România va solicita astăzi un singur lucru – respect, a declarat, joi dimineaţa, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, înainte de începerea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, care are loc la Bruxelles şi care are pe agendă aderarea ţării noastre la Schengen.
“România va solicita un singur lucru – respect. (…) Azi, mandatul meu este unul foarte clar: voi solicita dezbatere şi vot pentru aderarea României la Schengen. (…) Argumentele României sunt arhicunoscute şi sunt susţinute de Preşedinţia cehă, de Comisia Europeană şi majoritatea statelor membre, cu excepţia Austriei. (…) Sunt încrezător într-un rezultat pozitiv pentru România – un vot pentru aderare azi şi ridicarea controalelor de la frontieră de la 1 ianuarie 2023”, a precizat Lucian Bode, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, înainte de Consiliul JAI, potrivit Agerpres.
El a spus că va încerca să aibă o discuţie cu omologul austriac înainte de reuniune după ce cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să se opună și miercuri în seară în timpul unei reuniuni a grupului PPE din Parlamentul European găzduită la Viena și unde a avut mai multe dezacorduri cu europarlamentarii români din grupul popularilor europeni și care au fost urmate de o discuție telefonică între premierul Nicolae Ciucă și cancelarul austriac.
Bode a mai subliniat că orice compromis în interesul României va fi acceptat.
“Aici toate lucrurile se negociază, toate pot avea la un moment dat un compromis şi orice compromis în interesul României îl vom accepta. În acest moment, noi intrăm la dezbatere şi vot cu propunerea de aderare împreună – România şi Bulgaria. În funcţie de poziţionările fiecărui stat membru, (…) lucrurile pot evolua într-o direcţie sau alta, (…) cum am spus mandatul meu e să susţin aderarea României la spaţiul Schengen şi vot astăzi”, a precizat Lucian Bode.
Bode a subliniat că România a pornit pe drumul către aderarea la Schengen împreună cu Bulgaria, însă interesul României este mai presus de orice, dând de înțeles că un eventual compromis ar putea presupune și o decuplare de Bulgaria.
El a arătat că până la 1 ianuarie România este în măsură să pregătească frontiera externă Schengen, aşa cum cer toate reglementările în domeniu.
Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.
În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie.
Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.
Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.
Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.
În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere.
Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.
După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.
Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie.
Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.
Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.
Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.
