Op-ed semnat de Corina Crețu, europarlamentar Pro România și S&D, comisar european pentru politică regională 2014-2019

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reprezinte o prioritate în acest moment pentru România – și, în egală măsură, comunicarea acestuia.  Am fost, sunt și voi rămâne o susținătoare a comunicării publice, mai ales pe marginea unor teme de interes național. Iar PNRR este, fără nicio îndoială, un subiect de interes național, chiar strategic pentru țara noastră. Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă istorică pentru dezvoltarea României și pentru recuperarea decalajelor: atât cele între țara noastră și alte state europene, cât și decalajele care încă există în interiorul țării, între regiuni și județe. Din acest punct de vedere, situația cu care se confruntă România este deosebită de situația altor țări, unde dezvoltarea este mai echilibrată. Dar pe de cealaltă parte, peste tot în Europa se caută soluții pentru IMM-uri – care au fost lovite foarte puternic de pandemie.

La nivelul întregii Uniuni Europene există 24 de milioane de Întreprinderi Mici și Mijlocii și reprezintă 99% din numărul total al întreprinderilor din UE, asigurând locuri de muncă pentru 90 de milioane de cetățeni. Așadar, nu poate nimeni nega faptul că IMM-urile sunt realmente coloana vertebrală a economiei europene. La fel și în cazul României – unde sunt peste 500.000 de astfel de întreprinderi. IMM-uri prospere înseamnă și o regiune prosperă și dezvoltată, iar legătura dintre cele două este cât se poate de clară. Acesta este și motivul pentru care, în Parlamentul European, am adoptat la 16 decembrie 2020 rezoluția privind ”Noua Strategie pentru IMM-urile europene”. Această rezoluție solicită autorităților naționale să ofere IMM-urilor sprijin financiar, dar și consiliere privind opțiunile pe care le au pentru depășirea acestei perioade. Iar o atenție sporită va trebui acordată întreprinderilor din sectorul turistic, precum și celor din sectorul cultural-creativ și – foarte important – celor care funcționează la nivel local, pentru că acestea sunt cele care pe lângă furnizarea de locuri de muncă, asigură și stabilitatea economică și socială a regiunii în care funcționează. Tot prin această rezoluție s-a solicitat Statelor Membre să reducă sarcinile administrative pentru IMM-uri și să adopte un plan de acțiune pentru IMM-uri, cu obiective și calendare clare, transparente. De altfel, Parlamentul European chiar a solicitat Comisiei Europene să stabilească astfel de obiective obligatorii la nivelul întregii Uniuni Europene începând cu anul acesta. Este foarte posibil ca la nivelul Comisiei Europene să fie numit și un Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru IMM-uri, care să permită o mai bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă IMM-urile.

Soarta IMM-urilor din România a fost pe agenda mea încă din perioada mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. În 2016 am adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri ”2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro. Acest program a fost menit să sprijine întreprinzătorii tocmai pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune. De asemenea, această iniţiativă a permis IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive. Iar apoi, la data de 17 octombrie 2018, am aprobat modificarea Programului Operațional Regional (POR) pentru România, astfel încât vechiul Program Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri” să devină parte a Programului Operațional Regional, beneficiind de o realocare de peste 150 milioane EUR. Noua – de atunci – axă prioritară 15 din cadrul POR a fost gândită pentru a răspunde cererii tot mai mari de instrumente financiare garantate de pe piață și a urmărit să contribuie la creșterea competitivității IMM-urilor din România. Domeniul IMM-urilor a fost domeniul care a avut cea mai mare perfomanță, întotdeauna cu proiecte de calitate și singurul domeniu în care banii s-au cheltuit înainte de data finală. De aceea am și aprobat această modificare a POR, fiind conștientă de competitivitatea IMM-urilor și știind că acești bani reprezintă o oportunitate care va fi cu adevărat folosită.

Având în vedere contextul pandemiei, dar și evoluția de-alungul timpului a absorbției banilor europeni de către IMM-uri, cred că firesc ar fi să existe o alocare mai mare, prin PNRR, pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii prin PNRR. Nu îmi explic de ce există o diferență de 1,4 miliarde EUR de la prima variantă a PNRR la actuala variantă. Am fost Raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și știu foarte bine cât de intense au fost dezbaterile. M-am zbătut ca termenele-limită pentru folosirea acestor bani să fie extinse și am luptat ca cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți că foarte mult timp nu avem la dispoziție – cu atât mai mult cu cât știm cât de lent e procesul de absorbție a banilor europeni în România.

Așadar, e absolut necesar să existe un sprijin mai mare pentru IMM-uri, care chiar reușesc să folosească acești bani și ajută substanțial și economia. Urmează ca proiectul PNRR depus de România să fie dezbătut la nivelul Parlamentului European și voi urmări cu atenție acest proces. Speranța mea este aceea că, în cele din urmă, se vor aloca mai mulți bani IMM-urilor, tocmai pentru că scopul PNRR este acela de a relansa economia României, ori având în vedere toate aspectele menționate mai sus, cred că a oferi IMM-urilor posibilitatea de a folosi banii europeni înseamnă o șansă în plus – și nu orice șansă, ci una foarte solidă – de redresare economică. Aceasta este tendința majoră în Europa pe care nu avem cum să o evităm.