Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la Uniunea Europeană să rămână fermă pe poziții în relația cu Regatul Unit, fiind nevoie de o ”recâștigare a încrederii reciproce” între cele două părți, știrbită de lungile disensiuni ante și post-Brexit.

Prezent în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Macron a apreciat că relația Bruxelles-Londra a fost puternic încercată în ultimele luni.

”Europa și Regatul Unit trebuie să își recâștige încrederea reciprocă. Legăturile de prietenie dintre noi și poporul Regatului Unit există și vor rămâne”, a menționat liderul francez, amintind de fundamentele pe care se bazează acestea, și anume ”libertatea, progresul economic și social.”

În acest context, Macron a detaliat care sunt condițiile pentru ca această relație de prietenie să continue, amintind de frustrările pescarilor francezi și protocolul privind Irlanda de Nord, teme îndelung dezbătute de Uniunea Europeană cu Regatul Unit.

”Progresele economice și sociale pe care le-am realizat împreună sunt prea multe pentru a fi uitate, dar pentru a continua să ne mișcăm împreună și să lucrăm împreună după Brexit, guvernul britanic trebuie să se angajeze cu bună credință, respectând acordurile deja încheiate cu Uniunea, pe care le vom respecta. Vrem să ne asigurăm că acordurile încheiate sunt respectate, fie când vorbim de drepturile pescarilor noștri, fie de protocolul cu Irlanda de Nord sau de discuțiile vitale care trebuie purtate în viitor. Trebuie să fim clari și fermi în a spune că acordurile încheiate trebuie respectate. Acesta este modul de a rămâne prieteni”, a fost mesajul ferm transmis de Emmanuel Macron.

Avertismentele președinției franceze vin în contextul în care Maros Sofcovic și Liz Truss vor avea o întrevere la 24 ianuarie, după ce cele două părți au convenit să își intensifice negocierile pentru rezolvarea chestiunilor comerciale post-Brexit. 

La 20 decembrie, ministrul britanic de externe, Liz Truss, fost secretar pentru comerț, cu șanse de a fi viitor prim-ministru, a preluat dificila sarcină a negocierilor referitoare la relația post-Brexit cu Uniunea Europeană, după ce David Frost și-a anunțat demisia printr-o serie de atacuri la adresa lui Johnson.

Discuțiile între Londra și Bruxelles au loc pe fondul nemulțumirilor Regatului Unit față de protocolul privind Irlanda de Nord, motiv de lungi dispute care s-au intensificat la începutul acestui an în urma amenințărilor lui Truss de a activa Articolul 16 din protocol, suspendând părți din acordul post-Brexit.

Documentul menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Truss și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Uniunea Europeană dorește însă identificarea unei soluții pe calea dialogului, în vederea menținerii stabilității și predictibilității în Irlanda de Nord.  

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat în luna decembrie o serie de propuneri pentru a asigura continuarea aprovizionării Irlandei de Nord dispre Marea Britanie, în încercarea de a dezamorsa tensiunile post-Brexit cu Londra.

Prin propunerile înaintate, Comisia Europeană arată dorința sa de a facilita punerea în aplicare a protocolului privind Irlanda de Nord, în conformitate cu pachetul de soluții pentur această provincie, prezentat la mijlocul lunii octombrie a acestui an. Astfel, UE și-a arătat deschiderea de a-și modifica propria legislație privind medicamentele pentru a se asigura că:

• Medicamentele generice, precum paracetamolul, pot fi autorizate în baza procedurilor naționale din Regatul Unit, în conformitate cu normele UE privind medicamentele. Persoanele Irlandei de Nord vor avea acces la astfel de medicamente în același timp ca restul celor din Regatul Unit;
• Cetățenii din Irlanda de Nord vor avea acces la medicamente inovatoare (inclusiv la noile medicamente pentru cancer) în același timp cu restul persoanelor din Regatul Unit. O „soluție tranzitorie” va permite furnizarea în Irlanda de Nord a oricărui medicament nou autorizat în Regatul Unit, până când autorizația relevantă este acordată și în UE. Această „soluție tranzitorie” se adaugă mecanismelor existente privind uzul compasional și în regim de urgență prevăzute de legislația UE;
• Toate funcțiile de reglementare pot rămâne în Regatul Unit dacă în prezent se află acolo;
• Pentru medicamentele introduse în Irlanda de Nord din restul Regatului Unit nu este necesară repetarea testării loturilor dacă acest lucru a fost deja făcut în Marea Britanie sau în Uniunea Europeană;
• Nu sunt necesare autorizații de fabricație sau licențe de import pentru medicamentele furnizate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, sub rezerva anumitor condiții;
• Autoritatea de reglementare din Regatul Unit poate permite companiilor situate în Marea Britanie să utilizeze un singur ambalaj și prospect atunci când aprovizionează piețele din Marea Britanie și Irlanda de Nord;
• Malta, Cipru și Irlanda vor beneficia de anumite derogări pentru o perioadă de trei ani. De exemplu, în această perioadă, în aceste trei țări, importatorii de medicamente din Marea Britanie nu vor trebui să dețină autorizații de fabricație și nici nu va fi nevoie ca aceste medicamente să fie testate din nou, dacă au fost deja testate în Marea Britanie. Astfel, operatorii vor avea mai mult timp pentru a se adapta. În contextul Strategiei farmaceutice a UE, se lucrează la o soluție permanentă pe termen lung.

Propunerile implică, în egală măsură, ca Regatul Unit să respecte anumite condiții:

• Propunerea prevede cerințe privind ambalarea pentru a se asigura faptul că medicamentele autorizate de Regatul Unit nu intră pe piața unică;
• Regatul Unit își asumă responsabilitatea exclusivă pentru autorizarea medicamentelor pentru Irlanda de Nord. Acest lucru depinde de respectarea în mod substanțial de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman atunci când eliberează autorizații de introducere pe piață pentru Irlanda de Nord. Se reduc astfel riscurile pentru piața unică a UE.

Premierul britanic, Boris Johnson, a apreciat marți că Ucraina, ”democrație liberă”, trebuie ”să poată să continue să aspire să adere la NATO”, completând că președintelui rus, Vladimir Putin, nu trebuie să i se permită ”să rescrie normele” la nivel internațional pentru a împiedica acest lucru, informează EFE, citat de Agerpres.

Prim-ministrul Regatului Unit a susținut aceste declarații în cadrul reuniunii săptămânale a Cabinetului, moment în care a dat asigurări că țara sa ”rămâne deschisă pentru continuarea discuțiilor cu Rusia”, a indicat un purtător de cuvânt oficial.

Johnson, a spus – potrivit acestuia – că Marea Britanie ”face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini poporul ucrainean în faţa campaniei de dezinformare a Rusiei pentru subminarea vecinului său suveran”, conform DPA.

Ministrul Apărării, Ben Wallace, a anunțat în Camera Comunelor că țara sa  a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”. 

Anticipând marota ”retoricii false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev pentru ”pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. 

Astăzi, acesta se va afla la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Regatul Unit a decis să trimită Ucrainei arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, informează Politico Europe.

”Am luat decizia de a furniza Ucrainei sisteme defensive de armament ușor antitanc. De asemenea,  un număr mic de membri ai personalului britanic va asigura o pregătire inițială pentru o perioadă scurtă de timp, în cadrul operațiunii ORBITAL, înainte de a se întoarce în Regatul Unit. Acest pachet de asistență în materie de securitate completează pregătirea și capacitățile pe care Ucraina le are deja, precum și pe cele care sunt furnizate, de asemenea, de Regatul Unit și de alți aliați din Europa și din Statele Unite. Ucraina are tot dreptul de a-și apăra frontierele, iar acest nou pachet de ajutor îi sporește și mai mult capacitatea de a face acest lucru”, a anunțat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, în Camera Comunelor, completând că primele transporturi au fost trimise deja luni

Anticipând riscul unei ”retorici false” ce se regăsește în manualul de operare al Kremlinului, folosită în 2009, ”înainte de invazia Rusiei în Georgia și în 2014, în Ucraina”, oficialul a ținut să clarifice că aceste capabilități sunt ”cu rază scurtă de acțiune și, în mod clar, defensiv”.

”Nu sunt arme strategice și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Acestea urmează să fie folosite în autoapărare, iar personalul britanic care asigură instruirea în faza inițială se va întoarce în Regatul Unit după ce o va finaliza”, a detaliat Wallace.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit Londrei pentru ”asistența de securitate robustă” care deschide ”un nou capitol al parteneriatului nostru strategic”.

Ukraine highly appreciates Britain’s decision to provide a new security package with light, anti-armour, defensive weapon systems! 🇺🇦🤝🇬🇧 Thanks to our friend @BWallaceMP for the great speech in the 🇬🇧 Parliament! pic.twitter.com/UTQf6VksaH

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov) January 17, 2022

Acest sprijin vine să îl completeze pe cel din noiembrie, când cele două părți au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene, și într-un moment al temerilor Occidentului cu privire la următorii pași pe care ar urma să îi facă Rusia.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Atmosfera s-a inflamat și mai tare în contextul atacului cibernetic asupra unor site-uri ale Guvernului de la Kiev, condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic.