Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.
“Suntem dispuși să mergem până la capăt inclusiv prin a cere un vot în Consiliul JAI de mâine. Starea actuala de incertitudine nu mai poate continua. (…) Vom cere să se ia prin vot o decizie pentru România. (…) Așadar, mâine în Consiliul JAI vom merge la vot”, a spus premierul, în cadrul unor declarații de presă susținute la Palatul Victoria.
El a subliniat că cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles, administrația de la București continuă să facă “energic eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România”.
“La acest moment toate statele europene ne susțin, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei. Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei. Referitor la Austria, am avut întâlniri la cele mai înalte niveluri”, a spus Ciucă, referindu-se la discuții între președintele Klaus Iohannis și cancelarul austriac Karl Nehammer, discuții la nivelul miniștrilor de interne și discuții la nivel tehnic.
Premierul a citat datele furnizate de Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care arată că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri.
“Practic, nu putem vorbi de o justificare reală în acest moment. Înțelegem că problema migrației este foarte sensibilă politic în multe state membre și e nevoie de răspunsuri mai eficiente, însă blocarea accesului României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Aderarea României va face spațiul Schengen mai sigur care după aderare va avea mai multe instrumente pentru a ajuta la controlul acestui fenomen. Și ceilalți parteneri europeni și instituții europene și celalalte state membre împărt[șesc pe deplin această evaluare și au evocat-o la rândul lor în discuțiile din ultimele zile cu cancelarul austriac și ministrul de Interne. Suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv pentru a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele foarte solide care ne susțin solicitările și ne vom baza pe ele și în discuțiile de mâine atunci când vom cere să se formuleze prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare o decizie pentru România“, a spus premierul, la Guvern.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.
Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.
Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.
După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.
Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.
În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți sunt așteptați să continue presiunile la adresa Austriei.
Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.
Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.
Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.
Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.