Connect with us

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva cancerului din PE: Comisia Europeană va lansa ”Inițiativa privind ajutorarea copiilor cu cancer”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă Împotriva Cancerului din Parlamentul European și negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută răspunsul primit din partea Comisiei Europene la scrisoarea trimisă împreună cu eurodeputatul PNL Rareș Bogdan, în care cei doi cereau garanții pentru schimbări majore în tratamentul și îngrijirea copiilor bolnavi de cancer.

Lupta împotriva cancerului pediatric este o prioritate a Planului European pentru Combaterea Cancerului. Este răspunsul ferm pe care l-am primit de la comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, în urma unei scrisori pe care i-am adresat-o împreună cu colegul meu, eurodeputatul Rareș Bogdan”, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Astfel, UE lansează “Inițiativa privind ajutorarea copiilor cu cancer” pentru acces rapid la depistare, diagnostic și tratament. Mai exact, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, subliniază că “Planul european de combatere a cancerului sprijină cercetarea și noi soluții de tratament și de îngrijire pentru copiii și adolescenții care trăiesc cu cancer, iar Comisia va lansa și „Inițiativa privind ajutorarea copiilor cu cancer” pentru a asigura accesul copiilor la servicii rapide și optime de depistare, diagnosticare, tratament și îngrijire.

Potrivit europarlamentarului Cristian Bușoi, scopul acestei scrisori a fost obținerea unor garanții de la Comisie că va finanța cercetarea pentru descoperirea de noi medicamente pentru tratarea, fără reacții adverse, a cancerului la copii și va acționa ferm pentru reducerea inegalităților care există astăzi între Estul și Vestul Europei în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament pentru copiii și tinerii care suferă de cancer.

Peste 35.000 de copii și tineri sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an. În unele state membre, rata de supraviețuire a copiilor bolnavi este mult mai mică decât în alte țări ale UE, lucru care ne demonstrează că trebuie acționat urgent.

„Comisia este conștientă de diferențele considerabile dintre statele membre și din interiorul acestora, precum și dintre grupurile socioeconomice de populație în ceea ce privește accesul la prevenirea cancerului și la îngrijiri medicale”, a mai transmis Cristian Bușoi.

Planul european de combatere a cancerului conține acțiuni ambițioase care abordează inegalitățile la nivel orizontal în cadrul celor patru piloni ai săi: prevenire, depistare timpurie, diagnosticare și tratament și calitatea vieții pacienților cu cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli.

În același răspuns, comisarul Kyriakides mai spune că Planul European pentru combaterea cancerului include acțiuni pentru monitorizarea, îngrijirea sănătăți și susținerea pe termen lung a copiilor și tinerilor care au învins boala: „Începând din 2017, Comisia a sprijinit pacienții care suferă de cancer pediatric prin intermediul Rețelei europene de referință (RER) privind cancerul pediatric (PaedCan), care oferă consiliere privind formele rare de cancer, tumorile hematologice maligne și bolile neoplazice ereditare. PaedCan reprezintă un important pas înainte în abordarea accesului la tratament la nivel de state membre și este o bună ilustrare a modului în care punerea în comun a resurselor la nivel european poate contribui la depășirea barierelor cu care ne confruntam la nivel național și european”, a mai transmis comisarul.

Citiți și: Eurodeputatul Cristian Bușoi: Grupul PPE a făcut din lupta împotriva cancerului o prioritate absolută


După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Reamintim că președintele celei mai mari familii politice din Parlamentul European, Manfred Weber, a declarat că Grupul PPE a fost cel care a militat pentru o comisie specială în Parlamentul European, care să  ghideze și să promoveze un plan european împotriva cancerului.

De asemenea, Grupul Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul dintre patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru cetățeni.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi face apel la coordonare între statele membre în privința recomandărilor pentru utilizarea vaccinurilor anti-COVID-19: Nu trebuie să transmitem mesaje contradictorii

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și enerigie (ITRE) din Parlamentul European a semnalat că este nevoia ca ”toate statele membre să se coordoneze în privința recomandărilor pe care le fac cetățenilor pentru utilizarea serurilor anti SARS COV 2, în conformitate cu deciziile EMA”.

Acesta a participat marți la ședința Grupului de contact privind vaccinurile împotriva COVID-19 din Parlamentul European, moment în care a ridicat problema sensibilă privind impactul încrederii populației în vaccinuri.

”Este momentul în care trebuie să fim toți pentru unul și unul pentru toți și să nu transmitem mesaje contradictorii”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

Eurodeputatul român a semnalat că ”repornirea economiilor noastre, ale tuturor, se bazează în bună măsură pe succesul campaniilor de vaccinare”.

”UE a alocat sume fără precedent pentru vaccinurile care pot opri pandemia, producția a crescut masiv, iar companiile își respectă promisiunile asumate. Nu avem voie să dăm înapoi. (…) Viața va reveni la normal mai repede dacă ne vaccinăm în număr cât mai mare”, a precizat Bușoi.

Președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a făcut astfel apel la Comisia Europeană ”să monitorizeze cu mare atenție cantitatea de doze de vaccin neutilizată sau aruncată din cauză că cetățenii refuză vaccinarea”.

Mesajul eurodeputatul român vine în contextul în care sute de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 sunt aruncate în fiecare zi în Stockholm pentru că oamenii refuză să fie injectaţi cu acest ser, a declarat luni un medic şef din Suedia pentru postul de televiziune SVT,  potrivit Agerpres.

Johan Styrud, de la Asociaţia medicală din Stockholm, a spus că este imposibil să se găsească suficienţi doritori pentru a vaccina suficient de repede şi că, dacă vaccinul nu este administrat în câteva ore, trebuie să fie aruncat.

După ce un număr mic de persoane au prezentat cheaguri de sânge în urma vaccinării cu AstraZeneca, utilizarea acestuia a fost limitată la persoanele de peste 65 de ani în Suedia.

Hotărâri cu privire la acest ser au fost adoptate și de Bulgaria. Țara vecină a decis suspendarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani care prezintă un risc crescut de tromboză.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: UE trebuie să se implice în reducerea emisiilor mondiale de metan, încurajând partenerii globali să ia măsuri în acest sens

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană ar trebui să joace rolul de lider la nivel global în reducerea emisiilor de metan, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, subliniază eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European într-un interviu acordat revistei The Parliament.

”Emisiile de metan reprezintă al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, sectorul energetic numărându-se printre principalele surse”, a explicat Bușoi, furnizând în același timp date statistice legate de domeniile de activitate în urma cărora rezultă emisii de metan.

Astfel, în Uniunea Europeană, 53% dintre emisiile antropice de metan provin din agricultură, 26 % din deșeuri și 19 % din sectorul energetic.

”Emisiile de metan sunt generate de o paletă largă de sectoare și, odată ajunse în atmosferă, se amestecă cu alte tipuri de gaz, lucru ce face dificilă măsurarea și raportarea acestora. (…) Îmbunătățirea măsurării și raportării emisiilor de metan la nivelul sectoarelor ne va ajuta să înțelegem mai bine situația și să stabilim acțiunile imediate” necesare, a punctat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salutând în același timp strategia Comisiei Europene de reducere a emisiilor de metan, dată publicității la mijlocul lunii octombrie a anului trecut.

În același timp, Cristian Bușoi a anunțat că în lunile următoare, Parlamentul European va evalua opțiunile disponibile în vederea atingerii acestui deziderat european.

”O audiere comună a trei comisii parlamentare reunite va avea loc în curând pentru a asculta opiniile experților și părților interesate”, a mai precizat eurodeputatul român.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, 54% din emisiile de metan din sectorul energetic sunt emisii fugitive din sectorul petrolului și gazelor, 34% sunt emisii fugitive din sectorul cărbunelui și 11% din sectorul rezidențial și din alte sectoare finale.

Așadar, reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic.

În acest context, europarlamentarul Cristian Bușoi a subliniat că ”este crucial ca sectorul petrolului și gazelor să aibă o abordare proactivă pentru a limita impactul lanțului său de aprovizionare asupra mediului înconjurător”.

”Uniunea Europeană trebuie să se implice în reducerea emisiilor de metan la nivel global, folosindu-se de poziția sa de cel mai mare importator global de combustibili fosili pentru a sprijini acțiuni similare din partea partenerilor globali”, a mai spus Bușoi, considerând că instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan reprezintă un alt element cheie al strategiei propuse de Comisia Europeană.

Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii octombrie a anului trecut strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Aceasta prezintă acțiuni legislative și nelegislative în sectorul energetic, sectorul agricol și sectorul deșeurilor, care generează aproximativ 95 % din emisiile de metan asociate activității umane la nivel mondial.

Una dintre prioritățile strategiei este aceea de a îmbunătăți măsurarea și raportarea emisiilor de metan. Nivelul de monitorizare variază în prezent de la un sector la altul și de la un stat membru la altul, precum și în întreaga comunitate internațională.

Pe lângă măsurile de la nivelul UE de accelerare a standardelor de măsurare, verificare și raportare, Comisia va sprijini instituirea unui observator internațional al emisiilor de metan, în parteneriat cu Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, Coaliția pentru climă și aer nepoluat și Agenția Internațională a Energiei.

Programul de sateliți Copernicus al UE va îmbunătăți, de asemenea, supravegherea și va contribui la detectarea surselor de emisii majore la nivel mondial și la identificarea principalelor scăpări de metan.

Pentru a reduce emisiile de metan în sectorul energetic, se va propune introducerea obligației de a îmbunătăți depistarea scăpărilor și eliminarea lor în infrastructura de gaze și se va lua în considerare elaborarea unei legislații menite să interzică practicile sistematice de ardere la faclă și de evacuare în atmosferă. Comisia va purta un dialog cu partenerii săi internaționali și va explora posibile standarde, obiective sau stimulente pentru importurile de energie către UE, precum și instrumentele de punere în aplicare a acestora.

Comisia va îmbunătăți raportarea emisiilor din agricultură printr-o mai bună colectare a datelor și va promova oportunități de reducere a emisiilor, cu sprijin din partea politicii agricole comune. Accentul principal va fi pus pe schimbul de bune practici în ceea ce privește tehnologiile inovatoare de reducere a emisiilor de metan, alimentația animalelor și managementul reproducției.

Cercetarea specifică în domeniul tehnologiei, al soluțiilor bazate pe natură și al schimbării regimului alimentar își va aduce de asemenea contribuția. Deșeurile umane și agricole organice nereciclabile și fluxurile de reziduuri pot fi utilizate pentru a produce biogaz, biomateriale și produse biochimice. Acest lucru poate genera fluxuri suplimentare de venituri în zonele rurale și poate evita totodată emisiile de metan. Prin urmare, colectarea acestor deșeuri va fi stimulată în continuare.

În sectorul deșeurilor, Comisia va avea în vedere măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării gazelor de depozit, valorificând potențialul energetic al acestora cu reducerea simultană a emisiilor, și va reexamina legislația relevantă privind depozitele de deșeuri în 2024. Reducerea la minimum a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri este esențială pentru a evita formarea de metan. De asemenea, Comisia va lua în considerare posibilitatea de a propune aprofundarea activităților de cercetare privind tehnologiile de producere de biometan pe bază de deșeuri.

Totodată, Comisia va reexamina Regulamentul privind partajarea eforturilor și va lua în considerare extinderea domeniului de aplicare al Directivei privind emisiile industriale pentru a include sectoarele care generează emisii de metan și care nu sunt incluse încă în domeniul de aplicare al acesteia.

Pe plan molecular, metanul este mai puternic decât dioxidul de carbon. El contribuie la formarea ozonului din troposferă și este un puternic poluant atmosferic local, care cauzează probleme grave de sănătate. La sfârșitul ciclului său de viață, metanul este transformat în dioxid de carbon și vapori de apă, contribuind în continuare la schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan contribuie atât la încetinirea schimbărilor climatice, cât și la îmbunătățirea calității aerului.

Evaluarea impactului Planului UE privind obiectivele în materie de climă pentru 2030 a concluzionat că intensificarea nivelului de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cel puțin 55 % până în 2030 ar necesita un efort accelerat de combatere a emisiilor de metan.

Deși UE produce 5 % din totalul emisiilor mondiale de metan, ea va încuraja luarea de măsuri la nivel internațional în calitate de cel mai mare importator mondial de combustibili fosili și de actor important în sectorul agricol și în cel al deșeurilor.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetare și industrie (ITRE) din Parlamentul European, a participat în cadrul evenimentului ”Asistenții Medicali și Moașele în Avagarda Schimbării” unde a atras atenția că România nu trebuie să rateze oportunitatea unică de reformă a sistemului de sănătate prin fondurile europene destinate special sectorului sănătății.

„Sistemul de sănătate din România a văzut progrese semnificative în ultimii ani și trebuie să recunoaștem cu toții. Pe de altă parte însă, dacă ne comparăm cu media europeană sau chiar cu țări din centrul și estul Europei, sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim pentru a ajunge la un standard satisfăcător. Ceea ce va fi diferit în anii următori față de toți acești ani care au trecut după 1989, este că avem o oportunitate unică a unor fonduri europene dedicate special sănătății, și aici sub coordonare și implicarea președintelui României, cu sprijinul tuturor forțelor politice și a profesioniștilor din sănătate, se conturează câteva oportunități importante pe care nu trebuie să le ratăm sub nicio formă în anii următori”, a transmis Cristian Bușoi în discursul său.


În cadrul intervenției, deputatul european a făcut referire la mai multe instrumente finanicare, cu ajutorul cărora autoritățile române pot schimb fața sistemului de sănătate din România.

Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență o sumă importantă rezervată sănătății. Urmează în luna mai negocieri cu CE, dar vorbim de investiții de 3 miliarde de euro, care astăzi este suma propusă pentru domeniul sănătății”, a menționat europarlamentarul liberal.

Reamintim că Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

„Se pregătește un Program operațional special destinat sănătății, pentru prima dată în istoria României de când am aderat la Uniunea Europeană, suma pe care o propune este de 4,7 miliarde de euro, dacă vom fi capabili să atragem acești bani, vor aduce investiții importante și vor reuși să genereze un act medical de calitate și o satisfacție a personalului medical și a pacientului”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final. Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat în mai multe direcții.

Referitor la programul european emblematic în materie de sănătate, Cristian Bușoi a precizat că programul EU4Health va aduce dincolo de pregătirea sistemelor de sănătate din Europa penru viitoarele crize sanitare, alte măsuri importante: interconectarea dosarelor electronice ale pacienților, un program de date agregate la nivel european, crearea unei rezerve sanitare sau personal medical de intervenție în caz de criză sanitară.

Acești bani importanți nu vor rezolva toate probleme, dar vor face o diferență considerabilă și vor reprezenta o oportunitate unică de care trebuie să profităm”, a conchis acesta în intervenția sa.

Citiți și analiza Calea Europeană: 10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA14 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA18 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending