15 persoane și în sesiuni plenare. O echipă de facilitare le oferă sprijin, alături de un comitet de experți care oferă contribuții suplimentare.

Pe baza discuțiilor, cetățenii formulează recomandări pe care Comisia Europeană să le ia în considerare în definirea politicilor și a inițiativelor. 

Platforma de implicare civică este o componentă esențială a noului ecosistem de implicare civică, concretizând un angajament asumat în comunicarea ulterioară Conferinței privind viitorul Europei. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO10 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO10 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO11 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending