Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) consideră Pachetul de Mobilitate o decizie ”incorectă pentru transportatorii din România” și solicită Guvernului României ”să răspundă cu toată responsabilitatea și să acționeze la Curtea de Justiție a UE această Directivă”, fiind  singura soluție ”rațională și echitabilă”.

Potrivit fostului comisar european, deznodământul pentru Pachetul de Mobilitate propus de Comisia Europeană ar fi fost diferit dacă s-ar fi acționat la timp.

Corina Crețu speră că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene să statueze în consecință de cauză: ”Refuz să cred că Uniunea Europeană este o competiție între state, cu beneficii doar pentru unii.” 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”