Delegații reuniți la cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice au ajuns sâmbătă seara, după două săptămâni de negocieri intense, la un acord ca țările dezvoltate să preia conducerea de a mobiliza 300 de miliarde de dolari, până în 2035, pentru tranziţia energetică şi adaptarea la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare, conform France Presse, citat de Agerpres, AP, Deutsche Welle și un comunicat al președinției azere a COP29.
Textul include un apel la adresa tuturor părților de a coopera, folosind ”toate resursele publice și private” pentru a se apropia de obiectivul de 1,3 trilioane de dolari până în 2035. Acest lucru înseamnă, de asemenea, presiuni pentru ca mega-băncile internaționale, finanțate din banii contribuabililor, să contribuie la achitarea facturii.
Acordul este, de asemenea, un pas esențial pentru a ajuta țările beneficiare să stabilească obiective mai ambițioase de limitare sau reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care urmează să fie stabilite la începutul anului viitor. Acesta face parte din planul de a continua reducerea poluării prin noi obiective la fiecare cinci ani, asupra căruia lumea a convenit în cadrul discuțiilor ONU de la Paris din 2015.
Acordul de la Paris a stabilit un sistem de creștere treptată a ambițiilor climatice pentru a menține temperatura medie globală sub 1,5 grade Celsius. Temperatura medie globală a ajuns deja la 1,3 grade Celsius, iar emisiile gazelor cu efect de seră sunt în creștere.
Către ce vor fi direcționați banii?
Acordul convenit în capitala azeră Baku vine să înlocuiască o precedentă înțelegere veche de 15 ani care responsabiliza țările dezvoltate să contribuie cu 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta statele aflate în curs de dezvoltare să finanțeze acțiunile climatice.
Noile sume stabilite vizează obiective similare: vor merge către o listă lungă de priorități pentru a sprijini țările aflate în curs de dezvoltare să se pregătească pentru o creștere a temperaturii medii globale. Mai precis, este vorba despre finanțarea tranziției la energia curată, în vederea renunțării la combustibilii fosili.
Care au fost dificultățile în obținerea acestui acord și reacțiile ulterioare?
Conferința COP29 privind combaterea schimbărilor climatice de la Baku, Azerbaidjan, urma să se încheie vineri, dar a fost prelungită deoarece aproape 200 de țări s-au luptat să convină asupra unui plan de finanțare pentru climă pentru următorul deceniu.
Frustrați de lipsa de incluziune, delegații din țările în curs de dezvoltare și din țările insulare mici au părăsit sala, invocând îngrijorarea că țările producătoare de combustibili fosili încearcă să slăbească acordul.
Angajamentul anterior de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an în finanțare pentru combaterea schimbările climatice pentru națiunile mai sărace până în 2020 a fost îndeplinit cu doi ani mai târziu, în 2022, și trebuia să expire în 2025.
Deși se observă o creștere față de acordul anterior, acordul a fost criticat de țările în curs de dezvoltare, care l-au considerat insuficient.
Reprezentantul Indiei, Chandni Raina, a declarat că țara asiatică a respins documentul, adăugând: ”Suntem dezamăgiți de rezultatul care scoate în evidență lipsa de voință a părților din țările dezvoltate de a-și îndeplini responsabilitățile. Regret să spun că acest document nu este altceva decât o iluzie optică. Aceasta, în opinia noastră, nu va aborda enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toții. Prin urmare, ne opunem adoptării acestui document”
Între timp, Evans Njewa, un diplomat din Malawi și președinte al blocului țărilor cel mai puțin dezvoltate a declarat: ”Acest obiectiv nu este ceea ce ne așteptam să obținem. După câțiva ani de discuții, nu este ambițios pentru noi”.
În schimb, comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, consideră că acesta a fost un prim pas pentru a îndeplini cerința de 1,3 trilioane de dolari.
”Cu aceste fonduri și cu această structură, suntem încrezători că vom atinge (obiectivul) de 1,3 trilioane de dolari”, a spus el.
Întrebat dacă s-au făcut suficiente progrese pentru reducerea emisiilor, Hoekstra a subliniat că nu este scopul COP29, ci UE s-a asigurat că acordul de la COP29 de reducere a emisiilor cu 43% până în 2030 a fost protejat.
COP29 will be remembered as the start of a new era on climate finance. The EU will continue to lead.
This COP delivered an ambitious and realistic goal and an increased contributor base.
With these funds and this structure, we are confident we’ll reach the $1,3 trillion. pic.twitter.com/JjHhDKta5z
— Wopke Hoekstra (@WBHoekstra) November 23, 2024
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat obținerea unui acord la COP29, despre care a spus că ”marchează o nouă eră pentru cooperarea și finanțarea climatică”.
”Va stimula investițiile în tranziția curată, reducând emisiile și construind reziliența la schimbările climatice. UE va continua să fie vârf de lance, concentrându-și sprijinul asupra celor mai vulnerabili”, a completat aceasta într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.
I welcome the COP29 agreement.
It marks a new era for climate cooperation and finance.
It will drive investments in the clean transition, bringing down emissions and building resilience to climate change.
The EU will continue to lead, focusing support on the most vulnerable.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 24, 2024
La rândul său, președintele american în exercițiu, Joe Biden, a numit ”un alt rezultat istoric” acordul COP29 pentru finanţarea eforturilor ţărilor mai sărace de a combate schimbările climatice , adăugând că nimeni nu poate inversa trecerea la energia curată care are loc acum în Statele Unite, relatează DPA, citat de Agerpres.
În cele din urmă, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că acordul trebuie să se concretizeze urgent.
Reaching an agreement at #COP29 was essential to keep the 1.5°C global warming limit alive.
I had hoped for a more ambitious outcome – on both finance & mitigation – to meet the scale of the great challenge we face, but the agreement reached provides a base on which to build.…
— António Guterres (@antonioguterres) November 23, 2024
”Am sperat la un rezultat mai ambițios”, a spus el. ”Dar acest acord oferă o bază pe care se poate construi. Acesta trebuie să fie onorat integral și la timp. Angajamentele trebuie să se transforme rapid în bani”, a conchis oficialul ONU.
