Connect with us

U.E.

Constructorul auto american Tesla a reluat tăierea a aproximativ 90 de hectare de pădure din apropierea Berlinului pentru a construi prima uzină din Europa

Published

on

Constructorul auto american Tesla a anunțat vineri că a reluat operațiunile de tăiere a copacilor din Grunheide, aflat în apropire de capitala Germaniei, Berlin, pentru a construi prima sa uzină în Europa, în pofida acțiunilor activiștilor de protecție a mediului care militează pentru stoparea despăduririlor, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Tăierea arborilor decurge în mod ordonat”, a informat Tesla într-un comunicat. Nu au fost activităţi de mediu care să împiedice procesul, a precizat purtătorul de cuvânt de la Tesla, Kathrin Schira.

Realuarea operațiunilor de tăiere a copacilor este posibilă după decizia dată joi de un tribunal regional din Berlin- Brandenburg, care a respins eforturile activiștilor de mediu care doreau stoparea defișărilor de pe cele 90 de hectare, suprafața pe care grupul american trebuie să o curețe de copaci pentru a putea construi uzina. Tribunalul a precizat că decizia sa nu poate fi contestată.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, dar și Asociația Federală a Industriei Germane (BDI), au salutat hotărârea tribunalului.

Costructorul auto american a primit luna trecută aprobarea pentru a construi prima uzină din Europa pe o suprafață de teren de 300 de hectare la Grunheide, aflat la sud-est de Berlin, pe care l-a achiziționat cu suma de 40.9 milioane de euro.

Tesla a anunţat că prima sa fabrică din Europa va începe să funcţioneze în 2021 şi va produce 500.000 de vehicule pe an, inclusiv SUV-urile Model Y şi berlinele Model 3.

Emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, în principal din cauza defrișărilor, reprezintă a doua cauză majoră a schimbărilor climatice (după combustibilii fosili), reprezentând aproape 12 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, mai mult decât sectorul transporturilor.

Așadar, pădurile joacă un rol major în raport cu cele mai mari provocări în materie de durabilitate ale epocii noastre, cum ar fi declinul biodiversității, schimbările climatice și creșterea populației.

Comisia Europeană a adoptat la 23 iulie 2019 o comunicare cuprinzătoare care stabilește un nou cadru de acțiune pentru protejarea și refacerea pădurilor de pe glob.

Comunicarea adoptată are un obiectiv dublu: protejarea și îmbunătățirea sănătății pădurilor existente, în special a pădurilor virgine, și extinderea semnificativă, la nivel mondial, a suprafețelor împădurite durabile și cu o biodiversitate bogată. Comisia a stabilit cinci priorități:

– reducerea amprentei asupra terenurilor a consumului din UE și încurajarea, în UE, a consumului de produse provenite din lanțuri de aprovizionare care nu implică defrișări;

– lucrul în parteneriat cu țările producătoare pentru a reduce presiunile asupra pădurilor și pentru ca acțiunile UE de cooperare pentru dezvoltare să asigure combaterea defrișărilor;

– consolidarea cooperării internaționale pentru a stopa defrișările și degradarea pădurilor și a încuraja refacerea pădurilor;

– redirecționarea finanțării pentru a sprijini practici mai durabile de utilizare a terenurilor;

– sprijinirea disponibilității și a accesului la informații de calitate privind pădurile și lanțurile de aprovizionare cu produse de bază, precum și sprijinirea cercetării și inovării.

Comisia Europeană a anunțat atunci că va depune eforturi în cadrul forurilor internaționale – cum ar fi FAO, ONU, G7 și G20, OMC și OCDE – pentru a consolida cooperarea cu privire la acțiunile și politicile din acest domeniu și că va continua să se asigure că acordurile comerciale negociate de UE contribuie la gestionarea responsabilă și durabilă a lanțurilor de aprovizionare globale și încurajează comerțul cu produse agricole și forestiere care nu provoacă defrișări sau degradarea pădurilor.

În acest sens, pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea informațiilor, precum și accesul la informații privind pădurile și lanțurile de aprovizionare, Comisia a propus crearea unui Observator al UE privind defrișările și degradarea pădurilor, care să monitorizeze și să măsoare schimbările în ceea ce privește suprafața împădurită mondială și factorii asociați.

De asemenea, Comisia a anunțat că va elabora mecanisme care să îi stimuleze pe micii agricultori să mențină și să consolideze serviciile ecosistemice și să adopte o agricultură și o gestionare durabilă a pădurilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Germania se declară dispusă la “solidaritate europeană”, dar fără emiterea de “coronabonduri”: Este sarcina comună a Europei să ofere o plasă de siguranță pentru toate statele UE

Published

on

© Auswartigaes Amt

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

Avem nevoie de o expresie clară a solidarității europene în pandemia coronavirusului. Germania este dispusă. Acum este sarcina comună a Europei să sprijine programele existente, să completeze lacunele și să ofere o plasă de siguranță pentru toate statele UE care au nevoie de sprijin suplimentar“, afirmă cei doi miniștri social-democrați din cabinetul Merkel, într-un editorial avanpremieră pentru videoconferința de marți a miniștrilor de finanțe din țările zonei euro (Eurogrup), care au fost însărcinați de liderii statelor membre să vină cu o soluție privind planul de salvare.

Maas și Scholz reiterează măsurile deja adoptate la nivelul Uniunii Europene, printre care relaxarea criteriilor cuprinse în Pactului de Stabilitate și Creștere,  flexibilizarea regulilor privind ajutorul de stat, planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, schema de împrumuturi SURE de 100 de miliarde de euro pentru a ajuta companiile și a evita concedierile lucrătorilor de pe piața muncii sau planul de 750 de miliarde de euro al Băncii Centrale Europene pentru cumpărarea de obligațiuni guvernamentale.

Acum este nevoie de un alt pas“, admit cei doi miniștri germani, propunând o colaborare rapidă pentru a asigura suficientă lichiditate în toate țările Uniunii Europene și pentru a aduce stabilitate financiară în țările membre cele mai afectate de criza virusului SARS-CoV-2.

Heiko Maas și Olaf Scholz pledează, astfel, pentru utilizarea Mecanismului european de stabilitate, instrumentul de salvare creat în 2012 de statele eurozonei pentru a face față crizelor, înzestrându-l cu o putere maximă de creditare de 500 de miliarde euro și prin intermediul căruia, potrivit celor doi oficiali germani, Italia ar putea beneficia de 39 de miliarde de euro, iar Spania de 28 de miliarde. 

Fondurile nu trebuie să fie prevăzute cu condiții inutile, deoarece acestea ar echivala cu o reluare a politicii de austeritate care a urmat crizei financiare și ar duce la un tratament inegal între statele membre. Mecanismul european de stabilitate (MES) permite deja țărilor din zona euro să împrumute capital împreună în aceleași condiții favorabile. Pentru Italia, aceasta ar însemna o nouă injecție de 39 de miliarde de euro, iar pentru Spania, 28 de miliarde de euro. Acestea ar trebui să li se permită să utilizeze acești bani pentru toate cheltuielile necesare pentru combaterea coronavirusului”, au mai scris Maas și Scholz.

Ambii miniștri dau exemplul sprijinului pe care Roma sau Madridul ar urma să le primească, întrucât prim-miniștrii Giuseppe Conte și Pedro Sanchez, sprijiniți de președintele francez Emmanuel Macron, au cerut solidaritate europeană mai mare. Premierul italian a solicitat ca UE să intervină cu toată puterea de salvare cuprinsă în Mecanismul European de Stabilitate, iar Spania și Portugalia au cerut un plan de relansare economică de tipul planului Marshall, însă Germania și Olanda se opun emiterii de “obligaţiuni corona”, care ar favoriza o punere în comun a datoriilor guvernamentale.

În egală măsură, șefii diplomațiilor și finanțelor de la Berlin au o abordare flexibilă, susținând că nu este necesară crearea unei noi troici europene și dau de înțeles că Germania nu susține emiterea de obligațiuni care să genereze o mutualizare a datoriilor.

Nu avem nevoie de o troică, inspectori și un program de reformă pentru fiecare țară elaborat de Comisie. Ceea ce avem nevoie este de ușurare rapidă și direcționată. Mecanismul european de stabilitate poate oferi exact acest lucru dacă îl ajustăm în mod sensibil“, a spus ei, 

Olaf Scholz și Heiko Maas au utilizat acest context pentru a reaminti cititorilor din publicațiile din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia despre sprijinul și solidaritatea de care Germania a dat dovadă, donând echipamente medicale de protecție și preluând pacienți bolnavi cu COVID-19 în spitalele germane.

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului.

De asemenea, comisarii europeni Thierry Breton și Paolo Gentiloni au pledat luni, într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar putea fi formulat marți. Un plan de salvare a fost propus și de ministrul francez al finanțelor, care a susținut lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

Recent, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a promis un nou “Plan Marshall” european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu anunță că ”industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus”: Multe dintre fabricile noastre și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezoane, izolete

Published

on

Industria românească s-a alăturat eforturilor de combatere a noului coronavirus, a transmis europarlamntarul Dan Motreanu (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, precizând că ”multe dintre fabricile noaste și-au adaptat liniile de producție și fabrică acum măști de protecție, combinezonae, izolete, iar, în curând, România ar putea produce inclusiv ventilatoare pentru respirație”.

Guvernul a aprobat deja prin ordonanță de urgență ”omologarea echipamentelor medicale și de protecție de către laboratoarele specializate ale MAPN, iar în acest moment există deja peste 400 de cereri depuse de către antreprenorii români pentru omologarea produselor.”

În acest context, eurodeputatul român a făcut o trecere în revistă a echipamentelor medicale care sunt produse deja în România:

1.Măști în 3 straturi

În maximum patru săptămâni, România ar putea acoperi cererea internă de măști de protecție din producție proprie. La Oradea se produc deja măști în 3 straturi, iar săptămâna aceasta vor ajunge în România alte 10 linii de producție. Începând cu 15 aprilie, țara noastră va putea produce între 1 și 2 milioane de măști pe zi. Materia primă pentru aceste măști se găsește în România, ceea ce însemnă că nu va mai dura mult până când măștile de protecție vor fi disponibile pentru întrega populație. Deocamdată stocurile sunt cumpărate integral de stat pentru sistemul de sănătate”, a informat Dan Montreanu.

2. Măști FPP

Eurodeputatul român a anunțat că , pentru măștile FPP, ”pe 15 aprilie va veni prima linie de producție, iar în două săptămâni de la instalare se vor putea produce aproximativ 40.000 de măști pe zi. Acest tip de măști sunt doar pentru sistemul de sănătate și există mari șanse ca România să-și poată asigura nevoia internă tot în câteva săptămâni. Materia primă pentru aceste măști trebuie importată din Turcia sau China, însă firma care aduce utilajul a oferit statului asigurări că va exista materialul necesar pentru producție.”

4. Izolete

Dan Motreanu a anunțat că, până în prezent, ”45 de izolete de producție românească au fost recepționate de Ministerul Apărării Naționale.”

Izoletele au fost fabricate de cercetătorii militari în colaborare cu medicii militari și indeplinesc standardele de securitate pentru prevenirea riscurilor de contaminare în zona de izolare și pe traseul de transport al persoanei infectate cu noul tip de coronavirus. Ministerul Apărării a făcut comandă de minumim 100 de izolete.

5. Combinezoane

Potrivit eurodeputatului român, ”săptămâna aceasta un producător mare de textile industriale va omologa în laboratoarele MAPN un cobinezon dintr-un material special produs în România, ce urmează să fie dezvoltat ulterior în serie de către marile fabrici de confecții. Firba vine de la o fabrică din Buzău, iar materialul textil de la o fabrică din Vâlcea. După omologare, există șanse ca România să poată dezvolta inclusiv capacitate de export.”

6. Aparate PCR

Europarlamentarul a estimat că, până la sfârșitul lunii, numărul aparatelor RT-PCT s-ar putea dubla, în prezent, în România existând deja 40 de astfel de aparate. Astfel, ”capacitatea de testare ar putea ajunge la 6000 – 8000 de teste pe zi, compativ cu maximum 700, la începutul crizei. Creșterea capacității ține azi exclusiv de rapiditatea cu care vom putea instrui experți pentru a analiza testele. Avem suficiente kituri de testare și recoltoare.”, a dat asigurări Dan Motreanu.

7. Ventilatoare de respirație

Doi mari producători mondiali de ventilatoare respiratorii, unul din SUA și altul din Irlanda, au pus la dispoziție României blueprint-urile pentru a face aparatele de ventilație, inclusiv schițele pieselor”, a informat eurodeputatul român. În aceste condiții, marile firme din ”industria auto românescă încearcă acum construirea unui aparat de ventilație pilot, iar dacă acesta va trece cu succes de toate testele, urmează producția în serie, în maximum opt săptămâni.”

8. Viziere

”Cu ajutorul companiilor private, mai multe ONG-uri din România au cumpărat zilele acestea câteva sute de imprimante 3D pentru viziere, producția urmând să ajungă în spitalele din țară. În ceea ce privește vizirele, nu există o problemă de producție.”, a conchis Dan Motreanu.

Până în prezent, în România au fost înregistrate aproape 4.000 de infectări cu noul coronavirus, în vreme ce 157 de persoane testate pozitiv cu SARS-CoV-2 au decedat.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Călărași și Ialomița, două dintre regiunile UE cele mai specializate în agricultură

Published

on

© European Union, 2017

Două regiuni din România, Ialomița și Călărași, se aflau, în 2017, printre unitățile administrativ teritoriale cele mai specializate în agricultură din Uniunea Europeană, 20% din economia acestora bazându-se pe venituri obținute din agricultură, silvicultură și pescuit, arată datele publicate luni de Eurostat.

Ileia, pe coasta de vest a Greciei, este regiunea NUTS 3 (unități administrativ teritoriale echivalând cu județele) cea mai specializată în agricultură, silvicultură și pescuit din UE. În 2017, 24,3% din valoarea adăugată brută creată în Ileia provenea din cultivarea porumbului, roșiilor și a altor fructe și legume, de la animale și din pescuit (în special de calmar).

Silistra pe Dunăre, în nord-estul Bulgariei, cu solul său fertil, era, a doua regiune din UE cea mai specializată în agricultură; agricultura a reprezentat 22,8% din valoarea adăugată a regiunii în 2017.

Peste Dunăre, regiunea vecină românească Călărași este, de asemenea, puternic specializată în agricultură, 20,4% din valoarea adăugată brută a regiunii provenind din agricultură în 2017.

Alte regiuni care au obținut aproape 20% din valoarea adăugată brută totală din agricultură în 2017 erau Pella (19,6%) în Grecia, Bjelovar-Bilogora (19,5%) în Croația, Almería (19,2%) în Spania și Ialomița (18,6%), în România.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending