Connect with us

INTERNAȚIONAL

Criza containerelor maritime riscă să pericliteze creșterea exporturilor din China în ciuda cererii mari de produse chinezești

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Criza containerelor maritime riscă să pericliteze creșterea exporturilor din China în ciuda cererii mari de produse chinezești, a avertizat Serena Zhou, analist la Mizuho Financial Group Inc. în Hong Kong, potrivit Bloomberg, citat de Agerpres

„Majorarea preţurilor pentru livrările externe ale Chinei, din cauza lipsei de capacităţi de transport, va afecta creşterea exporturilor chineze, în pofida unei cereri externe solide stimulată de sezonul sărbătorilor şi închiderii uzinelor din Europa”, susţine Serena Zhou.

Începând din iulie 2020, exporturile din China au fost în creştere, stimulate de achiziţiile de produse care au legătură cu pandemia, precum măşti şi echipamente pentru telemuncă. În schimb, importurile chineze nu au înregistrat o creştere similară, ceea ce a avut drept rezultat o lipsă de containere maritime care să ajungă în China pentru a fi aprovizionate şi trimise din nou spre pieţele externe.

Mai mult, Serena Zhou a atras atenția asupra probabilității ca această criză a containerelor marimite să se adâncească în primul trimestru din 2021 pe măsură ce exportatorii vor căuta să îşi prioritizeze livrările înaintea Anului nou lunar chinezesc, care începe în februarie.

De altfel, HMM Co., cea mai mare companie sud-coreeană de transport maritim, a estimat joi că lipsa de containere şi spaţii pe nave ar putea continua în prima jumătate a lui 2021, ceea ce a determinat-o să suplimenteze numărul transporatatoarelor de pe rutele către SUA, urmând să facă același lucru și pe rutele spre Europa, la finele lui ianuarie, pentru a livra produse sud-coreene către cele două destinații principale. 

Amintim în context că UE și China au ajuns pe 30 decembrie, pe ultima sută de metri a președinției Germaniei la Consiliul UE, la un acord provizoriu privind investițiile, care garantează accesul fără precedent pe piața chineză pentru investitorii europeni, permițând afacerilor acestora să se dezvolte și să creeze locuri de muncă.

Prin acest acord, Beijingul s-a angajat să ofere un nivel mai mare de acces pe piață pentru investitorii din UE, iar China își asumă angajamente pentru a asigura un tratament echitabil companiilor din UE, astfel încât acestea să poată concura la condiții de concurență mai bune în China, inclusiv în ceea ce privește regulile pentru întreprinderile de stat, transparența subvențiilor și normele împotriva transferului forțat de tehnologii.

De asemenea, pentru prima dată, China a fost de asemenea de acord cu dispoziții ambițioase privind dezvoltarea durabilă, inclusiv angajamente privind munca forțată și ratificarea convențiilor fundamentale relevante ale Organizației Internaționale a Muncii.

În ceea ce privește accesul pe piață pentru întreprinderile din UE, China și-a asumat angajamente semnificative în domeniul producției, cel mai important sector pentru investițiile UE în China. Producția reprezintă mai mult de jumătate din investițiile totale ale UE – inclusiv 28% pentru sectorul auto și 22% pentru materialele de bază. Aceasta include producția de mașini electrice, produse chimice, echipamente de telecomunicații și echipamente sanitare, printre altele.

China este în prezent al doilea cel mai mare partener comercial al UE după Statele Unite, iar UE este cel mai mare partener comercial al Chinei. De asemenea, China este cea mai mare sursă de importuri din UE și a doua cea mai mare piață de export a acesteia. În medie, comerțul cu China și Europa depășește 1 miliarde de euro pe zi. 

Principalele importuri ale UE din China sunt bunuri industriale și de consum, mașini și echipamente, încălțăminte și îmbrăcăminte, în timo ce principalele exporturi UE către China constă în mașini și echipamente, autovehicule, aeronave, și produse chimice. 

În plus, comerțul cu servicii dintre UE și China reprezintă peste 10% din totalul comerțului cu bunuri, iar exporturile de servicii ale UE reprezintă 19% din totalul exporturilor de bunuri ale UE.

În ceea ce privește comerțul UE cu China (importuri + exporturi) ajustat sezonier, datele Eurostat arată că în primul trimestru al anului trecut, s-a înregistrat o scădere de la 46,5 miliarde EUR în ianuarie 2020 la 43,1 miliarde EUR în februarie 2020. În martie 2020, comerțul UE cu China a scăzut în continuare la 41,9 miliarde EUR, în timp ce în aprilie 2020 a recuperat peste nivelul din ianuarie 2020, până la 49,0 miliarde EUR. Această creștere a fost determinată în principal de o creștere accentuată a importurilor din China (+ 3,5 miliarde EUR și + 6,8 miliarde EUR față de ianuarie și respectiv martie 2020) și s-a datorat în mare măsură creșterii importurilor de articole textile confecționate, precum măști de față textile, măști chirurgicale, măști de față de unică folosință și câmpuri operatorii de unică folosință.

Analizând mărfurile cele mai tranzacționate între UE și China, în ciuda crizei generale, pentru exporturile de medicamente (+ 256 milioane EUR, + 41%), tuburi electronice, valve și articole conexe (+ 166 milioane EUR, + 25%), utilaje și piese electrice (+ 60 milioane EUR, + 56%), s-au înregistrat creșteri bruște în aprilie 2020 față de aprilie 2019.

Cele mai mari scăderi ale exporturilor în termeni absoluți au fost observate pentru autovehicule și utilaje (- 1 285 milioane EUR, -71%), precum și pentru aeronave și echipamente asociate (- 840 milioane EUR, -89%).

În ceea ce privește importurile celor mai vândute bunuri din China către UE, cele mai mari creșteri din aprilie 2020 comparativ cu aceeași lună a anului precedent au fost înregistrate pentru mașini automate de prelucrare a datelor (+ 884 miliarde EUR, + 33%), articole de îmbrăcăminte din material textil (+ 129 miliarde EUR, + 36%), tuburi electronice, supape și articole conexe (+ 92 miliarde EUR, + 12%).

Cele mai mari scăderi din punct de vedere absolut au fost observate pentru importurile de încălțăminte (- 254 miliarde EUR, -52%), echipamente de telecomunicații (- 232 miliarde EUR, -6%) și cărucioare pentru copii, jucării, jocuri și articole sportive (- 225 miliarde EUR) , -28%).

În context mai amintim că în ultimul deceniu, în perioada 2009-2019, Uniunea Europeană a înregistrat un deficit comercial în relație cu China, care a variat între 104 miliarde de euro şi 164 miliarde de euro. În 2019, deficitul comercial s-a situat la 164 miliarde de euro.

Atât în privinţa importurilor, cât şi a exporturilor de bunuri între UE şi China, categoriile de produse care domină sunt utilajele şi vehiculele, produsele chimice şi alte bunuri industriale. Împreună, acestea reprezintă 87% din exporturile UE de bunuri către China şi 97% din importurile de bunuri ale Uniunii din statul asiatic.

În rândul statelor membre ale UE, cei mai mari importatori de bunuri din China au fost ăn 2019 Olanda (88,41 miliarde de euro), Germania (76,77 miliarde de euro) şi Italia (31,66 miliarde de euro).

 

 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

Published

on

© European Union 2023

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.

Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.

Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.

În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.

Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.

La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.

În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

Published

on

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România, în cadrul celei de a 13-a ediţii a Galei Premiilor Aspen pentru Leadership.

Evenimentul, desfăşurat vinerea trecută şi care a marcat 17 ani de activitate a Institutului, a adus recunoaştere persoanelor şi organizaţiilor care şi-au lăsat amprenta asupra societăţii româneşti şi globale în anul 2023, care au fost exemple de conduită etică şi profesională, în domenii precum serviciul public, tehnologia, cercetarea şi inovarea, arta sau patrimoniul cultural.

“Prin premiul acordat, Institutul Aspen România îşi exprimă aprecierea faţă de eforturile neîntrerupte ale doamnei preşedintă de a păstra Republica Moldova pe traiectoria sa pro-europeană, demonstrând nu doar un înalt profesionalism, ci şi calităţile unui model de leadership autentic”, a precizat Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul evenimentului, trofeul a fost primit în numele Maiei Sandu de către ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.

Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizaţii internaţionale care s-a remarcat în domeniul său de activitate, sprijinind şi promovând constant valorile unui model de leadership de excelenţă.

La ediţiile precedente ale Galei Aspen, premiul a fost acordat unor personalităţi precum: Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European), Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), Pierre Moscovici (fost membru al Comisiei Europene), Michel Barnier (fost negociator-şef al Comisiei Europene pentru relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii) etc.

Alte premii acordate în cadrul Galei au fost:

* Premiul “Serviciu Public cu Demnitate” – generalului Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Apărării în perioada 1 decembrie 2019 – 30 noiembrie 2023, pentru eforturile excepţionale în a-şi îndeplini misiunea, devenind un model pentru comunitate datorită standardelor sale morale şi profesionale impecabile

* Premiul “Inovaţie şi Tehnologie” – Răzvan Bologa, preşedinte al CyberKnowledge Club şi CEO Nextlab.tech

* Premiul “Artă şi Societate” i-a revenit Muzeului de Artă Recentă (MARe)

* Premiul “Patrimoniu Cultural şi Societate” – proiectului “Ambulanţa pentru Monumente”, iniţiat de Asociaţia Monumentum

* Premiul Aspen pentru “Iniţiativă Socială”, votat de comunitatea absolvenţilor programelor de leadership ale Institutului Aspen România, a fost acordat proiectului “Romania Debates”, iniţiat de Vlad Ciobanu, absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri.

Grantul din partea comunităţii de absolvenţi ai programelor de leadership ale Institutului Aspen România a fost acordat proiectului “Ai Jedi School”, iniţiat de Despina Donca, Claudia Gherman, David Timiş şi Ciprian Zamfirescu, participanţi în cadrul ediţiei 2023 a Programului Aspen pentru Tineri Lideri. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Published

on

© European Union, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că a avut duminică un schimb verbal ”foarte direct” cu premierul Ungariei, Viktor Orban, prilejuit de ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei, desfășurată la Buenos Aires, dialogul dintre cei doi având loc înaintea unui summit important pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, informează EFE și Reuters, citate de Agerpres.

”A fost cât se poate de sincer – şi, evident, a fost vorba despre problemele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn postat pe canalul Telegram luni dimineaţă.

Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Anterior acestui moment,  președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.4 hours ago

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

ROMÂNIA7 hours ago

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

SCHENGEN8 hours ago

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

U.E.8 hours ago

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

POLITICĂ8 hours ago

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

U.E.9 hours ago

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

CONSILIUL UE10 hours ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA7 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending