Viktor Orban, premierul Ungariei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat în deschiderea discursului susținut la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad că va pune pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din toamnă tema aderării României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre, informează Agerpres.

El și-a exprimat speranța că votul din toamnă va fi unul favorabil pentru țara noastră și, implicit, pentru extinderea terestră a spațiului de liberă circulație. 

”Dacă e să trecem în revistă ce s-a întâmplat de atunci, într-adevăr am bătut nişte recorduri în ceea ce priveşte cifrele, schimburile economice. România este un partener important, dacă nu cel mai important partener economic pentru Ungaria. Am discutat (n.r. cu premierul Marcel Ciolacu) despre un TGV şi am discutat şi despre aderarea României la Schengen. Şi am spus că în toamnă vom pune pe agenda aderarea României la zona Schengen şi, dacă se poate şi sperăm că se poate, o să avem şi un vot în favoarea aderării României la zona Schengen”, a spus Orban, potrivit traducerii asigurate de organizatori.

Acesta a profitat de context pentru a-și apăra ceea de el califică a fi ”o misiune de pace” pentru Ucraina, deși a fost puternic criticat de Bruxelles pentru întâlnirile sale cu președinții rus și chinez, Vladimir Putin și Xi Jinping, și cu fostul președinte american și candidat republican pentru Casa Albă Donald Trump. 

Amintim că aceste critici UE s-au tradus prin boicotarea președinției ungare a Consiliului UE, mai precis mutarea la Bruxelles a reuniunilor informale ale miniștrilor de externe și apărare din UE de la finalul lunii august. 

De cealaltă parte, surse MAE au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România, interesată de un vot favorabil pentru aderarea la Spațiul Schengen, nu va boicota reuniunile de lucru ale președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene. 

Această întrevedere vine după ce ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a fost primit de omologul român Luminița Odobescu la București, capitala fiind zilele trecute gazda Reuniunii Anuale a Diplomației Române desfășurată sub tema ”Acțiunea diplomatică într-o lume instabilă”.

Citiți și: Ciolacu și Orban au discutat despre aderarea României la Schengen și acțiunea onestă a președinției maghiare la Consiliul UE pentru consolidarea Agendei Strategice europene

Întâlnire Odobescu-Szijjarto înainte de vizita lui Orban la Tușnad: România subliniază provocările de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina. Budapesta salută poziția “corectă” a Bucureștiului privind boicotul UE

În urmă cu aproximativ o săptămână, și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a văzut cu omologul ungar Sándor Pintér, ca parte a eforturilor diplomatice pe care oficialii români le depun pentru îndeplinirea obiectivului ca România să devină membru deplin al zonei de liberă circulație.

Acesta din urmă dând asigurări că până la finalul anului România va obține decizia JAI de aderare la Schengen terestru, fapt ce l-a determinat pe oficialul român să-și exprime ulterior optimismul. 

Amintim că, la 31 martie, România a intrat, alături de Bulgaria, în Schengen pe cale aeriană și maritimă. Evenimentul a fost marcat printr-un prim zbor fără control la frontieră care a sosit de la Viena, oraș unde Cătălin Predoiu a călătorit apoi, la 2 aprilie, și unde s-a întâlnit cu ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner.

Oficialul austriac a mulțumit atunci țării noastre pentru ”munca extraordinară depusă pentru securizarea frontierelor externe” ale UE.

Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Importanța acestui lucru este evidențiată și în raportul privind viitorul pieței unice, prezentat de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de fostul prim-ministru italian Enrico Letta. 

”Trebuie stabilită o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și alte țări Schengen în 2024“, se arată în documentul dat publicității în aprilie. 

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a dat deja asigurări că va continua să ofere președinției Consiliului Uniunii Europene tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a subliniat că ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar.

“Uniunea Europeană rămâne prin excelenţă un spaţiu al liberei circulaţii. Aderarea Românei la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a reconfirmat faptul că ţara noastră asigură eficient protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene şi merită pe deplin să facă parte din acest spaţiu. Ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv în beneficiul nu doar a cetăţenilor români, ci al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu şefii de misiuni, şefii oficiilor consulare şi directorii ICR cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

În ultimul său discurs major de politică externă în calitate de șef al statului înainte de încheierea unui deceniu prezidențial, Klaus Iohannis a subliniat că “România a devenit un actor regional, european și internațional credibil, implicat și respectat, un furnizor de stabilitate și de securitate”.

 

Citiți și Klaus Iohannis, la ultimul discurs privind politica externă a României: După 10 ani de mandat, identitatea și profilul României pe plan extern au crescut exponențial

Pe palier european, a subliniat președintele, România continuă să fie un factor de echilibru, consolidând integrarea și promovarea Uniunii ca actor puternic, cu impact semnificativ în plan global.

“Am acționat constant pentru sporirea coeziunii, a rezilienței și a solidarității Uniunii, fără fragmentări interne. În acest sens, amintesc de contribuția semnificativă a României din 2019, în perioada primei noastre Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Atunci, Summitul pe care l-am găzduit la Sibiu a marcat istoria construcției europene, stabilind prioritățile strategice pentru perioada 2019-2024″, a arătat șeful statului, referindu-se și la “spiritul de la Sibiu”

“Am convingerea că veți duce mai departe aceste principii, având la bază inclusiv „spiritul de la Sibiu”!”, s-a arătat Iohannis, încrezător, în discursul susținut.

România este mai bine plasată faţă de anul trecut în privinţa finalizării procesului de aderare deplină la spaţiul Schengen, a declarat, luni, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, în contextul participării sale la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Budapesta.

Vicepremierul din partea PNL a făcut precizarea într-o intervenţie telefonică la Euronews România, fiind întrebat, după participarea la Consiliul informal JAI de la Budapesta, dacă pentru România sunt şanse de aderare la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

“Suntem mai bine plasaţi decât anul trecut, pentru că anul trecut eram un stat non-membru şi acum suntem un stat membru Schengen. Da, e adevărat, doar cu două din trei frontiere, dar suntem totuşi în interiorul Schengen şi uitându-ne la precedente, nu a existat nicio situaţie în care un stat membru Schengen să intre parţial cu una sau două frontiere şi să întârzie foarte mult intrarea cu cea de a treia frontieră”, a afirmat Predoiu, citat de Agerpres.

El a avansat un termen de un an, fiind întrebat ce înseamnă foarte mult.

“Peste un an, de exemplu. Nici nu sunt astfel de precedente, deşi au fost situaţii. România nu este singurul sau primul stat care intră în spaţiul Schengen etapizat, mai întâi cu o parte din frontieră şi apoi complet. Nu suntem primul stat, dacă nu mă înşel, chiar şi Austria a experimentat acelaşi gen de aderare şi experienţa practică arată că procesul este ireversibil, odată intrat. Deci, faţă de anul trecut, suntem, da, mai bine plasaţi”, a explicat Predoiu.

Citiți și Cătălin Predoiu primește asigurări din partea Ungariei privind obținerea, până la finele anului, a deciziei JAI de accedere a României în Schengen și cu frontierele terestre

Pe de altă parte, acesta a punctat faptul că, în paralel sau în comparaţie cu anul trecut, este o situaţie mai complexă din punct de vedere politic anul acesta, pentru că urmează formarea Comisiei Europene, proces care se va finaliza probabil în toamnă.

“În acelaşi timp, sunt alegeri în multe state europene, inclusiv în România, dar acum sunt în România, sunt şi în alte state care ridică toate discuţii politice, probleme politice, probleme de poziţionări. Olanda a avut recent alegeri, are un nou guvern. Acesta urmează să îşi poziţioneze opiniile faţă de diverse dosare în perioada următoare. Să nu uităm că nu suntem singuri în acest proces, este şi Bulgaria, deci sunt o serie de variabile pe tabla de şah a acestui dosar, care nu ţin de Ministerul de Interne român, ţin de un întreg context politic electoral, instituţional, la nivel de Comisie, la nivelul statelor membre şi lucrurile sunt în permanentă dinamică. Evident că eu am în vedere toate aceste aspecte şi pe zona de minister de Interne nu omit niciun fel de acţiune diplomatică ce ne-ar putea aduce puncte şi argumente în acest proces complet”, a mai declarat Predoiu.