Parlamentul Republicii Moldova a desemnat-o sâmbătă ca preşedintă a legislativului pe socialista Zinaida Greceanîi, transmite Radio Chişinău, potrivit Agerpres.
Deputaţii au votat după ce Curtea Constituţională decisese că actualul parlament nu mai are dreptul să legifereze sau să îşi constituie organe de conducere. Curtea Constituţională a cerut dizolvarea Parlamentului pentru că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.
Greceanîi a fost singura candidată şi a beneficiat de 56 de voturi din partea Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi a blocului ACUM condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, coaliție care își asumă
De altfel, pe ordinea de zi a Parlamentului, care şi-a continuat şedinţa după votul pentru Greceanîi, mai este prevăzută şi aprobarea unui nou Guvern şi a unui pachet de legi.
Potrivit informațiilor apărute în presa de peste Prut, Maia Sandu ar urma să fie aleasă prim-ministru al Republicii Moldova, în fruntea unui cabinet în care Andrei Năstase ar fi numit vicepremier și ministru de Interne, iar PSRM și-ar asigura portofolii importante precum Reîntregirea sau Apărarea.
PSRM şi ACUM au convocat şedinţa parlamentului deşi o hotărâre a Curţii Constituţionale arăta că “în cazul apariţiei circumstanţelor de dizolvare obligatorie a Parlamentului ca urmare a blocajului legislativ şi/sau a imposibilităţii de formare a Guvernului timp de 3 luni (90 de zile), Parlamentul nu este în drept să desfăşoare activitate legislativă şi să-şi îndeplinească atribuţiile prevăzute de art. 66 din Constituţie, precum şi să constituie organe de conducere ale Parlamentului” şi că “preşedintele ţării este obligat, neîntârziat, să sesizeze Curtea Constituţională pentru constatarea circumstanţelor de dizolvare, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare a Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate”.
Curtea a avertizat că “orice acţiune şi/sau act legislativ care are drept scop desfăşurarea activităţii Parlamentului după apariţia circumstanţelor de dizolvare obligatorie constituie o încălcare gravă a prevederilor constituţionale şi sunt nule ab initio”.
