Connect with us

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Regina Elisabeta a II-a, mesaj istoric de la Castelul Windsor: Vreau să ne mândrim că britanicii acestei generații au fost puternici, determinați și camarazi

Published

on

© The Royal Family/ Screenshot

Regina Elisabeta a II-a a vorbit duminică, despre “un moment de întrerupere în viața din țara noastră”, într-un discurs rar televizat în care s-a adresat Regatului Unit pe fondul pandemiei de coronavirus, care a afectat întreaga planetă și Marea Britanie, unde sunt înregistrate peste peste 47.000 de cazuri și aproape 5.000 de decese.

Într-un mesaj înregistrat la Windsor Castle, ea a spus că este un “moment din ce în ce mai provocator” pentru națiune – care aduce durere, greutăți financiare și “schimbări enorme”.

Cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, a spus că mesajul din prezent îi amintește de primul mesaj pe care l-a difuzat, în anul 1940, împreună cu sora ei, prințesa Margaret.

“Noi, ca şi copii, ne-am adresat de aici, de la Windsor, copiilor care erau evacuaţi din locuinţele lor şi trimişi departe, pentru siguranţa lor. Astăzi, încă o dată, mulţi vor resimţi o senzaţie dureroasă de separare de cei dragi lor. Dar şi acum, ca şi atunci, ştim în adâncul sufletelor noastre că asta este ce trebuie făcut”, a spus ea.

Regina și-a continuat mesajul mulțumind tuturor celor aflația “în linia întâi a sistemului național public de sănătate”, precum și a altor lucrători cheie, “care își continuă cu abnegație îndatoririle de zi cu zi în afara casei în sprijinul tuturor”.

“Sunt sigură că naţiunea mi se va alătura în a vă asigura că tot ceea ce faceţi este apreciat şi fiecare oră din munca grea a voastră ne aduce mai aproape de revenirea la timpuri mai normale. Doresc, totodată, să vă mulţumesc celor care rămâneţi în case, ajutând astfel la protejarea celor vulnerabili şi cruţând multe familii de durerea resimţită de cei care au pierdut persoane iubite. Împreună luptăm împotriva acestei maladii şi vreau să vă asigur că dacă vom rămâne uniţi şi fermi o vom învinge”, a spus monarhul britanic, care se află la cel de-al patrulea mesaj special transmis pe timp de criză în cursul celor 68 de ani de domnie.

Regina Elisabeta a II-a a mai spus că vrea ca fiecare  “să poată să se mândrească cu modul în care a reacţionat la această provocare, iar cei care vor veni după noi vor spune ca britanicii din această generaţie au fost tot atât de puternici precum toţi, că atribute precum autodisciplina, de determinare şi sentimentul de camaraderie caracterizează încă această ţară”.

“Mândria de a fi ceea ce suntem nu este parte a trecutului nostru, defineşte prezentul nostru şi viitorul nostru”, a mai susținut monarhul britanic, care a urcat pe tron la 6 februarie 1952.

Această mândrie în identitatea Regatului Unit este demonstrată de modul în care oamenii și-au unit forțele, a explicat Regina, oferind exemple și ilustrații în mesajul său video cu aplauzele săptămânale în semn de solidaritate, sprijin și recunoștință pentru lucrătorii din sistemului de sănătate.

“Momentul în care Regatul Unit a aplaudat la unison lucrătorii săi esenţiali va fi amintit ca o expresie a spiritului nostru naţional şi simbolul său va fi curcubeul desenat de copii”, a mai adăugat ea, descriind acest moment drept unul de compasiune.

“În întreg Commonwealth-ul și în întreaga lume, am văzut povești înduioșătoare despre oameni care se reunesc pentru a-i ajuta pe ceilalți, fie că este vorba de livrarea de colete alimentare și medicamente, de grijă pentru vecini sau de transformare a întreprinderilor pentru a ajuta”, a spus ea.

Regina Elisabeta a II-a a mai adăugat că această situație provocată de pandemie a devenit un moment de reflecție.

“Deși uneori izolarea de sine poate fi dificilă, mulți oameni de toate credințele și fără credință descoperă că această situație oferă o ocazie de a încetini, a face pauză și a reflecta, în rugăciune sau meditație”, a mai precizat aceasta.

Provocarea combaterii coronavirusului este diferită de alte dificultăți cu care Marea Britanie s-a confruntat, a mai spus Regina, pecizând că acum există un obiectiv comun.

“De data asta suntem alături de toate naţiunile lumii într-o întreprindere comună. Folosindu-ne de avansurile enorme ale ştiinţei şi de instinctul nostru de a tămădui, vom reuşi, iar acest succes va aparţine fiecăruia dintre noi”, a mai spus ea.

În încheiere, Regina Elisabeta a II-a a promis  națiunii că urmează  zile mai bine, făcând trimitere la cuvintele cântecului de război al Verei Lynn, că “ne vom întâlni din nou”.

“Ar trebui să ne consolăm ştiind că deşi mai avem multe de îndurat, zilele mai bune se vor întoarce. Vom fi din nou cu prietenii noştri, vom fi cu familiile noastre din nou, ne vom întâlni din nou. Dar acum adresez mulţumirile mele şi cele mai calde urări de bine vouă tuturor”, a conchis suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending